Un inginer maghiar impresionează până la lacrimi turiştii care vin la Cetatea Devei VIDEO

Un bărbat de 61 de ani înduioşează o lume întreagă. Francezii, olandezii, americanii, britanicii sau ungurii care trec prin Deva se opresc în loc ca să-l asculte.

Cu lacrimi în ochi, turiştii pun bănuţi în cutia viorii la care bărbatul interpretează magistral o partitură de referinţă a ceaţiei clasice româneşti din secolul XIX!

EXERCIŢIU ZILNIC. „Dacă nu exersezi în fiecare zi, vioara nu te mai ascultă. Instrumentul ăsta e mai al naiba decât o muiere. Dacă îl laşi, te lasă şi el! Pe de altă parte, un violonist trebuie să aibă mare grijă de mâini, mai ales de mâna stângă. O singură fractură îţi poate fura pe veci 'meseria'”, avertizează Andrei Meszaros / FOTO: CRISTI VATAVU

EXERCIŢIU ZILNIC. „Dacă nu exersezi în fiecare zi, vioara nu te mai ascultă. Instrumentul ăsta e mai al naiba decât o muiere. Dacă îl laşi, te lasă şi el! Pe de altă parte, un violonist trebuie să aibă mare grijă de mâini, mai ales de mâna stângă. O singură fractură îţi poate fura pe veci ‘meseria’”, avertizează Andrei Meszaros / FOTO: CRISTI VATAVU

 

 

Ştie cum să facă miracolul să se întâmple. Cu o vioară veche de 100 de ani. Când o pune pe umăr şi ridică arcuşul pe corzile ei, lumea se opreşte în loc.

Este povestea impresionantă a unui bărbat de 61 de ani care stoarce lacrimi de la turişti din lumea întreagă. Inginer de profesie, Andrei Meszaros este acum un simplu cântăreţ de stradă. La Cetatea Devei.

 

Inginerul menestrel

A renunţat la inginerie pentru un loc de doi metri pătraţi de la poalele Cetăţii. La anii lui, nu s-ar mai încumeta nimeni să-l angajeze. Iar ingineria nu i-a fost pe plac niciodată, pentru că n-a putut-o face ca la carte. Aşa că, într-o bună zi, şi-a amintit de vioară.

„Cânt la vioară de la 6 ani. M-a învăţat mama, care era profesoară de muzică la Hunedoara. În câteva luni, am învăţat să cânt şi la chitară. Prima

„BALADA CARE FACE TOŢI BANII!”. „De când cânt în stradă, am prins şi o nuntă. Impresionat de 'Balada' lui Porumbescu, un turist şi-a sunat fiica din Anglia, să mă audă cântând la telefon. I-a plăcut aşa mult, încât m-a chemat să-i cânt la nuntă”, povesteşte violonistul de la Cetate / FOTO: CRISTI VATAVU

„BALADA CARE FACE TOŢI BANII!”. „De când cânt în stradă, am prins şi o nuntă. Impresionat de ‘Balada’ lui Porumbescu, un turist şi-a sunat fiica din Anglia, să mă audă cântând la telefon. I-a plăcut aşa mult, încât m-a chemat să-i cânt la nuntă”, povesteşte violonistul de la Cetate / FOTO: CRISTI VATAVU

chitară mi-am făcut-o cu mâna mea – că nu prea găseai instrumente la vremea aceea. În clasa a patra, mama m-a trimis la Liceul de Muzică din Cluj, dar n-am rezistat. Eram slab ca un ţâr şi abia mă ţineam pe picioare cu mâncarea de la internat. M-am întors acasă şi m-am înscris la un liceu industrial. În clasa a X-a, mi-am făcut o trupă. Ştiu cel puţin 100 de piese. Am cântat şi-n localuri, înainte de ’89 – mai mult cu chitara, şi am colaborat cu trupe mari: Timpuri Noi, Semnal M, Riff. M-am luat sunetist în câteva turnee. Am cântat până când am ajuns la facultate, la Institutul Politehnic Bucureşti”, povesteşte cântăreţul ambulant.

