Restituiri: PROCESUL DE LA TIMIŞOARA-25 de ani!

În acea acţiune în justiţie au fost implicate nume care au avut strânsă legătură cu judeţul Hunedoara, dar şi cu desfăşurarea Revoluţiei din 1989

La 8 mai 1990 a început, la Timişoara, Procesul Revoluţiei.Sunt 25 de ani de când a început acel proces şi tot 25 de când nu s-a terminat…Nu procesul respectiv, care, de fapt, este singurul încheiat, cu sentinţe date, cu recursuri individuale, rejudecări şi soluţii reconfirmate sau completate.

pixul

Atunci a început justiţia televizată

Dar procesul vinovaţilor pentru morţii de la Timişoara şi din ţară încă nu e încheiat! Ba, mai mult! Pare că şi interesul faţă de judecarea vinovaţilor este mai mic decât lupta, zbaterea mulora, prea multora pretendenţi la obţinerea certificatelor de revoluţionari! Nota bene:Aici nu vorbim de procesul miliţienilor şi securiştilor, început în martie, de judecarea aşa-numitului “Lotul Timişoara”, 21 de inculpaţi. Inclusiv colonelul Ioan Deheleanu, promovat de la Miliţa Deva ca şef al Miliţei judeţului Timiş! Nici despre (de-atunci) legendarul colonel Filip Teodorescu, adjunct al şefului Contraspinajului românesc. Pe care nu l-au văzut la faţă doar câţiva apropiaţi; şi cu atât mai puţin unii dintre jurnaliştii străini acreditaţi la proces, dar…ofiţeri sub acoperire în serviciul lui Filip Teodorescu. A cărui depoziţie a bulversat ţara, fiind pentru prima dată când lumea afla ceva strict secret despre…lumea spionajului. Achitat la capătul procesului. Iar cartea sa, “Un risc asumat”, lămureşte multe despre acele taine expuse pe tarabă la proces! Aici vorbim exclusiv despre depoziţiile a doi dintre “greii” procesului: liderii politici Ion Coman şi Radu Bălan. Acum, în al 25-lea an de la începerea Procesului de la Timişoara, constatăm că atunci a început…Justiţia televizată! Mă rog, justiţie televizată este un fel de a spune unui spectacol tot mai cultivat pentru potolirea setei de răzbunarea a populaţiei pe o clasă politică profund compromisă, coruptă şi ticăloşită, pe de o parte. Pe de altă parte are loc şi răzbunarea unor politicieni pe alţii, prin pâre şi declaraţii. Care sunt folosite drept probe de către procurori ai DNA, dând astfel impresia că nici nu interesează pe nimeni fondul speţelor: corupţia, hoţia, mafia! Ci, acestea devin doar perdele de acoperit ambiţii şi răzbunări politice! Pentru că acum 25 de ani lumea chiar spera şi dorea ca un proces al revoluţiei, şi, de ce nu?, al comunismului trebuia să aibă loc şi să dea sentinţe drepte, meritate, interesul pentru Procesul de la Timişioara era uriaş! Drept care primul ziar post-decembrist din Deva, “Cuvântul Liber”, şi-a acreditat trimişi speciali la proces, primul fiind subsemnatul.

