RETEZAT, MUNTELE FURAT (III). Instituţia Prefectului Hunedoara lucrează în dispreţ faţă de interesele statului

Oamenii prefectului Sorin Vasilescu au răspuns cu întârziere instanţei de judecată care solicita acte în dosarul de constatare a nulităţii absolute a titlurilor de proprietate Kendeffy. Mai mult, Prefectura a depus o listă în locul actelor cerute. Documentele depuse de cele două austriece nu dovedesc calitatea lor de moştenitoare ale domeniului Retezat. Retrocedarea muntelui se va lăsa cu demnitari după gratii. Procurorii DNA au început cercetarea faptelor

Revenim în această ediţie, aşa cum am promis, cu detalii despre actele care au stat la baza înstrăinării domeniului Retezat. După lege, retrocedarea celor 11.000 de hectare de teren din Munţii Retezatului trebuia să se facă prin intermediul comisiile locale, însă toate manevrele au fost făcute de Comisia Judeţeană de la Prefectura Hunedoara. Moştenitorii familiei Kendeffy au depus cereri de retrocedare la primăriile din Petrila, Pui, Sarmizegetusa, Sântămăria Orlea şi Râu de Mori. Dregătorii Prefecturii (Cristian Marius Vladu – prefect şi Attila Dezsi – subprefect) au decis – caz unic în judeţul Hunedoara – că ar fi cazul să sară peste comisiile locale şi să execute documentele de reconstituire a dreptului de proprietate prin Comisia Judeţeană. Aşa a început povestea celei mai controversate retrocedări din judeţul Hunedoara. Culmea e că după aproape zece ani, Instituţia Prefectului continuă să joace împotriva intereselor statului.

Instanţa cere Prefecturii acte

În decembrie se fac şase ani de când Academia Română şi Statul Român (prin Ministerul Finanţelor Publice) se luptă în instanţă să desfiinţeze titlurile de proprietate dobândite, dubios şi abuziv, de pretinsele moştenitoare ale familiei Kendeffy. La termenul din 18 februarie 2015, instanţa „Emite adresă către Instituţia Prefectului în vederea comunicării Hotărârii nr.202/2006 şi actele ce au stat la baza emiterii acesteia, precum şi verificările efectuate privind cetăţenia pârâtelor KENDEFFY MARIA şi PONGRACZ ELISABETH”. Aşadar, după cinci ani de proces, magistratul instanţei de fond vrea să verifice documentele care au stat la baza retrocedării, dacă din actele depuse reiese că solicitanţii deţin calitatea de moştenitor.

Prefectura freacă menta

În luna martie, instanţa revine cu adresă la Instituţia Prefectului de unde deducem că prefectul Sorin Vasilescu a tratat în sictir cererea judecătorului. La acea vreme, ZIARUL Hunedoreanului a semnala inerţia birocratică din Prefectură, instituţie care excelează ca promptitudine la postat pe facebook. Dregătorii ne-au bătut obrazul că i-am certat necuvenit, susţinând că şi-au făcut datoria cu celeritate. Ei bine, avem acum probele „celerităţii”. Sorin Vasilescu a trimis instanţei o adresă în data de 30 iunie 2015. După mai bine de patru luni, timp preţios pierdut în paguba Statului Român şi spre câştigul moştenitorilor dubioşi care taie pădurile din Retezat şi le exportă în Ungaria şi Austria. Ca să nu mai vorbim de câştigurile de la APIA despre care am scris în episodul anterior, sume de bani care intră necuvenit de doi ani în conturile celor care administrează moşiile luate cu japca.

Instituţia Prefectului sfidează instanţa

Prefectul Sorin Vasilescu nu numai că a răspuns instanţei cu întârziere, dar nici nu a pus la dispoziţia instanţei toate actele care au stat la baza Hotărârii nr.202/2006. Prefectura Hunedoara a oferit instanţei un opis, o listă, în care sunt enumerate şi descrise evaziv actele cu pricina. Ba mai mult, în superba lor neglijenţă, conţopiştii Prefecturii descriu două documente din care reiese că Nikolaus Kendeffy s-a însurat în acelaşi an în care a fost mireasă şi cea care l-a născut. De asemenea, numele lui Nikolaus, veriga principală în cauză, apare scris în forme diferite. În fine, ceea ce a depus Prefectura la Judecătorie este mult prea puţin pentru ca judecătorul să-şi poată face o idee asupra titlului de proprietate. Şi este obligatoriu ca magistratul să vadă toate documentele depuse de cele două femei din Austria pentru soluţionarea cauzei. În dosarul retrocedării sunt foarte multe elemente care pun sub semnul întrebării calitatea de moştenitor a cetăţenilor austrieci Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz. Noi le-am văzut şi câteva aspecte le vom prezenta mai jos.

