RUINE ANTICE NEÎNGRIJITE. Aquae și Germisara, stațiunile termale ale strămoșilor noștri prea puțin cunoscute

Hunedorenii se pot mândri cu un județ bogat în atracții istorice importante, însă multe dintre ele nu beneficiază de îngrjirea și promovarea de care ar merita. Strămoșii noștri au înființat în Antichitate două complexe termale atractive, folosite atât de geto-daci cât și de romani. Germisara (Geoagiu) și Aquae (Călan), ambele în actualul ținut al Hunedoarei, împărtășesc o soartă tristă.

Turiştii care vizitează Geoagiu Băi au ocazia să vadă unul dintre cele mai reprezentative monumente antice, ruinele Germisarei. Situl a fost considerat de specialişti un adevărat centru SPA al strămoşilor noştri. Dacii şi romanii s-au bucurat de apele tămăduitoare ale Germisarei, însă la două milenii de la primele mărturii privind existenţa acestui loc misterios, locul din inima staţiunii Geoagiului pare uitat. Cei care intră în „curtea” fostei aşezări, ce poartă urmele sanctuarelor şi ale monumentelor închinate nimfelor şi zeităţilor tămăduitoare, găsesc un loc pustiu, aproape lăsat de izbelişte. În marele bazin s-au strâns gunoaie, iar în pereţii lui se văd urmele scrijeliturilor lăsate de turişti. Labirinturile întunecoase ale craterului sunt de nepătruns din cauza mirosurilor neplăcute şi mizeriei lăsate de turişti.

Comoara din Geoagiu Băi

Vasile Cărăguţ, noul primar al oraşului Geoagiu, susţine că aşezarea va fi igienizată şi primăria se va implica mai mult în promovarea ei. La urma urmei, taxele din activităţi turisti­ce reprezintă principala sursă de venit a administraţiei locale din Geoagiu. Dincolo de aspectul dezolant al aşezării antice, Germisara reprezintă o adevărată comoară a lumii antice de pe teritoriul României. Numele ei dovedeşte că strămoşii cunoşteau proprietăţile izvoarelor termale şi că aşezarea era renumită încă dinainte ca romanii să ocupe teritoriul pe care se afla şi să o transforme într-un centru bal­near de lux pentru acea perioa­dă, aşa cum o arată desco­peririle arheologice. Numeroase monumente închinate zeităţilor şi nimfelor care patronau apele tămăduitoare de la Geoagiu, dar şi o serie de plăcuţe votive din aur, descoperiri unice în istoria României, arată importanţa Germisarei şi prosperitatea celor care o locuiau sau veneau să se trateze aici. Germisara poate deveni un punct turistic extrem de important, datorită istoriei sale, susţin specialiştii în arheologie, cu condiţia să fie amenajat astfel încât turiştii să poată vedea aici cum funcţiona acest complex. În fosta provinicie Dacia romană au fost trei centre de tratament, unul fiind la Germisara, iar celelalte la Aquae (Călan) şi la Băile Herculane.

calan (1)În termele romane se strâng gunoaie

Ruinele fostelor terme antice de la Aquae (Călan) împărătășesc o soartă asemănătoare complexului antic de la Geoagiu. Bazinul antic săpat în stâncă, vechi de aproape două milenii, a fost locul unde dacii și romanii căutat tămăduirea. Ruinele sale, aflate pe stâng al râului Strei, în apropiere de orașul Călan, au rămas de izbeliște, înfundate de gunoaie, chiar dacă în jurul lor a fost înființat un complex de agrement. Băile de la Aquae Călan au fost utilizate de daci și romani și au fost amintite de istorici greci cunoscuți ai Antichității, ca Ptomeleu, însă în prezent puțini sunt cei care dacă ajung prin zonă le știu povestea. Potrivit istoricilor, existența Aquae a fost atestată de inscripția „Genio Pagi Aquaensis”, aflată pe o piatră din altarul bisericii din Streisîngiorgiu. „Izvoarele termale şi solul fertil al Luncii Streiului au impus Aquae ca o „statio” pe drumul ce lega Ulpia Traiana de Apulum. Din vechile thermae s-au mai păstrat doar bazinul cioplit în stâncă, utilizat de locuitorii din împrejurimi până în zilele noastre. Ansamblul bazin – canal, datorită formei sale păstrate în timp, a fost denumit „Lingura romană”. Băile romane organizate erau mai accesibile celor bogaţi, stăpânilor de sclavi, autohtonii daco-geţi, locuitori ai satelor, continuând să-şi tămăduiască bolile prin vechile lor remedii, într-un cadru mai puţin sofisticat”, scrie Alexandru Voinea în lucrarea „O incursiune în istoria întreţinerii sănătăţii  prin apă în România”. În prezent, cei care ajung la băile Călan mai pot vedea bazinul roman săpat în stâncă, cu perimetrul de aproape 100 de metri, lungimea de 14.2 m, lățimea de 7.5 m și adâncimea de patru m. Bazinul antic este alimentat de trei izvoare.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

4 − unu =

ACTUALITATE
Tânăr arestat pentru zece spargeri         Un tânăr și-a ucis bunica în bătaie, deși trăia din pensia ei         Statui dedicate lui Michael Klein și George Dănilă         Cum vor autoritățile să deblocheze drumul spre Mănăstirea Prislop, locul de veci al lui Arsene Boca         Contestația DNA în dosarul fostului secretar al județului a fost respinsă         Cum va arăta centrul Hunedoarei: fântâni arteziene, esplanadă și pietonală         Fabrica de cablaje din Hunedoara își va dubla suprafața în 2017         După cinci crime și 22 de ani după gratii, Beniamin Laichici se pregătește de eliberare         Breslele și meșteșugurile din trecut, promovate la Castelul Corvinilor         Povestea celei mai faimoase vile din Deva: fosta reședință a lui Petru Groza         Colegiul Transilvania, aniversat în Cetatea Devei         Incendiu în satul Căstău, provocat de jocul copiilor cu focul         Geoagiu – investiții importante pentru dezvoltarea comunității         PE BANII PRIMĂRIEI HUNEDOARA. Trai bun (ziua romilor) – 5.000 lei, comemorarea eroilor – 50 lei         MISTERELE HUNEDOAREI. Megaliții – altarele misterioase ale strămoșinlor noștri         Concurs: „Deva înflorește”         Bazinele ștrandului din Deva vor fi renovate         Accident rutier provocat la beție         Marius Surgent (deputat ALDE): „Nu trebuie să existe derapaje în instituțiile cheie ale statului”         Michael Melczer: “Ne pregătim să asigurăm şi iarna viitoare încălzirea municipiului Deva”