Îngerul păzitor…

pixul IoanComan

La 8 mai- coincidenţă nu tocmai întâmplătoare cu aşa-numita “zi a PCR”-, la Casa Tineretului, gardată grijuliu cu tancuri şi TAB-uri, procesul a început cu audierea inculpatului Coman Ion (foto), general şi secretar al CC al PCR, cu responsabilităţi asupra Armatei şi Internelor, trimis special al lui Ceauşescu “pentru a face ordine la Timişoara”. Din depoziţia acuzatului am reţinut, după mai mult de şase ore şi jumătate de şedinţă, că, în general, el personal poate fi considerat complet nevinovat în raport cu acuzaţia de participare la genocid. Referindu-se la acuzaţiile din rechizitoriu şi neadmiţând unele mărturii din dosar, Coman a spus:” Domnule preşedinte, onorată instanţă bine că revoluţia a reuşit! Dar dacă nu reuşea mai eram eu aici sau eram demult mort?! Cum să fiu eu acuzat de genocid, eu care consider că prin măsurile luate aici am salvat mii de timişoreni de la moarte şi mă bucur că sunt judecat aici pentru a spune tuturor că i-am salvat de la genocid!” Declaraţia asta a fost făcută după ce acuzatul menţionase că, aducându-i la cunoştinţă că decretul prezdenţial de stare de necesitate la Timişoara a fost extins pe întregul judeţ, dictatorul i-a cerut ca ora limită de înfăptuire a prevederilor să fie ora 23. Acuzatul susţine că i-a răspuns că nu se poate, întrucât militarii nu ştiu ninmic despre decretul respectiv.Apoi le-a transmis aceleaşi şi lui Silviu Curticeanu şi Vasile Milea, iar lui Apostu i-a declarat textual:”aceasta este o nebunie!” Ulterior, dictatorul l-a întrebat: ” ce generali ai lângă tine?” Am răspuns:” Pe Stănculescu”. “Spune-i că-l numesc comandant militar al garnizoanei Timişoara şi trebuie să execute ordinul!”. Dar, inculpatul nu s-a conformat, şi astfel se declară salvatorul Timişoarei de genocid. Un înger păzitor!

Ce mai susţinea Coman

pixul nutaÎn continuare, inculpatul Coman lasă impresia că se străduie să abată toate acuzaţiile şi vinovăţiile atribuite în rechizitoriu asupra altora şi să convingă instanţa de netemeinicia acuzaţiilor sub care compare în acest proces. Chiar de la început, de la plecarea din Bucureştui, în 17 decembrie, spre oraşul ce avea să devină martir, Coman a menţionat că la Otopeni a întâlnit un grup de generali M.Ap.N. şi M.I., Ştefan Guşe, Victor Stănculescu, Victor Cârneanu, Mihai Chiţac, Constantin Nuţă (foto), care i-au confirmat că merg la Timişoara pentru a pune în aplicare ordinul comandantului suprem de a restabili ordinea şi liniştea n oraş. “Aşa am aflat de la Guşe că Milea a ordonat alarmarea unităţilor militare din Tinişoara”. Precum şi că: “am înţeles de la ei că aveau cunoştinţă de ordinul lui Ceauşescu de a executa foc”.Astfel, el a înţeles că “va trebui doar să urmăresc cum execută ei ordinul”. “Ajuns la comitetul judeţean de partid am găsit pe Bălan Radu, Matei Ilie, N.Mihalache, adjunctul lui Bobu, şi C.Manta, instructor de partid. Bălan Radu a făcut o scurtă informare cu cele ce se întâmplă, repetând în fapt ceea ce îmi spusese la plecare Nicolae Ceauşescu”. Mai târziu s-a anunţat o teleconferinţă la Bucureşti, la care erau convocaţi şi generalii “pe care nu i-am găsit. În timpul teleconferinţei, chiar când Ceauşescu mă întreba unde sunt generalii, a intrat Stănculescu. Eu, de frică să nu-l supăr nu am putut să-i spun că nu ştiu unde sunt generalii, ceea ce ar fi însemnat enervarea lui şi preluarea comenzii, ceea ce putea deveni distrugerea Timişoarei. Aşa că i-am răspuns că i-am trimis să întâmpine coloanele armatei dislocate la Timişoara. Ceauşescu mi-a răspuns:” Îi chemi lângă tine şi le dai ordin să execute foc!” I-am răspuns:”Am înţeles!”, după care m-a întrebat dacă s-a deschis foc la Timişoara şi i-am răspuns că da. Şi Bălan a confirmat că a luat toate măsurile de a executa ordinele primite. Dar, eu nu cunosc ce măsuri a luat Bălan, pentru că Ceauşescu i-a spus:” Bălane, tu eşti, conform legii, comandabntul militar al judeţului Timiş”. El a răspuns:”Am înţeles!” Aici trebuie reţinut că preşedintele completului i-a repetat din stenogramă că el, Coman, a primit ordin să acţioneze în numele dictatorului.La care acuzatul a replicat:”Eu nu am înţeles că urma să devin comandant peste generali, pentru că nu era legal”.

