Românii din judeţul Hunedoara despre etnicii germani: plecarea lor este o pierdere pentru România

Hunedoreanul Cosmin Budeancă, fostul director general al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, şi-a lansat astăzi, la ora 17, la Deva Mall, volumul „Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania după 1918”. Cartea, care are în spate 15 ani de muncă de cercetare şi editare a informaţiilor, dar şi o amplă lucrare de doctorat de 500 de pagini, este un volum care se adresează unui public eterogen. Cartea urmăreşte îndeosebi imaginea etnicilor germani (saşi şi şvabi) în ultimul secol, nu doar în Orăştie (cel mai important oraş săsesc de la noi), ci şi în alte localităţi ale judeţului, dar şi în judeţele vecine, Alba şi Sibiu, însă, volumul vine cu informaţii care merg mult în trecut, până în secolele XII-XIII. Cartea urmăreşte „devenirea” relaţiilor între germani, români, dar şi etnici rromi sau maghiari, în contextul Marii Uniri, al războiului, al deportării germanilor în Uniunea Sovietică, al naţionalizării, colectivizării, apoi în contextul Revoluţiei de la 1989. Cartea, care reuneşte peste 120 de interviuri, constituind o adevărată istorie orală a comunităţilor amintite, face referire, prin poveştile adevărate pe care le spune, la viaţa de zi cu zi a comunităţii. El cuprinde nume, reţete, informaţii despre modul în care se făcea agricultură sau despre felul în care erau crescute animalele, dar şi despre modalităţile de petrecere a timpului liber (jocuri între copii, baluri şi petreceri).

  • Aţi venit „acasă”, pentru a vă lansa, la Orăştie, oraşul dumneavoastră natal, dar şi la Deva şi Petroşani, cel mai recent volum. Cui îi este destinată această carte?
  • Deşi la baza acestei cărţi stă o lucrare de cercetare ştiinţifică începută în 2001, chiar lucrarea mea de doctorat, cartea, în forma în care a fost ea tipărită, se vrea a fi cât mai accesibilă şi se adresează unui public eterogen. Inclusiv personajele care apar în carte sunt, de la oameni cu doar două-trei clase, până la persoane cu studii universitare, preoţi şi profesori, de exemplu. Sunt 122 de interviuri, selectate, pentru că, în total sunt mai multe poveşti, însă nu am reuşit să le pun pe toate într-un volum. Cartea este una de mărturii, bazată pe istoria orală: interviuri cu români, care vorbesc despre vecinii şi cunoscuţii lor de etnie germană. Discursurile din volum sunt diverse şi acoperă faţete diferite ale acestei convieţuiri pe care românii şi germanii au avut-o pe parcursul a mai bine de 90 de ani, timpul tratat – efectiv – în carte. Cartea este una de interes pentru toţi cei interesaţi de istoria etnicilor germani în România, cu concentrare pe judeţele Hunedoara, Alba şi Sibiu.
Cosmin Budeancă, în Slovenia, pozând într-un jilţ sculptat dintr-o rădăcină de măslin.

Cosmin Budeancă, în Slovenia, pozând într-un jilţ sculptat dintr-o rădăcină de măslin.

  • Cum a apărut ideea de a scrie această carte?
  • Am iniţiat acest proiect pentru că nu mi-am uitat originile şi legăturile cu oraşul pe care l-am păsărit, când am plecat la Cluj, la facultate. Mare parte din preocupările mele legate de istorie tangenţiază zona judeţului Hunedoara şi a Orăştiei. Ideea mi-a venit în contextul înscrierii la doctorat, după ce, anterior, făcusem o serie de interviuri pe subiectul deportării etnicilor germani, în 1945, în Uniunea Sovietică, şi am realizat că sunt multe lucruri care ţin de istoria lor, pe care nu le cunosc, chiar dacă eu însumi aveam mulţi prieteni germani. Fiind născut şi crescut în Orăştie, care a fost un oraş săsesc, Szaszvaros sau Broos, şi extrapolând situaţia mea, mi-am dat seama că suntem destul de preocupaţi de sine, iar pe cei de alături riscăm să îi valorizăm într-o cheie apăsată de ingnoranţă şi prejudecăţi.
  • Care ar fi concluzia, în urma cercetării pe teren?
  • Concluzia care reiese în urma cercetării este că în ciuda izolării şi a enclavizării iniţiale a comunităţilor săseşti
    Pe dealurile din apropierea satului Băiești, jud. Hunedoara, alături de o parte din colegi, în acțiunea pentru căutarea mormântului și recuperarea osemintelor partizanului Petru Vitan.

