RUINE ANTICE NEÎNGRIJITE. Aquae și Germisara, stațiunile termale ale strămoșilor noștri prea puțin cunoscute

Hunedorenii se pot mândri cu un județ bogat în atracții istorice importante, însă multe dintre ele nu beneficiază de îngrjirea și promovarea de care ar merita. Strămoșii noștri au înființat în Antichitate două complexe termale atractive, folosite atât de geto-daci cât și de romani. Germisara (Geoagiu) și Aquae (Călan), ambele în actualul ținut al Hunedoarei, împărtășesc o soartă tristă.

Turiştii care vizitează Geoagiu Băi au ocazia să vadă unul dintre cele mai reprezentative monumente antice, ruinele Germisarei. Situl a fost considerat de specialişti un adevărat centru SPA al strămoşilor noştri. Dacii şi romanii s-au bucurat de apele tămăduitoare ale Germisarei, însă la două milenii de la primele mărturii privind existenţa acestui loc misterios, locul din inima staţiunii Geoagiului pare uitat. Cei care intră în „curtea” fostei aşezări, ce poartă urmele sanctuarelor şi ale monumentelor închinate nimfelor şi zeităţilor tămăduitoare, găsesc un loc pustiu, aproape lăsat de izbelişte. În marele bazin s-au strâns gunoaie, iar în pereţii lui se văd urmele scrijeliturilor lăsate de turişti. Labirinturile întunecoase ale craterului sunt de nepătruns din cauza mirosurilor neplăcute şi mizeriei lăsate de turişti.

Comoara din Geoagiu Băi

Vasile Cărăguţ, noul primar al oraşului Geoagiu, susţine că aşezarea va fi igienizată şi primăria se va implica mai mult în promovarea ei. La urma urmei, taxele din activităţi turisti­ce reprezintă principala sursă de venit a administraţiei locale din Geoagiu. Dincolo de aspectul dezolant al aşezării antice, Germisara reprezintă o adevărată comoară a lumii antice de pe teritoriul României. Numele ei dovedeşte că strămoşii cunoşteau proprietăţile izvoarelor termale şi că aşezarea era renumită încă dinainte ca romanii să ocupe teritoriul pe care se afla şi să o transforme într-un centru bal­near de lux pentru acea perioa­dă, aşa cum o arată desco­peririle arheologice. Numeroase monumente închinate zeităţilor şi nimfelor care patronau apele tămăduitoare de la Geoagiu, dar şi o serie de plăcuţe votive din aur, descoperiri unice în istoria României, arată importanţa Germisarei şi prosperitatea celor care o locuiau sau veneau să se trateze aici. Germisara poate deveni un punct turistic extrem de important, datorită istoriei sale, susţin specialiştii în arheologie, cu condiţia să fie amenajat astfel încât turiştii să poată vedea aici cum funcţiona acest complex. În fosta provinicie Dacia romană au fost trei centre de tratament, unul fiind la Germisara, iar celelalte la Aquae (Călan) şi la Băile Herculane.

calan (1)În termele romane se strâng gunoaie

Ruinele fostelor terme antice de la Aquae (Călan) împărătășesc o soartă asemănătoare complexului antic de la Geoagiu. Bazinul antic săpat în stâncă, vechi de aproape două milenii, a fost locul unde dacii și romanii căutat tămăduirea. Ruinele sale, aflate pe stâng al râului Strei, în apropiere de orașul Călan, au rămas de izbeliște, înfundate de gunoaie, chiar dacă în jurul lor a fost înființat un complex de agrement. Băile de la Aquae Călan au fost utilizate de daci și romani și au fost amintite de istorici greci cunoscuți ai Antichității, ca Ptomeleu, însă în prezent puțini sunt cei care dacă ajung prin zonă le știu povestea. Potrivit istoricilor, existența Aquae a fost atestată de inscripția „Genio Pagi Aquaensis”, aflată pe o piatră din altarul bisericii din Streisîngiorgiu. „Izvoarele termale şi solul fertil al Luncii Streiului au impus Aquae ca o „statio” pe drumul ce lega Ulpia Traiana de Apulum. Din vechile thermae s-au mai păstrat doar bazinul cioplit în stâncă, utilizat de locuitorii din împrejurimi până în zilele noastre. Ansamblul bazin – canal, datorită formei sale păstrate în timp, a fost denumit „Lingura romană”. Băile romane organizate erau mai accesibile celor bogaţi, stăpânilor de sclavi, autohtonii daco-geţi, locuitori ai satelor, continuând să-şi tămăduiască bolile prin vechile lor remedii, într-un cadru mai puţin sofisticat”, scrie Alexandru Voinea în lucrarea „O incursiune în istoria întreţinerii sănătăţii  prin apă în România”. În prezent, cei care ajung la băile Călan mai pot vedea bazinul roman săpat în stâncă, cu perimetrul de aproape 100 de metri, lungimea de 14.2 m, lățimea de 7.5 m și adâncimea de patru m. Bazinul antic este alimentat de trei izvoare.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

17 + nouăsprezece =

ACTUALITATE
Povestea Râușorului, micul paradis al schiorilor din Retezat         Caritas Petroşani, proiect pentru oamenii străzii         Elevii îngheaţă de frig la o şcoală din Vaţa. Primarul şi fochistul se acuză reciproc         PROBLEMELE CETĂȚEANULUI. Scandal pe locurile de parcare în Deva         TRADIŢII UITATE: Săptămâna de mijloc și „Trecerile Mari”         Tânărul care a abuzat sexual șase fete s-a arătat nemulțumit de condamnare         Spărgători de case prinși de polițiști         Cum au explicat drumarii mizeria din refugiile Autostrăzii Deva – Orăștie         Recorduri la Castelul Corvinilor: 10.000 de euro pentru trei zile de filmări         Cinci incendii au avut loc în weekend         REACŢIA OPOZIŢIEI. Liberalii cer eliminarea impozitului la toate pensiile şi salarii majorate la primari         VIOREL ARION A PIERDUT ŞI ŞEFIA PARTIDULUI. Vasilică Potecă preia organizaţia municipală PNL Hunedoara         Straja: noul pol al distracţiei pentru schiori şi snowboarderi         Evenimente la aniversare: Eminesciana 2017         Accident grav petrecut în Deva         Bărbaţi surprinşi în flagrant în timp ce încercau să sustragă cărbune         SEMNAL DE ALARMĂ. Gunoaiele au împânzit refugiile Autostrăzii Deva – Orăștie         Tineri salvați după ore de căutări prin viscol, în Masivul Parâng         Record turistic la Sarmizegetusa Regia: cetatea dacică a avut peste 60.000 de vizitatori în 2016         Sancționat pentru tăiere ilegală de arbori din pădurea Bejan