Românii din judeţul Hunedoara despre etnicii germani: plecarea lor este o pierdere pentru România

Hunedoreanul Cosmin Budeancă, fostul director general al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, şi-a lansat astăzi, la ora 17, la Deva Mall, volumul „Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania după 1918”. Cartea, care are în spate 15 ani de muncă de cercetare şi editare a informaţiilor, dar şi o amplă lucrare de doctorat de 500 de pagini, este un volum care se adresează unui public eterogen. Cartea urmăreşte îndeosebi imaginea etnicilor germani (saşi şi şvabi) în ultimul secol, nu doar în Orăştie (cel mai important oraş săsesc de la noi), ci şi în alte localităţi ale judeţului, dar şi în judeţele vecine, Alba şi Sibiu, însă, volumul vine cu informaţii care merg mult în trecut, până în secolele XII-XIII. Cartea urmăreşte „devenirea” relaţiilor între germani, români, dar şi etnici rromi sau maghiari, în contextul Marii Uniri, al războiului, al deportării germanilor în Uniunea Sovietică, al naţionalizării, colectivizării, apoi în contextul Revoluţiei de la 1989. Cartea, care reuneşte peste 120 de interviuri, constituind o adevărată istorie orală a comunităţilor amintite, face referire, prin poveştile adevărate pe care le spune, la viaţa de zi cu zi a comunităţii. El cuprinde nume, reţete, informaţii despre modul în care se făcea agricultură sau despre felul în care erau crescute animalele, dar şi despre modalităţile de petrecere a timpului liber (jocuri între copii, baluri şi petreceri).

  • Aţi venit „acasă”, pentru a vă lansa, la Orăştie, oraşul dumneavoastră natal, dar şi la Deva şi Petroşani, cel mai recent volum. Cui îi este destinată această carte?
  • Deşi la baza acestei cărţi stă o lucrare de cercetare ştiinţifică începută în 2001, chiar lucrarea mea de doctorat, cartea, în forma în care a fost ea tipărită, se vrea a fi cât mai accesibilă şi se adresează unui public eterogen. Inclusiv personajele care apar în carte sunt, de la oameni cu doar două-trei clase, până la persoane cu studii universitare, preoţi şi profesori, de exemplu. Sunt 122 de interviuri, selectate, pentru că, în total sunt mai multe poveşti, însă nu am reuşit să le pun pe toate într-un volum. Cartea este una de mărturii, bazată pe istoria orală: interviuri cu români, care vorbesc despre vecinii şi cunoscuţii lor de etnie germană. Discursurile din volum sunt diverse şi acoperă faţete diferite ale acestei convieţuiri pe care românii şi germanii au avut-o pe parcursul a mai bine de 90 de ani, timpul tratat – efectiv – în carte. Cartea este una de interes pentru toţi cei interesaţi de istoria etnicilor germani în România, cu concentrare pe judeţele Hunedoara, Alba şi Sibiu.
Cosmin Budeancă, în Slovenia, pozând într-un jilţ sculptat dintr-o rădăcină de măslin.

Cosmin Budeancă, în Slovenia, pozând într-un jilţ sculptat dintr-o rădăcină de măslin.

  • Cum a apărut ideea de a scrie această carte?
  • Am iniţiat acest proiect pentru că nu mi-am uitat originile şi legăturile cu oraşul pe care l-am păsărit, când am plecat la Cluj, la facultate. Mare parte din preocupările mele legate de istorie tangenţiază zona judeţului Hunedoara şi a Orăştiei. Ideea mi-a venit în contextul înscrierii la doctorat, după ce, anterior, făcusem o serie de interviuri pe subiectul deportării etnicilor germani, în 1945, în Uniunea Sovietică, şi am realizat că sunt multe lucruri care ţin de istoria lor, pe care nu le cunosc, chiar dacă eu însumi aveam mulţi prieteni germani. Fiind născut şi crescut în Orăştie, care a fost un oraş săsesc, Szaszvaros sau Broos, şi extrapolând situaţia mea, mi-am dat seama că suntem destul de preocupaţi de sine, iar pe cei de alături riscăm să îi valorizăm într-o cheie apăsată de ingnoranţă şi prejudecăţi.
  • Care ar fi concluzia, în urma cercetării pe teren?
  • Concluzia care reiese în urma cercetării este că în ciuda izolării şi a enclavizării iniţiale a comunităţilor săseşti
    Pe dealurile din apropierea satului Băiești, jud. Hunedoara, alături de o parte din colegi, în acțiunea pentru căutarea mormântului și recuperarea osemintelor partizanului Petru Vitan.

    Pe dealurile din apropierea satului Băiești, jud. Hunedoara, alături de o parte din colegi, în acțiunea pentru căutarea mormântului și recuperarea osemintelor partizanului Petru Vitan.

    (specifice pentru Orăştie şi Romos, de pildă) şi şvăbeşti (Batiz şi Aurel Vlaicu), schimbarea regimurilor politice va duce la metisarea populaţiei de origine germană, care, mai ales după război, înregistrează căsătorii mixte, menite să le scape pe tinerele nemţoaice de deportare. De asemenea, un interes crescut a fost înregistrat şi după 1989, când tot mai mulţi etnici germani care au plecat peste graniţe şi-au căutat soţii printre româncele din cele trei judeţe, pe care le apreciau ca fiind femei „de casă”, preocupate de gospodărie şi îngrijirea copiilor. Desigur, cartea cuprinde şi multe date exact, cum ar fi, de pildă, cele despre evoluţia, ori mai degrabă involuţia numerică a populaţiei germane din localităţile amintite, care cândva reprezenta între 8 şi peste 20 la sută din totalul populaţiei.

  • Cât de actuală credeţi poate fi considerată această carte de „istorie orală” de dată relativ recentă?
  • Cartea mea este o invitaţie pentru deschiderea spre Celălalt, cred eu, cu atât mai actuală, în contextul globalizării. De altfel, cheia în care se lasă citit sensul cărţii este una pozitivă: majoritatea portretelor sunt creionate luminos, iar plecarea etnicilor germani din localităţile în care am realizat interviurile este percepută ca o pierdere nu doar pentru comunitate, ci şi pentru România.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

2 × trei =

ACTUALITATE
Șoferul unui camion cu rumeguș a blocat traficul pe DN 66         Concurs controversat în administrația locală         Infrastructură/ “Drumul lui Mihai Viteazul” – investiția spre nicăieri         Tragedie la Mina Livezeni: un miner a murit strivit de o piesă de 150 de kilograme         DOCUMENTAR. Calea ferată Deva – Brad, realizată în 50 de ani şi distrusă după un deceniu         Sinucidere în centrul Devei         Agenția Națională de Integritate l-a găsit pe Robert Muszic în conflict de interese         Accident grav în apropiere de Hațeg         Cum s-a schimbat soarta satului legendar din ținutul cetăților dacice         Restricții pe DN 76 și la intrarea pe autostradă         Echipa Robotx din Hunedoara, la competiția globală de robotică         RECURS LA MEMORIE. Mircea Moloţ dinamitează ipocrizia PSD-istă         Tren încărcat cu huilă deraiat din cauza șinelor necorespunzătoare         Ziua Poliției Locale sărbătorită astăzi la Deva         Noi rezultate obţinute de elevi pianişti la concursuri muzicale         Piața Obor a fost dotată cu un sistem de supraveghere video         Tânăr rănit grav pe DN 76 după ce a adormit la volan         Accident pe serpentinele din zona Lacul Cinciș         Șofer băut urmărit de Poliție         Săptămâna Prevenirii Criminalității, la ediția a XIV-a