Românii din judeţul Hunedoara despre etnicii germani: plecarea lor este o pierdere pentru România

Hunedoreanul Cosmin Budeancă, fostul director general al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, şi-a lansat astăzi, la ora 17, la Deva Mall, volumul „Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania după 1918”. Cartea, care are în spate 15 ani de muncă de cercetare şi editare a informaţiilor, dar şi o amplă lucrare de doctorat de 500 de pagini, este un volum care se adresează unui public eterogen. Cartea urmăreşte îndeosebi imaginea etnicilor germani (saşi şi şvabi) în ultimul secol, nu doar în Orăştie (cel mai important oraş săsesc de la noi), ci şi în alte localităţi ale judeţului, dar şi în judeţele vecine, Alba şi Sibiu, însă, volumul vine cu informaţii care merg mult în trecut, până în secolele XII-XIII. Cartea urmăreşte „devenirea” relaţiilor între germani, români, dar şi etnici rromi sau maghiari, în contextul Marii Uniri, al războiului, al deportării germanilor în Uniunea Sovietică, al naţionalizării, colectivizării, apoi în contextul Revoluţiei de la 1989. Cartea, care reuneşte peste 120 de interviuri, constituind o adevărată istorie orală a comunităţilor amintite, face referire, prin poveştile adevărate pe care le spune, la viaţa de zi cu zi a comunităţii. El cuprinde nume, reţete, informaţii despre modul în care se făcea agricultură sau despre felul în care erau crescute animalele, dar şi despre modalităţile de petrecere a timpului liber (jocuri între copii, baluri şi petreceri).

  • Aţi venit „acasă”, pentru a vă lansa, la Orăştie, oraşul dumneavoastră natal, dar şi la Deva şi Petroşani, cel mai recent volum. Cui îi este destinată această carte?
  • Deşi la baza acestei cărţi stă o lucrare de cercetare ştiinţifică începută în 2001, chiar lucrarea mea de doctorat, cartea, în forma în care a fost ea tipărită, se vrea a fi cât mai accesibilă şi se adresează unui public eterogen. Inclusiv personajele care apar în carte sunt, de la oameni cu doar două-trei clase, până la persoane cu studii universitare, preoţi şi profesori, de exemplu. Sunt 122 de interviuri, selectate, pentru că, în total sunt mai multe poveşti, însă nu am reuşit să le pun pe toate într-un volum. Cartea este una de mărturii, bazată pe istoria orală: interviuri cu români, care vorbesc despre vecinii şi cunoscuţii lor de etnie germană. Discursurile din volum sunt diverse şi acoperă faţete diferite ale acestei convieţuiri pe care românii şi germanii au avut-o pe parcursul a mai bine de 90 de ani, timpul tratat – efectiv – în carte. Cartea este una de interes pentru toţi cei interesaţi de istoria etnicilor germani în România, cu concentrare pe judeţele Hunedoara, Alba şi Sibiu.
Cosmin Budeancă, în Slovenia, pozând într-un jilţ sculptat dintr-o rădăcină de măslin.

Cosmin Budeancă, în Slovenia, pozând într-un jilţ sculptat dintr-o rădăcină de măslin.

  • Cum a apărut ideea de a scrie această carte?
  • Am iniţiat acest proiect pentru că nu mi-am uitat originile şi legăturile cu oraşul pe care l-am păsărit, când am plecat la Cluj, la facultate. Mare parte din preocupările mele legate de istorie tangenţiază zona judeţului Hunedoara şi a Orăştiei. Ideea mi-a venit în contextul înscrierii la doctorat, după ce, anterior, făcusem o serie de interviuri pe subiectul deportării etnicilor germani, în 1945, în Uniunea Sovietică, şi am realizat că sunt multe lucruri care ţin de istoria lor, pe care nu le cunosc, chiar dacă eu însumi aveam mulţi prieteni germani. Fiind născut şi crescut în Orăştie, care a fost un oraş săsesc, Szaszvaros sau Broos, şi extrapolând situaţia mea, mi-am dat seama că suntem destul de preocupaţi de sine, iar pe cei de alături riscăm să îi valorizăm într-o cheie apăsată de ingnoranţă şi prejudecăţi.
  • Care ar fi concluzia, în urma cercetării pe teren?
  • Concluzia care reiese în urma cercetării este că în ciuda izolării şi a enclavizării iniţiale a comunităţilor săseşti
    Pe dealurile din apropierea satului Băiești, jud. Hunedoara, alături de o parte din colegi, în acțiunea pentru căutarea mormântului și recuperarea osemintelor partizanului Petru Vitan.