Meszaros a început ingineria în Bărăgan şi a încheiat-o la Călan, iar după ’90, şi-a încercat norocul în străinătate.

“Am stat 3 ani în Ungaria. Speram să fac ceva bani, dar maghiarii m-au considerat un străin şi m-au tratat ca atare, aşa că m-am întors acasă”, îşi aminteşte bărbatul.

 

Cum am ajuns să cânt în stradă?”

De la ultimul loc de muncă, a plecat de bunăvoie.

Nu mai făceam faţă condiţiilor. Pentru un tânăr, e jobul perfect, bine plătit, dar la vârsta mea, nu mai am rezistenţă”, spune bărbatul.

Un profesor de muzică i-a dăruit o vioară şi l-a îndemnat să cânte în stradă. Instrumentul – vechi de un secol – a fost construit de-un meşter cehoslovac. Paltin şi abanos. O vioară bună, chiar dacă ani întregi a stat prăfuită într-un pod. El a pus-o la punct şi a acordat-o. Strunele sună perfect.

Dacă iubeşti vioara, atunci şi ea te iubeşte pe tine şi îşi va îmbunătăţi sunetul mereu”, e de părere Meszaros.

De un an, bărbatul vine zinic de la Cristur şi cântă la vioară la poalele Cetăţii Devei. E cântăreţ ambulant. S-a hotărât greu să iasă în stradă, de teamă să-l nu-l ia lumea ca pe-un cerşetor.

Am atestat de liber profesionist. Primăria mi-a dat loc la Cetate, lângă bustul lui Bela Karoly. Nu poţi cânta chiar aşa, pe unde te taie capul”, lămureşte bărbatul.

Balada” lui Porumbescu face furori

Cu vioara pe umăr, stă ţanţoş lângă statuile gimnastelor şi cântă preţ de câteva ceasuri pe zi. E pitoresc în felul lui. Vioara sună frumos. Nu-i un biet scripcar. Cine-l aude, se opreşte să-l asculte şi-i lasă o bancnotă în cutia viorii.

Dacă ştii partiturile şi cânţi bine, omul întoarce capul. Am văzut turişti cu ochii în lacrimi. Balada pentru vioară, a lui Ciprian Porumbescu, îi impresionează pe cei mai mulţi. Este una dintre puţinele lucrări româneşti ale secolului XIX care se bucură încă de popularitate. Şi e normal. Stilizează elemente ale doinei, baladei şi romanţei. Le place inclusiv străinilor, care n-au auzit în viaţa lor de Porumbescu. Într-o zi, a venit la mine un ărbat care locuieşte în zona stadionului. Mi-a dat 10 lei şi mi-a spus: „Meriţi banii ăştia. Te-am ascultat toată vara cântând!”, povesteşte menestrelul.

Violonistul îşi aminteşte că i-a luat ceva timp până când s-a dumirit cam ce trebuie să le cânte turiştilor. Pentru unguri, de pildă, a învăţat Dansul maghiar nr. 5, al lui Brahms, un fragment din opereta „Silvia” de Imre Kalman şi un vals de-al lui Franz Lehar.

Le mai cânt şi romanţe. Am găsit o piesă de-a lor care seamănă foarte bine cu Mama‘. Se adună în jurul meu şi ascultă piesa până la sfârşit”, spune bărbatul.

Pentru francezi are în repertoriu melodiile lui Edith Piaf şi Joe Dassin sau cancan-ul de la Moulin Rouge. Pe italieni îi surprinde cu Menuetul care l-a făcut celebru pe Luigi Boccherini, iar pe belgieni, cu piesele lui Adamo. La fel de bine ştie să cânte şi Menuetul de Mozart sau liedurile lui Schuber, iar copiilor le oferă „Cântecul de leagăn” compus de Beethoven. Olandezilor le place muzica americană, aşa că le cântă piesele lui Nat King Cole. Doar cu britanicii se cam încurcă lucrurile.