    Pe dealurile din apropierea satului Băiești, jud. Hunedoara, alături de o parte din colegi, în acțiunea pentru căutarea mormântului și recuperarea osemintelor partizanului Petru Vitan.

    (specifice pentru Orăştie şi Romos, de pildă) şi şvăbeşti (Batiz şi Aurel Vlaicu), schimbarea regimurilor politice va duce la metisarea populaţiei de origine germană, care, mai ales după război, înregistrează căsătorii mixte, menite să le scape pe tinerele nemţoaice de deportare. De asemenea, un interes crescut a fost înregistrat şi după 1989, când tot mai mulţi etnici germani care au plecat peste graniţe şi-au căutat soţii printre româncele din cele trei judeţe, pe care le apreciau ca fiind femei „de casă”, preocupate de gospodărie şi îngrijirea copiilor. Desigur, cartea cuprinde şi multe date exact, cum ar fi, de pildă, cele despre evoluţia, ori mai degrabă involuţia numerică a populaţiei germane din localităţile amintite, care cândva reprezenta între 8 şi peste 20 la sută din totalul populaţiei.

  • Cât de actuală credeţi poate fi considerată această carte de „istorie orală” de dată relativ recentă?
  • Cartea mea este o invitaţie pentru deschiderea spre Celălalt, cred eu, cu atât mai actuală, în contextul globalizării. De altfel, cheia în care se lasă citit sensul cărţii este una pozitivă: majoritatea portretelor sunt creionate luminos, iar plecarea etnicilor germani din localităţile în care am realizat interviurile este percepută ca o pierdere nu doar pentru comunitate, ci şi pentru România.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

unu + cinci =

ACTUALITATE
Transalpina a fost redeschisă circulației rutiere         Liliecii continuă să pună probleme pe șantierul Autostrăzii Lugoj – Deva         Tânărul care a jefuit Castelul Corvinilor a fost trimis în arest la domiciliu         Deva Auto Show 2017. Un spectacol de suflet pentru iubitorii automobilelor         Trofeul Micului Cititor, la a XXXVII-a ediție         LA UN AN DE LA MARELE TUN. Hoţia de la Apa Prod rămâne în scriptele firmei         MERGE ULCIORUL LA APĂ ÎN ŞOIMUŞ. Primarul Mihai Irimie are trei luni să-şi aranjeze „ploile”         Cum arată Gara Brad după cinci luni de renovare         Un an de la data la care trebuia finalizată Autostrada Deva – Lugoj         A fost deschis Târgul European al Castelelor, la Hunedoara         Accident rutier cu doi răniți la intrarea în Deva, pe Drumul Național 7         E ŞI ALDE LA GUVERNARE! Mircea Moloţ a reuşit să deblocheze proiectele europene din Ţara Haţegului         Fosta Școală 10 din Hunedoara a ajuns în paragină         DEPOUL DEVASTAT. Ultima „redută” a mocăniței din Hunedoara a fost ruinată         Tribunalul Hunedoara decide soarta spărgătorului de la Castelul Corvinilor         Sfârşit de săptămână cu Târgului European al Castelelor. VEZI Programul evenimentului         Dungi si flori in noua colectie Sense primavara-vara 2017         OMUL CU CEL MAI STUFOS CAZIER RĂMÂNE LIBER. Cu magistraţii la Judecata de Apoi         Ce soartă va avea Pasul Vâlcan, zona turistică pustie dotată cu telegondola de 33 de milioane de lei         Ludovic Orban: „Nu voi tolera coconul acela care se formează în jurul fiecărui lider”