Trusa medicală din Sarmizegetusa Regia, dovada că strămoșii noștri practicau medicina

Probe spectaculoase despre practicarea medicinei din cele mai vechi timpuri au fost descoperite de arheologi, în urma cercetărilor efectuate în cetățile dacice.

„Dovada cea mai elocventă a existenţei unei chirurgii traumatologice la daci ne este oferită de o trusă medicală pe care am descoperit-o în 1954, cu ocazia dezzvelirii uneia dintre terasele Dealului Grădiştii, loc pe care era aşezat oraşul Sarmizegetusa, din vremea regelui Decebal. Printre ruinele unei locuinţe distruse cu ocazia celui de-al doilea război al lui Traian (105 – 106 d. Hr.) am descoperit resturile unei casete de lemn cu mâner de fier. Caseta cuprindea: o pensetă de bronz, o lamă de cuţit din fier cu apărători de bronz, o placă formată din cenuşă vulcanică presată şi cinci mici borcănaşe de lut ars”, afirma Ion Horaţiu Crişan. Penseta ar fi fost folosită, în opinia arheologului, pentru înlăturarea corpilor străini şi a schijelor de oase din răni. Lama de cuţit din fier a fost utilizată ca instrument chirurgical, ca bisturiu, susţinea autorul. Cenuşa vulcanică era presărată pe răni, cu rol absorbant şi cicatrizant”, informa istoricul Ion Horaţiu Crişan, în volumul „Medicina în Dacia, de la începuturi până la cucerirea romană” (Editura Dacica, Bucureşti, 2007).

Şi în alte cetăţi dacice au fost descoperite obiecte despre care arheologii susţineau că au fost folosite la tratarea unor afecţiuni medicale. „În cetatea dacică Piatra Roşie s-a descoperit un obiect de bronz, în formă de scalpellum, publicat de C. Daicoviciu, El a avut, probabil, o utilizare legată de chirurgia dacică. Instrumente chirurgicale au fost descoperite apoi în aşezarea de la Poiana, în straturile superioare sec. I a. Ch. Este vorba de pensete de bronz şi cuţitaşe cu lamă fină, folosite, foarte probabil, ca bisturie”, afirma Ion Horaţiu Crişan. Un craniu provenind de la un schelet de dac poartă urmele trepanaţiilor, iar arheologul susţinea că individul a supravieţuit încă mult timp după intervenţii
Studiul său este completat de alţi arheologi. „Cu ajutorul instrumentelor chirurgicale, preoţii-medici daci ştiau să execute operaţii grele şi complicate: craniul unui schelet descoperit la Poiana prezintă urme clare a unei trepanaţii cicatrizate. Numeroase cisterne şi conducte aduse la lumină în Munţii Orăştiei atestă existenţa unor preocupări de igienă publică”, afirma istoricul Hadrian Daicoviciu.
Cercetătorul Ion Horaţiu Crişan adăuga că pe lângă preocuparea de a avea folosi o apă curată, dacii aveau grijă ca locuinţele lor să fie luminate. În cetățile dacice au fost găsite opaițe şi chiar candelabre din bronz în aşezările antice. Strămoşii noştri îşi îngrijeau corpul, îşi tăiau părul, iar femeile foloseau farduri, parfumuri şi unguente pentru înfrumuseţare, susținea istoricul Ion Horaţiu Crişan.
Autorul menţiona că dacii cunoşteau însuşirile apelor termale pe care le foloseau ca remedii şi ale numeroaselor plante medicinale.
Mărturii mult mai vechi
Pe teritoriul ţării noastre, dovezile arheologice privind chirurgia datează însă din peristorie, afirma Ion Horaţiu Crişan. Mai multe schelete cercetate de Ion Horaţiu Crişan, datând din epoca preistorică, dovedeau că strămoşii noştri cunoşteau tehnica vindecării acestor traumatisme. „Existenţa plăgilor vindecate ne face dovada că oamenii din preistorie, în cazul rănirilor, uzează de pansamente împotriva hemoragiilor, dar, desigur, şi pentru a feri rana de murdărie (…) Oasele fracturate, în majoritate frumos sudate, dovedesc aplicarea unor metode corecte, ca fixarea în scândurele sau lut care, întonzându-se, formează o gutieră a extremităţilor fracturate. Foarte de timpuri vindecătorul începuse să-şi dea seama că osul fracturat trebuie să fie întins, aşezat într-o poziţie cât mai apropiată celei normale”, susţinea Ion Horaţiu Crişan, în volumul „Medicina în Dacia, de la începuturi până la cucerirea romană”.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

unu × patru =

ACTUALITATE
Demisie în spital, după moartea fetiței de un an și zece luni         PLATOUL VÂRTOAPELOR. Locul de unde ghioceii, ca nişte clopote ale tăcerii, ridică liniştea lumii la cer         Mămicile au protestat în Hunedoara, după moartea fetiței de un an și 10 luni         Spărgători din Hunedoara capturați de polițiști         ÎMPĂDURIRI. Peste 7.000 de arbori vor fi plantați pe „muntele sfânt al dacilor”         SECRETELE HUNEDOAREI. Mănăstirea Prislop supravegheată de securiști în anii 1950. Informator: „Se roagă să revină regele Mihai în țară”         Protestul mămicilor după moartea copilei de un an și 10 luni în spitalul din Hunedoara         Ca-n ţara comandantului Mocanu! Mai avem de aşteptat după rezultatul anchetei Corpului de Control al IGPR         Ziua Mondială a Apei, marcată în școli din mediul rural         Scandalul continuă: Angajaţii UM Orăştie ameninţă cu greva         Mircea Muntean reacţionează         Câinele salvat de pompieri din flăcări, îngrijit la adăpostul din Hunedoara         Un copil a furat o mașină și a ieșit cu ea la plimbare         Spărgător de automate de lapte prins în Deva         Incendiu în pădurea comunei Romos         Cum va fi celebrată Ziua Poliției în Deva și Petroșani         Fetiță decedată în spital         Cum a lovit „blestemul aurului dacic” satele din umbra Sarmizegetusei Regia         EXCLUSIV. Alpiniştii daţi dispăruţi: “Cea mai mare problemă a noastră a fost că nu am putut să comunicăm cu nimeni”         ANGAJAŢII DE MEDIU, PROTEST SPONTAN. Aroganţa Guvernului PSD dinamitează atragerea de fonduri europene