Ei vor să le cânt anumite partituri. Unele sunt foarte grele şi nu cunosc foarte bine. Dar mă descurc uneori cu Frunze moarte‘ – o piesă cafe concert. Am văzut că le place. O dată, m-am păcălit. Am văzut un autocar de Mureş. Unguri de-ai mei – mi-am zis şi am început să cânt un ceardaş. Dar ce să vezi? Erau americani get-beget. Am schimbat imediat cu My Bonnie Is Over the Ocean‘, dar o turistă mi-a spus că ăsta e un cântec popular de-al scoţienilor. Am scos-o la cap cu jazz-ul. Le-am cântat Misticaşi vestita Summertimeşi au fost mulţumiţi. Au lăsat câteva zeci de dolari în cutia viorii”, povesteşte cântăreţul.

Cel mai bun câştig – 400 de lei într-o zi!

De cânt cântă în stradă, Meszaros a cunoscut turişti din multe colţuri ale lumii. Dar cel mai mult l-au impresionat moldovenii – spune el.

I-am studiat pe toţi. Moldovenii sunt cei mai calzi la suflet. Ascultă piesele până la sfârşit şi pleacă plângând. Dacă le cânţi Baladau, ai dat lovitura!”, explică hunedoreanul, care are în repertoriu şi piese de top ale compozitorilor noştri – de la romanţe şi muzică lăutărească, până la şlagărele lui Florin Bogardo.

Chiar dacă nu trăieşte doar din banii câştigaţi în stradă, violonistul ţine totuşi o socoteală a câştigului. În cea mai bună zi, a plecat acasă cu 400 de lei, plus ceva valută.

A fost o zi extraordinară, dar sunt şi zile când nu fac mai mult de 30 de lei. Depinde de vreme şi de câţi turişti vin la Cetate”, explică bărbatul, mulţumit de fiecare bănuţ câştigat pe strunele viorii.

Ghinionul monetar nu-l întristează. Ştie foarte bine că viaţa boemă se ţine în stradă cu zâmbetul pe buze şi cu atâtea lacrimi în ochii celor care ascultă încât să rupi sufletul până şi bordurii lângă care stai. Dacă nu impresionezi, nu câştigi nimic. Tristeţea nu se plăteşte!

 

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

trei × 2 =

ACTUALITATE
Accident rutier grav pe Calea Zarandului         Accident rutier în Cristur, pe șoseaua Hunedoara – Deva         Consiliul Județean pregătește banii pentru refacerea șoselei spre Sarmizegetusa Regia         Soarta tristă a așezării romane de la Micia, locul istoric care ar fi putut aduce turiști         Un polițist din Hunedoara a prins un tâlhar, după ce l-a alergat pe străzi         ADVERTORIAL. Educația financiară este vitală pentru un antreprenor         BIROCRAŢIA SUFOCĂ ROMÂNIA. Două miliarde de euro de la UE n-au mai ajuns la drumurile patriei         INSTITUŢIA PREFECTULUI. Lista despăgubirilor a fost aprobată de Guvern         O tânără a fost jefuită în Hunedoara         Accident în Hunedoara, produs de un bărbat de 71 de ani         PROIECT PILOT. Tablete pentru elevi şi laptopuri pentru dascăli, moca, de la stat         Pagube de peste jumătate de milion de lei în judeţul Hunedoara         Aproape 200 de cadre didactice, cercetători, academicieni și scriitori au dat publicității apelul ”Dreptul la Educație”         Ministrul Turismului la Geoagiu Băi. Mircea Titus Dobre: „Ce a fost până acum a fost o pancartă”         Drumul Ilia – Gelmar se va face cu 40 milioane euro, bani europeni         Semnal de alarmă: Hunedoara înconjurată de terenuri poluate. Cât de nocive sunt haldele de steril         Imagini aeriene de pe Lotul IV al Autostrăzii Lugoj – Deva. Cum s-a lucrat (VIDEO)         Atenționare meteo: cod galben de ploi și vijelii!         Scandal în trafic cu urmări grave, filmat de un martor (VIDEO)         Accidentul rutier din intersecția de la Sântuhalm. Cine a fost vinovat