Marian Munten ANR
1-certej

ROMÂNIA HÂRTIILOR ÎN CHINURILE FACERII. Birocraţia, principala sursă de sărăcie pentru hunedoreni

Guvernul vrea să modifice Codul Silvic pentru simplificarea birocraţiei. Proiectul a fost îndelung contestat pentru că încurajează indirect tăierile ilegale de masă lemnoasă. În schimb, pentru afacerile în domeniul minier, care au pompat la buget sute de milioane de dolari, procedurile birocratice rămân la fel de greoaie şi de necinstite faţă de investitorul privat.

 

 

De câţiva ani se tot dezbate tema birocraţiei în industria extractivă. Recent, Guvernul Tehnocrat a început un proces de armonizare a legislaţiei în materie de minerit. Statul încasează sume considerabile de la investitorii perimetrelor miniere, dar, pe de altă parte, legislaţia este ţinută în promiscuitate. Astfel, statul taxează investitorul, îi ia banii, dar nu-i permite să-şi desfăşoare activitatea.

 

Doi ani de aşteptare pentru un aviz

Pentru prospecţiunea unuei suprafeţe de teren mai mică de un hectar, cercetarea trebuie să aştepte între 360 şi 450 de zile, iar pentru suprafeţe mai mari de un hectar timpul de avizare este de 560-650 de zile. În tot acest timp, firma de prospecţiuni plăteşte statului taxe şi impozite, deşi se află în imposibilitatea de a exectuta explorări geologice. Exploatarea perimetrul minier de la Certej întârzie de şapte ani din cauza procedurilor birocratice artificiale. Au fost zeci de proceduri naţionale şi internaţionale îndeplinite şi s-a făcut o muncă de cercetare extrem de costisitoare, exclusiv pe spesele investitorului străin. Cu toate acestea, sutele de oameni care îşi pun speranţa într-un loc de muncă la Certej mai au încă de aşteptat. Pentru exploatarea minieră de la Certej, ungurii şi sârbii şi-au dat acordul, dar frânele sunt puse de birocraţia românească şi legislaţia incoerentă.

 

Investitorul şi-a respectat angajamentele, statul – ba

Pentru exploatarea minieră de la Certej se vor scoate din fondul forestier 165 de hectare de teren, iar SC Deva Gold SA a cumpărat 510 hectare de teren ce vor fi înscrise în amenajamente silvice pentru a fi împădurite. Tăierile de arbori în carierele miniere se va face etapizat, câte 8-10 hectare pe an. În schimb, împădurirea celor 510 hectare trebuie să se facă în doi ani de la obţinerea aprobărilor de la silvicultori. Potrivit legii, compensarea terenului silvic care urmează a fi scos definitiv din fondul forestier naţional „se realizează fizic cu un teren care are de cinci ori valoarea terenului care se scoate definitiv din fondul forestier naţional, iar suprafaţa terenului dat în compensare nu poate fi mai mică decât de trei ori suprafaţa terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier naţional”, după cum precizează Codul Silvic. Asta e legea şi se aplică de fiecare dată când o investiţie afectează zone împădurite. SC Deva Gold  SA a achiziţionat 510 hectare de teren agricol pentru a-l da în compensare. Cheltuielile de împădurire estimate conform devizelor sunt de 35.000 lei pentru fiecare hectar (7.800 de euro), un total de 18 milioane lei (patru milioane de euro), bani care se depun în contul ocolului silvic care urmează să execute lucrările de împădurire. Obligaţiile financiare ce revin firmei pentru scoaterea terenului din fondul forestier sunt de 8.000.000 euro, bani ce trebuie achitaţi anticipat obţinerii aprobărilor.

 

Hunedoara, fabrică de şomeri

Pentru demararea investiţiei, Deva Gold mai trebuie să obţină un acord pentru scoaterea din circuitul forestier a suprafeţelor de pădure prezentate mai sus. Până acum, investitorul privat şi-a onorat toate obligaţiile faţă de statul român. Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre instituţiile statului care încremenesc în proceduri birocratice stufoase. La Certej, comunitatea rămâne în aşteptarea locurilor de muncă. Pentru ei, investiţia minieră este singura alternativă concretă şi viabilă. După şapte ani de şicane, litigii neîntemeiate şi contestaţii venite din afara comunităţii locale, proiectul minier este ţinut în şah de birocraţie. Sute de oameni îşi pun toate speranţele în această investiţie care oferă locuri de muncă şi venituri substanţiale la bugetul local. Hunedoara, cândva „tărâmul făgăduinţei”, s-a transformat într-o fabrică de şomeri. Resursele minerale (aur, cărbune, minereu de fier) pot readuce bunăstare hunedorenilor, dar hăţişul birocratic