    Pe dealurile din apropierea satului Băiești, jud. Hunedoara, alături de o parte din colegi, în acțiunea pentru căutarea mormântului și recuperarea osemintelor partizanului Petru Vitan.

    (specifice pentru Orăştie şi Romos, de pildă) şi şvăbeşti (Batiz şi Aurel Vlaicu), schimbarea regimurilor politice va duce la metisarea populaţiei de origine germană, care, mai ales după război, înregistrează căsătorii mixte, menite să le scape pe tinerele nemţoaice de deportare. De asemenea, un interes crescut a fost înregistrat şi după 1989, când tot mai mulţi etnici germani care au plecat peste graniţe şi-au căutat soţii printre româncele din cele trei judeţe, pe care le apreciau ca fiind femei „de casă”, preocupate de gospodărie şi îngrijirea copiilor. Desigur, cartea cuprinde şi multe date exact, cum ar fi, de pildă, cele despre evoluţia, ori mai degrabă involuţia numerică a populaţiei germane din localităţile amintite, care cândva reprezenta între 8 şi peste 20 la sută din totalul populaţiei.

  • Cât de actuală credeţi poate fi considerată această carte de „istorie orală” de dată relativ recentă?
  • Cartea mea este o invitaţie pentru deschiderea spre Celălalt, cred eu, cu atât mai actuală, în contextul globalizării. De altfel, cheia în care se lasă citit sensul cărţii este una pozitivă: majoritatea portretelor sunt creionate luminos, iar plecarea etnicilor germani din localităţile în care am realizat interviurile este percepută ca o pierdere nu doar pentru comunitate, ci şi pentru România.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

nouă + 14 =

ACTUALITATE
Demisie în spital, după moartea fetiței de un an și zece luni         PLATOUL VÂRTOAPELOR. Locul de unde ghioceii, ca nişte clopote ale tăcerii, ridică liniştea lumii la cer         Mămicile au protestat în Hunedoara, după moartea fetiței de un an și 10 luni         Spărgători din Hunedoara capturați de polițiști         ÎMPĂDURIRI. Peste 7.000 de arbori vor fi plantați pe „muntele sfânt al dacilor”         SECRETELE HUNEDOAREI. Mănăstirea Prislop supravegheată de securiști în anii 1950. Informator: „Se roagă să revină regele Mihai în țară”         Protestul mămicilor după moartea copilei de un an și 10 luni în spitalul din Hunedoara         Ca-n ţara comandantului Mocanu! Mai avem de aşteptat după rezultatul anchetei Corpului de Control al IGPR         Ziua Mondială a Apei, marcată în școli din mediul rural         Scandalul continuă: Angajaţii UM Orăştie ameninţă cu greva         Mircea Muntean reacţionează         Câinele salvat de pompieri din flăcări, îngrijit la adăpostul din Hunedoara         Un copil a furat o mașină și a ieșit cu ea la plimbare         Spărgător de automate de lapte prins în Deva         Incendiu în pădurea comunei Romos         Cum va fi celebrată Ziua Poliției în Deva și Petroșani         Fetiță decedată în spital         Cum a lovit „blestemul aurului dacic” satele din umbra Sarmizegetusei Regia         EXCLUSIV. Alpiniştii daţi dispăruţi: “Cea mai mare problemă a noastră a fost că nu am putut să comunicăm cu nimeni”         ANGAJAŢII DE MEDIU, PROTEST SPONTAN. Aroganţa Guvernului PSD dinamitează atragerea de fonduri europene