Zsofia Torma, prima femeie arheolog, antropolog şi paleontolog din Transilvania

Zsófia Torma s-a născut în 1831 la Cristeştii Ciceului, în familia unui baron cu mare interes pentru istoria antică şi avea să fie prima femeie arheolog, antropolog şi paleontolog din Transilvania, iar unii spun chiar din lume! Potrivit biografiei acesteia, Zsofia Torma a studiat la Universitatea din Cluj, actualmente Universitatea Babeş-Bolyai şi a lucrat vreme de mai mulţi ani aici, având un rol decisiv în fondarea Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei. Astăzi colecţia ei se regăseşte, de altfel, în muzeul pe care l-a înfiinţat, alături de tăbliţele de la Tărtăria, cu o vechime de cel puţin 5.000 de ani.

Doctor honoris causa

Deosebit de inteligentă şi o autodidactă desăvârşită, Zsófia Torma  este cea care a descoperit civilizaţia şi scrierea Turdaş. Ani în şir a corespondat cu cercetători de prin rang ai vremii sale din vestul şi centrul Europei: Paris, Berlin, Stuttgart, Mainz, Budapesta, Hamburg, Berlin, dar şi Praga sau Budapesta şi, desigur, Bucureşti, dar şi Sibiu. Cea mai mare parte a activităţii sale, însă Szofia Torma şi-a desfăşurat-o la Orăştie, oraşul ei „adoptiv”, unde a şi pus bazele unui muzeu de arheologie şi etnografie. Cea mai mare parte a cercetărilor ei se păstrează la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, unde Zsófia şi-a făcut studiile, dar a primit şi titlurile sale universitare, printre care şi titlul de Doctor Honoris Causa.

O femeie studiază preistoria

Despre tatăl ei, József Torma, se spune că făcuse, el însuşi, cercetări în tabăra romană fortificată de la Ilisua, iar Károly Torma, profesor universitar la Pesta, arheolog, epigrafist şi fratele ei mai mare, este cel care a înfiinţat muzeul antichităţilor dacice de la Aquincum. Anul în care Zsófia Torma  se mută de la Bistriţa la Hunedoara este 1861, anul morţii tatălui ei. Ea a venit din Cristeştii Ciceului la Peştişu Mic, pentru a se stabili apoi, definitiv, la Orăştie. Îşi începe cercetările şapte ani mai târziu, când obţine calitatea de membru al „Societăţii de geografie a patriei maghiare”. Secretarul general al Congresului Internaţional de Arheologie Preistorică şi Antropologie, Flóris Rómer, o îndrumă să studieze preistoria zonei şi să participe la cel de-al VIII-lea concres, care avea să se defăşoare la Budapesta. Ceccetările ei încep în 1975, cu cultura Turdaş, cel mai bogat sit arheologic găsit pe Valea Mureşului, urmând ca atenţia ei să se întrepte, în anul următor, către zona Nandrului.

Detalii despre viaţa Zsofiei Torma puteţi afla dacă veţi vizita LegendaRoom-ul de la Sarmizegetusa Ulpia Traiana

Detalii despre viaţa Zsofiei Torma puteţi afla dacă veţi vizita LegendaRoom-ul de la Sarmizegetusa Ulpia Traiana

Descoperiri impresionante la Turdaş

Între timp, colecţia de piese arheologice a Zsófia ajunsese la câteva mii de piese de mare valoare. Arheolog, dar şi antropolog şi paleontolog, Zsófia Torma a studiat şi a publicat studii despre aşezările de la Turdaş, Valea Nandrului (inlusiv complexul de peşteri din zonă), Josani, Cârjiţi, Geoagiu de Jos, dar şi Hunedoara, Găunoasa şi Arăneş. A fost susţinătoarea ideii potrivit căreia analiza etnografică demonstrează continuitatea modelelor din neolitic până în zilele noastre. În 1880 primeşte titlul de membru fondator al Societăţii de Istorie şi Arheologie a Comitatului Hunedoara, care îşi fixase trei obiective: cercetarea istoriei şi a tradiţiilor, protejarea patrimoniului şi promovarea colaborării între popoare. Descoperirile sale au fost publicate în reviste de specialitate internaţionale, iar în 1876, la Congresul de Arheologie de la Berlin, Zsofia se întâlneşte cu argeologul german Heinrich Schiemann, cel care a descoperit Troia. Cecetătorul se declară impresionat de descoperirile Zsófia Torma legate de scrierea şi civilizaţia de la Turdaş.