 

Proceduri naţionale şi internaţionale

Deva Gold SA, firmă românească înfiinţată în 1997, având în structura acţionariatului Compania „MINVEST”, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, trece de ani buni prin proceduri naţionale şi internaţionale pentru a începe exploatarea minieră de la Certej. Până acum, Deva Gold a atras investiţii în România de peste o sută de milioane de dolari americani, pentru că toate lucrările de cercetare geologică, s-au făcute exclusiv din banii acţionarului străin. Demersurile pentru obţinerea autorizaţia de construcţia au început încă din 2009. În acest timp, firma din Deva a obţinut şi autorizat un studiu de fezabilitate privind valorificarea resurselor minerale şi protecţia zăcământului, aprobat de Agenţia Naţională de Resurse Minerale. Apoi, a fost făcut şi aprobat Planul Urbanistic Zonal (PUZ) , plus avizul de mediu aferent pentru fază PUZ (2010). Procedura de aprobare a Studiului de Impact asupra Mediului a fost finalizată prin emiterea acordului de mediu din 2012. apoi, acordul de mediu a fost revizuit şi aprobat în 2013 pentru a include modificarea amplasamentului uzinei în interiorul PUZ-ului aprobat. Trebuie menţionat că procedura de mediu a avut două părţi care s-au derulat în paralel. Partea trans-frontalieră a fost coordonată de Ministerul Mediului, iar partea naţională de Autoritatea Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara. Pe parcursul procedurilor au fost solicitate documentări care să evalueze prevenirea, reducerea şi controlul impactului produs de proiect asupra mediului. Au fost necesare studii care să ofere alternative de exploatare, compararea metodelor propuse cu cele mai bune tehnici disponibile pe piaţă, măsuri de siguranţă în exploatare şi securitate, planuri de urgenţă şi combatere a poluării accidentale, planuri de închidere a activităţii precum şi planuri de gestionare a deşeurilor din industria extractivă. Au fost organizate dezbateri publice, atât în România, cât şi în afara graniţelor ţării. S-a discutat proiectul şi a fost întors pe toate feţele în dezbateri publice din Ungaria şi Serbiua. Au urmat întruniri şi discuţii între autorităţile române şi cele maghiare. Toţi paşii procedurali au fost urmaţi conform cerinţelor legale naţionale şi internaţionale. Vecinii noştri maghiari au înţeles că proiectul nu va afecta mediul, este sigur şi bine pus la punct.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

trei × 4 =

ACTUALITATE
Pădurari din Hunedoara controlați de Garda Forestieră         Pompierii i-au vizitat pe copiii de la un centru de plasament din Orăștie         ȘI POLIȚIȘTII PARCHEAZĂ ILEGAL. Agentul „grăbit” la covrigi a fost dat de gol pe Facebook         Accident mortal pe DN 7         Minoră căutată de Poliție, după ce nu a mai revenit acasă         Bătrân înșelat cu 6.000 de lei         ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI. Hunedoara, din nou în criza gunoaielor         Înainte de sărbători, hunedorenii „au invadat” cabinetele stomatologice         Pompierii au stins trei incendii izbucnite în VUlcan, Lupeni și Hunedoara         BLOCAJ ÎN MINELE URICANI ȘI PAROȘENI. Sute de mineri au protestat pentru salariile restante         Cum a început povestea tezaurelor antice, furate din Sarmizegetusa Regia         Turneu de Crăciun – Oare te-ai gândit? Corul Sanctus Pro Deo         ”PERLA ARDEALULUI” NU-ȘI GĂSEȘTE CUMPĂRĂTOR. Telekom România vinde stațiunea Vața Băi cu 2,2 milioane de euro         După nouă volume de carte ştiinţifică, dascălul Mihai Petre debutează literar cu „Cretă color”         Proteste în Mina Paroșeni: minerii amenință cu blocarea în subteran         O femeie din Deva a fost tâlhărită de doi tineri         Povestea Sfântului Nicolae și a tradițiilor marii sărbători         Iarnă grea peste satul Bătrâna. Cum se apără localnicii în fața vitregiilor naturii         VIDEO: Accident rutier pe Dealul Silvașului         DEPUTATUL CARMEN HĂRĂU DECLARĂ: „PNL va tăia privilegiile parlamentare”