Întrebări fără răspuns

Întrebăm şi acum ca în urmă cu 25 de ani. De ce a fost trimis Coman la Timişoara, şi chiar cu un ordin precis să acţioneze în numele dictatorului, dacă el spune că nu a avut nici o responsabilitate acolo ? De altfel, preşedintele completului a făcut un apel la sinceritatea acuzatului, pentru aflarea adevărurilor privind cele petrecute la Timişoara, fără încercări repetate de a ocoli faptele acuzatoare. În întreaga sa depoziţie, Ion Coman s-a prezentat drept un “înger păzitor”, care a făcut numai fapte bune, deşi nu el era comandantul, dar îşi asuma responsabilităţi care ar fi contravenit ordinelor primite. Inclusiv în relatarea faptului că l-a asigurat pe Ceauşescu că poate pleca “liniştit” la Teheran. După depoziţia sa, concluzia reporterului era că nimeni nu e vinovat, nimeni nu a ordonat foc, nimeni nu a tras! De unde morţii?…

Revolta spontană capătă conţinut revoluţionar! 

pixul radu balan

Inculpatul Radu Bălan (foto) şi-a început depoziţia cu cuvintele:”Nu sunt de acord cu încadrarea faptelor pentru care sunt acuzat în prevederile articolului 357 din Codul penal! Consider că tot ce am făcut între 16-22 decembrie nu este de natură a fi încadrate juridic la genocid!” (Fostul prim-secretar al judeţului Hunedoara, om cultivat, de bun-simţ, căruia oraşele hunedorene îi datorează aspectul lor de azi, bine, ce a mai rămas din ele, iar arhitecţii şi constructorii au avut boom-ul lor profesional vreo şase ani, a fost trimis din nou “la munca de jos”, la Timişoara, ca prim-secretar judeţean, pe 3 noiembrie 1989. De la Deva promovase cu brio ca şef la CSP, unde l-a avut subaltern pe…viitorul prim-ministru Nicloae Văcăroiu). Şi a continuat, după un expozeu al faptelor sale în muncile de partid pe care le-a primit, în care “perioada Hunedoara” a fost consitent evidenţiată: “În 15 decembrie pe la ora 16, secretarul cu propaganda Vasile Bolog, mi-a comunicat că în faţa casei pastorului Laszlo Tokes sunt adunate 70-100 de persoane . I-am cerut să meargă acolo să vadă depre ce e vorba. Ştiam că pastorul avea ordin de evacuare din Timişoara şi acei oameni încercau să-l apere, dar, cum îmi spusese Bolog, nu se manifestau nicicum. Am fost informat din timp că pastorul avea o atitudine antiromânească, motiv pentru care Episcopia Bihorului i-a retras licenţa de pastor. Am fost apoi şi eu acolo şi am văzut că era linişte.L-am căutat pe primarul Petru Moţ, şi i-am spus să meargă acasă la pastor să-i spună că nu va fi evacuat, pe răspunderea mea. Acesta i-a replicat că dacă nu primeşte ceva în scris, nu crede. I-am spus lui Moţ să-i dea în scris că nu va fi evacuat. Pe la miezul nopţii oamenii adunaţi s-au retras la casele lor, şi la îndemnul lui Tokes…Sâmbătă, la ora 10, m-a sunat Nicolae Ceauşescuşi m-a întrebat ce se întâmplă la Timişoara. I-am spus tot şi mi-a reproşat că nu l-am evacuat pe Tokes. I-am spus că nu era legal, nefiind împlinit termenul de 8 zile de la sentinţa judecătorească. Mi-a reproşat că ne cramponăm şi mi-a ordonat să să trecem la evacuare, dar nu am făcut acest lucru. Pe la ora 11 a sosit Ilie Matei (fost prim-secretar până la venirea lui Bălan), aflat la Timşoara cu probleme familiale, de mutare, şi i-am povestit ce am vorbit cu Ceauşescu. Mi-a zis să aplic evacuarea. După ora 12 au început să se adune din nou enoriaşii la casa pastorului, mulţimea extinzându-se spre Piaţa Maria. Pe la ora 17 m-a sunat din nou Ceauşescu să mă întrebe ce se întâmplă. I-am spus