A propus reînceperea săpăturilor la Sarmizegetusa

De asemenea, în urma discuţiilor cu Schliemann, Voss şi Virchow, cei patru ajung la concluzia că populaţiile neolitice aveau o scriere primitiv, aşa că cercetătorii propun descifrarea acesteia. Ca urmare a ecestei decizii, în 1881  propune reînceperea săpăturilor sistematice la Sarmizegetusa, convinsă fiind că, prin descifrarea scrierii dacice, s-ar fi putut găsi cheia de lectură şi pentru inscripţiile de la Troia, care rămăseseră un mister. Doi ani mai târziu, publică mai multe studii reunite sub titlul “Despre istoria străveche a cetăţii Hunedoarei”.  Cea mai cunoscută lucrare a ei este „Etnographische Analogien”, publicată în 1894, la Jena. În 1891 îşi va vinde colecţia Societăţii Muzeului Ardelean, pentru care primeşte pe loc 5.000 forinţi austrieci, plus o rentă viageră de 800 forinţi. S-a stins din viaţă subit, în 1999, în locuiţa sa din Orăştie, fiind supranumită Palas Atena a ştiintei sau Ioana d’Arc a arheologiei transilvănene.

 

Comentarii FB

comentarii




Răspuns la “Zsofia Torma, prima femeie arheolog, antropolog şi paleontolog din Transilvania

  1. gogutza

    “Zsófia Torma s-a născut în 1831 la Cristeştii Ciceului…”__”S-a stins din viaţă subit, în 1999, în locuiţa sa din Orăştie…”.
    1999-1831=168 ani.
    E o varza localizarea in timp a evenimentelor descrise.

    Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

nouă + 6 =

ACTUALITATE
Gealaţii lui Arion către secretarul general PNL Hunedoara: „Îţi sparg faţa şi maşina”         Mesajul lui Traian Berbeceanu către ministrul Justiției         Călători străini prin judeţul Hunedoara: „O mică Elveţie!”         Când va fi dată sentința în dosarul de proxenetism al lui Daniel Pleșcan         Peste 100 de jandarmi vor asigura ordinea în stațiunile Hunedoarei         Hoț arestat după ce a atacat paznicii unui transport de cărbune din Valea Jiului         AU DEPUS JURĂMÂNTUL. Poliția Hunedoara se întărește cu 60 de agenți         PROCESUL DECENIULUI. Domeniul Kendeffy din Retezat, la ultimul termen de judecată         Violatorul care și-a mutilat fosta iubită a cerut eliberarea         Tribunalul Hunedoara decide soarta fostului primar Cornel Resmeriță         Ce șanse mai au proiectele de restaurare din Hunedoara depuse la ADR VEST         DOSARELE „PETRU GROZA”. Răfuielile din presa hunedoreană a anilor interbelici         ÎNGRIJORĂTOR: Numărul diabeticilor nou depistaţi a crescut cu o treime în ultimii patru ani         Bibliotecarul Avram Iancu vrea să străbată înot cei 2.860 de kilometri ai Dunării         Percheziții DIICOT în Hunedoara         SCĂLDĂTOAREA DEVEI. Aqualand, patria politrucilor mufaţi la banul public         Marius Isfan le arată hunedorenilor Deva frumoasă         Hoţii îşi fac de cap în „ţara comandantului Mocanu”. Farmacii şi magazine prădate la Lupeni         Alin Simota se află pe lista interlopilor fugari de un an         Proiect pentru un parc tematic în jurul Castelului Corvinilor