Nu există certificat de moştenitor

Domeniul Retezat a aparţinut fraţilor Ludovic (Lajos) şi Gabriel (Gabor) Kendeffy. Primul a părăsit ţara şi a fost despăgubit în procesul optanţilor cu suma de 856.211 coroane-aur drept despăgubiri şi 14.844 coroane-aur daune pentru dezorganizarea exploataţiei, conform Deciziei TRIBUNALULUI ARBITRAL de la Paris. Cele două femei, Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz, pretind că sunt nora şi, respectiv, nepoata de fiu ale lui Kendeffy Gabor, fratele rămas în ţară după Marea Unire din 1918. Cele două austriece nu au depus la dosar nici un certificat de moştenitor după niciunul dintre antecesorii după care au solicitat retrocedarea dreptului de proprietate. Mai mult, până în anul 2006, moştenitoarele nu au revendicat nici un imobil, în condiţiile în care presupusul fiu al lui Gabor, Nikolaus Kendeffy a murit în străinătate după Revoluţie, în anul 1993. Greu de crezut că feciorul grofului care a murit uitându-se cu jale la fostele sale proprietăţi nu a avut curiozitatea şi dorinţa de a-şi revedea şi redobândi averea furată de comunişti. Greu de explicat dezinteresul „moştenitoarelor” timp de 16 ani faţă de proprietăţile care te fac peste noapte milionar în euro. Dar acestea sunt simple nedumeriri omeneşti, fără însemnătate juridică, elementele interesante de-abia acum urmează…

Nokolaus Kendeffy, născut din spuma mării

Nu există niciun document în vraful de acte ataşate, cu sau fără noimă, la dosar care să confirme fără urmă de tăgadă că Nikolaus Kendeffy a fost fiul lui Gabor. Mai mult, nu există acte care să îl apropie în vreun fel pe Nikolaus de Ţara Haţegului. Din documente reiese că Nikolaus s-a căsătorit cu Maria Gerliczy în 1939 la Oradea. Pe cei doi soţi îi regăsim câţiva ani mai târziu la Sibiu, unde se naşte fiica lor Elisabeth, în anul 1943. Nimic despre Ţara Haţegului. La dosar nu există certificatul de naştere al lui Nikolaus Kendeffy, act care să confirme clar că el este fiul lui Gabor. Dacă e vorba de alt „Nikolaus” scos din „spuma mării” de cele două austriece? Câţi Nikolaus Kendeffy vor fi trăit pe teritoriu vechiului imperiu în acea perioadă? Cum poate să se pronunţe un judecător asupra constatării nulităţii absolute a titlurilor de proprietate atât timp cât Instituţia Prefectului Hunedoara nu-i pune la dispoziţie actele solicitate? De cât timp au nevoie birocraţii Ministerului de Externe ca să se pronunţe în legătură cu cetăţenia celor două femei? Sunt întrebări la care noi nu găsim răspuns. Poate procurorii DNA vor ave mai mult noroc…

Retrocedări cu avocaţi şi interpuşi

Colectivul de lucru al Comisiei Judeţene pentru stabilirea drepturilor de proprietate a hotărât că moştenitorii familiei Kendeffy pot fi împroprietăriţi cu 7.135,58 hectare pădure (la Petrila – 796,16 ha, la Pui – 310, 52 şi la Râu de Mori – 6.029,90 ha). Apoi, celor două pretinse moştenitoare li s-a mai dat 118,40 hectare teren agricol, 1.288,21 hectare teren neproductiv, 2.241, 73 hectare stâncărie şi 150 de hectare de păşune alpină. Trebuie precizat faptul că şi în cazul retrocedării Retezatului (ca în mai toate speţele controversate sau chiar penale) reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut prin avocaţi. În acest caz interpuşii sunt din Miercurea Ciuc şi au fost angajaţi să reprezinte interesele celor două persoane de cetăţenie străină KENDEFFY MARIA şi PONGRACZ ELISABETH care au revendicat Retezatul.

Comentarii FB

comentarii


TAG


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

19 + șaisprezece =

ACTUALITATE
ANDRONACHE S-A ŢINUT DE VORBĂ. Hunedoara lirică ia locul locul Operei Nights         Câinele campion, dresat de un jandarm         Accident grav pe DN 76, provocat de un tânăr         Accident mortal pe Drumul Național 7         O tânără și-a pierdut fiul de cinci ani în Deva         MINIVACANŢĂ CU LĂUTARI. Zilele Devei, programul celor patru zile de zaiafet         CU DOTĂRILE ÎN STRADĂ. Poliţiştii „comunitarii” îşi arată priceperea în centrul Devei         Tinere speranțe ale fotbalului hunedorean. Juniorii D de la C. S. CFR Simeria sunt campionii județului Hunedoara         Dan Radu Rușanu și-a lansat cartea „Mai sunt judecători la BERLIN”         Premiere la Castelul Corvinilor, în cea mai aglomerată noapte din an         Febra alegerilor locale în Lupeni, orașul „confiscat” de familia Resmeriță         Natalia Intotero (PSD): „Criza lemnului de foc a fost evitată”         Carmen Hărău (PNL): „S-a rupt prima scoarţă a Programului de guvernare PSD”         Apa Serv Valea Jiului a prins o finanţare de 90 milioane de euro         Eveniment cultural Titu Maiorescu – o efigie a culturii române         Accident rutier grav pe DN 66: nouă persoane au fost rănite         Accident grav pe autostradă, provocat de un șofer bulgar         Dan Radu Ruşanu îşi lansează cartea la Deva         Alertă cu bombă într-un hotel din Deva         Family Day by STC