că e linişte, că sunt vreo 170 de oameni. Mi-a replicat că nu e adevărat, că el ştie că manifestaţia a luat amploare şi că dacă l-aş fi informat corect ar fi luat el măsurile necesare. Într-adevăăr, informaţiile primite de el pe alte canale erau reale…M-a sunat din nou şi m-a întrebat dacă “a ieşit Armata”. I-am spus că nu era necesar.Când i-am spus că am mobilizat 204 de luptători din gărzle patriotice, din 4000, mi-a închis nervos telefonul…După această convorbire, am sunat la Divizia Timişoara pentru a lua legătura cu colonelul Rotaru, pe care îl cunoşteam, pentru a mă interesa dacă primise ordin să scoată trupele în stradă. Am aflat că nu. Am telefonat la Armata a III-a, la Craiova, unde îl cunoştem pe generalul Roşu, de pe când lucram la Hunedoara, pentru a afla dacă a primit ordin de mobilizare pentru Timişoara. Nu primise. Apoi, generalul Milea a confirmat că nici el nu primise acel ordin.Dar după 10 minute mi-a telefonat că a primit ordin să scoată armata fără armament, pentru o defilare a trupelor prin Timişoara duminică, 17 decembrie…Între 15-17 decembrie, personal nu am organizat nici o acţiune militară, deşi legal eram preşedintele Consiliului Apărării în judeţ, dar consideram că acesta are menirea de aopărare, nu de reprimare! Sâmbătă, pe la 18,30 au sosit N.Mihalache şi Ion Cămpănaşu, şeful departamentului Cultelor,şi împreună am mers în Piaţa Maria, unde erau adunaţi cam 2000 de oameni, tramvaiele nu mai circulau, Mihalache şi-a luat capul în mâini şi mi-a zis că asta e consecinţa faptului că nu am luat măsuri. La sediu am fost sunat de Ceauşescu care m-a făcut zob pentru că nu am îndeplinit ordinul său. În jurul orei 19,30 lumea din Piaţa Maria s-a defalcat în două coloane; una se îndrepta spre Operă, alta spre Piaţa 1 Mai. Unii spărgeau magazine, dădeau foc, alţii strigau:”Libertate!”, “Democraţie!”. În prima sa parte manifestaţia avea un caracter spontan, neorganizat, eterogen, fără lideri şi cu accente violente ce creşteau în graviate. Coloana care a ajuns la judeţeana de partid era la fel de scindată: unii strigau, alţii atacau sediul…Defilarea Armatei a avut efect invers. I-am spus aşa şi lui Ceauşescu, dar mi-a reproşat că-l dezinformez…Avea dreptate. În piaţă deja se strigau lozinci democratice…Mihalea (general de miliţie prins, împreună cu generalul Nuţă, într-un tren, între Deva şi Simeria,de un grup conndus de colonelul devean Nicolae Todea, fie-i ţărâna uşoară! Mort prematur, subit, cum morţi au devenit rapid mulţi dintre cei ce ştiau adevăruri. Inclusiv cei doi generali ridicaţi din incinta garnizoanei Deva de un elicopter. Doborât la puţin timp, prin dealurile Vinţului, ca din întâmplare-n.a.) a ordonat maşinilor de pompieri să împrăştie pe cei violenţi cu jet dede apă…Până în 17 decembrie, ora 18, în Timişoara nu s-a tras nici un foc de armă. Nu a fost nici un mort, nici un rănit. Abia după aceea, din păcate…Preşedintele instanţei:” De ce nu aţi intervenit să se pună capăt focului?” R.B.:” Nu am avut la cine. Nu am ripostat nici când Ceauşescu a ordonat să se tragă. Aceasta este greşeala mea! Nu am inetrvenit cum nu au intervenit nici ceilalţi. Pentru toată lumea singurul ordin a fost dat de Ceauşescu. Personal nu am executat nici un ordin al lui. După sosirea lui Coman şi a generalilor, în seara de 17, toţi au spus, când se auzeau focuri de armă, că sunt doar focuri de intimidare, cu cartuşe oarbe. De fapt ei au condus reprimarea evenimentelor de la Timişoara”.

Încă o legendă
După multe ore de audiere, obosit şi tracasat de intervenţiile preşedintelui instanţei, nu lipsite, dimpotivă, bine garnisite cu răutăţi şi cinism, inculpatul a trecut la declaraţii cărora azi li se spune (gerşit!) “punctuale”. Reţin însă că îmi notasem următoarea observaţie personală:” În stabilirea advărului se vor ivi greutăţi din cauză că preşedintele completului dictează grefierilor inexact, trunchiat declaraţiile interogaţilor”! Deci, punct cu punct:” Nu i-am cerut grenade lui Nicu Ceauşescu, numai geamuri, de la Mediaş. A promis că ne trimite aramata şi elicoptere”;”Luni, spre seară, generalul Chiţac se lăuda că, la Catedrală, a dat cu lacrimogene şi copiii fugeau ca potârnichile”; ” În Timişoara , începând de luni, 18,s-au pus bazele organizării adevăratei revoluţii; marţi în faţa uzinelor şi întreptrinderilor, iar de miercuri în stradă. S-au auzit primele lozinci-“Jos dictatorul”, “Vrem alegeri libere!”, “Democraţie” etc.”; “Ziaristul Teodor Bulza m-a conactat şi m-a chemat la o întâlnire cu liderii revoluţiei, la ora 12, la Operă. I-am zis: Mergeţi înainte. Victoria e aproape. Sunt cu voi.La ora satbilită am fost şi am rostit declaraţia cunoscută. Până în 10 ianuarie am lucrat pentru FSN, în domeniul economic. M-au vrut lider. Le-am spus: Nu pot. Voi aţi făcut rvoluţia. E a voastră!” “Despre morţii duşi şi arşi la Bucureşti am aflat de la televizor”…După mai mulţi ani de trambalări prin puşcării,după condamnări, rejudecări şi internări la Jilava, Radu Bălan a murit.Nu se prea ştie din ce cauze…Legenda spune ceva depre misterioase iradieri, ca-n cazul lui Dej, dar mai sofisticate, insinuate într-o anume celulă a Jilavei…Dar asta e o legendă. Cum legendă rămâne şi Revoluţia din 1989…

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

6 + 19 =

ACTUALITATE
Tragedie în Petroșani: un bărbat a murit într-un accident rutier         ADEVĂR ŞI PROVOCARE. Împădurim Kogaionul împreună         AFACERI LÂNGĂ MORMÂNTUL LUI ARSENIE BOCA. De ce nu a dispărut talciocul de la Mănăstirea Prislop         Peste 140 de hectare în flăcări         Peste 250 de arbori plantați în Călan         Copil rănit grav într-un accident         Turiștii amendați pentru comportament indecent în Sarmizegetusa Regia „salvați” de magistrați         VIDEO Cea mai frumoasă stradă din Hunedoara a „înflorit”         Armăsar în agonie abandonat pe marginea unei străzi din Orăștie         De Ziua Poliției Române. Dacian Vonu, polițistul anului         Buna Vestire la Mănăstirea Prislop: cozi interminabile la mormântul părintelui Arsenie Boca         Femeie ucisă de soț și incendiată: bărbatul a încercat apoi să se omoare         Demisie în spital, după moartea fetiței de un an și zece luni         PLATOUL VÂRTOAPELOR. Locul de unde ghioceii, ca nişte clopote ale tăcerii, ridică liniştea lumii la cer         Mămicile au protestat în Hunedoara, după moartea fetiței de un an și 10 luni         Spărgători din Hunedoara capturați de polițiști         ÎMPĂDURIRI. Peste 7.000 de arbori vor fi plantați pe „muntele sfânt al dacilor”         SECRETELE HUNEDOAREI. Mănăstirea Prislop supravegheată de securiști în anii 1950. Informator: „Se roagă să revină regele Mihai în țară”         Protestul mămicilor după moartea copilei de un an și 10 luni în spitalul din Hunedoara         Ca-n ţara comandantului Mocanu! Mai avem de aşteptat după rezultatul anchetei Corpului de Control al IGPR