Trusa medicală din Sarmizegetusa Regia, dovada că strămoșii noștri practicau medicina

Probe spectaculoase despre practicarea medicinei din cele mai vechi timpuri au fost descoperite de arheologi, în urma cercetărilor efectuate în cetățile dacice.

„Dovada cea mai elocventă a existenţei unei chirurgii traumatologice la daci ne este oferită de o trusă medicală pe care am descoperit-o în 1954, cu ocazia dezzvelirii uneia dintre terasele Dealului Grădiştii, loc pe care era aşezat oraşul Sarmizegetusa, din vremea regelui Decebal. Printre ruinele unei locuinţe distruse cu ocazia celui de-al doilea război al lui Traian (105 – 106 d. Hr.) am descoperit resturile unei casete de lemn cu mâner de fier. Caseta cuprindea: o pensetă de bronz, o lamă de cuţit din fier cu apărători de bronz, o placă formată din cenuşă vulcanică presată şi cinci mici borcănaşe de lut ars”, afirma Ion Horaţiu Crişan. Penseta ar fi fost folosită, în opinia arheologului, pentru înlăturarea corpilor străini şi a schijelor de oase din răni. Lama de cuţit din fier a fost utilizată ca instrument chirurgical, ca bisturiu, susţinea autorul. Cenuşa vulcanică era presărată pe răni, cu rol absorbant şi cicatrizant”, informa istoricul Ion Horaţiu Crişan, în volumul „Medicina în Dacia, de la începuturi până la cucerirea romană” (Editura Dacica, Bucureşti, 2007).

Şi în alte cetăţi dacice au fost descoperite obiecte despre care arheologii susţineau că au fost folosite la tratarea unor afecţiuni medicale. „În cetatea dacică Piatra Roşie s-a descoperit un obiect de bronz, în formă de scalpellum, publicat de C. Daicoviciu, El a avut, probabil, o utilizare legată de chirurgia dacică. Instrumente chirurgicale au fost descoperite apoi în aşezarea de la Poiana, în straturile superioare sec. I a. Ch. Este vorba de pensete de bronz şi cuţitaşe cu lamă fină, folosite, foarte probabil, ca bisturie”, afirma Ion Horaţiu Crişan. Un craniu provenind de la un schelet de dac poartă urmele trepanaţiilor, iar arheologul susţinea că individul a supravieţuit încă mult timp după intervenţii
Studiul său este completat de alţi arheologi. „Cu ajutorul instrumentelor chirurgicale, preoţii-medici daci ştiau să execute operaţii grele şi complicate: craniul unui schelet descoperit la Poiana prezintă urme clare a unei trepanaţii cicatrizate. Numeroase cisterne şi conducte aduse la lumină în Munţii Orăştiei atestă existenţa unor preocupări de igienă publică”, afirma istoricul Hadrian Daicoviciu.
Cercetătorul Ion Horaţiu Crişan adăuga că pe lângă preocuparea de a avea folosi o apă curată, dacii aveau grijă ca locuinţele lor să fie luminate. În cetățile dacice au fost găsite opaițe şi chiar candelabre din bronz în aşezările antice. Strămoşii noştri îşi îngrijeau corpul, îşi tăiau părul, iar femeile foloseau farduri, parfumuri şi unguente pentru înfrumuseţare, susținea istoricul Ion Horaţiu Crişan.
Autorul menţiona că dacii cunoşteau însuşirile apelor termale pe care le foloseau ca remedii şi ale numeroaselor plante medicinale.
Mărturii mult mai vechi
Pe teritoriul ţării noastre, dovezile arheologice privind chirurgia datează însă din peristorie, afirma Ion Horaţiu Crişan. Mai multe schelete cercetate de Ion Horaţiu Crişan, datând din epoca preistorică, dovedeau că strămoşii noştri cunoşteau tehnica vindecării acestor traumatisme. „Existenţa plăgilor vindecate ne face dovada că oamenii din preistorie, în cazul rănirilor, uzează de pansamente împotriva hemoragiilor, dar, desigur, şi pentru a feri rana de murdărie (…) Oasele fracturate, în majoritate frumos sudate, dovedesc aplicarea unor metode corecte, ca fixarea în scândurele sau lut care, întonzându-se, formează o gutieră a extremităţilor fracturate. Foarte de timpuri vindecătorul începuse să-şi dea seama că osul fracturat trebuie să fie întins, aşezat într-o poziţie cât mai apropiată celei normale”, susţinea Ion Horaţiu Crişan, în volumul „Medicina în Dacia, de la începuturi până la cucerirea romană”.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

unsprezece − 4 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
150 de ani de activitate corală neîntreruptă în Orăștie         Autobuz implicat într-un accident pe DJ 687 Hunedoara – Deva         ZILELE MAGHIARE DIN JUDEŢUL HUNEDOARA. Au fost decernate premiile ”Barcsay Ákos” 2018         FOTO: Accident grav pe autostradă. Șase mașini au fost implicate, iar șapte oameni au fost răniți         Probleme mari pe listele “Fără penali”. Sute de semnături anulate în Valea Jiului. Primarul Uricaniului, ameninţat cu o plângere penală!         Liga a treia. Victorie pentru CS Hunedoara, eșec pentru Deva         Mai multe drumuri județene devin drumuri forestiere         Amenzi pentru tăieri ilegale de lemne         Soarta minelor Lupeni şi Lonea e pecetluită. Nici măcar nu sunt luate în calcul în Strategia Energetică a României         Tânăr prins la furat în Hunedoara         Zilele Maghiare din Județul Hunedoara – 22-30 septembrie 2018         Episcopia Devei și Hunedoarei a câștigat procesul pentru numele și imaginea duhovnicului Arsenie Boca         Arborii de pe Bulevardul Corvin au fost extrași, pentru noua pietonală. Vor fi plantați alții în locul lor         Copilă de 10 ani, rănită pe trecerea de pietoni         Accident grav în Deva         Nicio speranță pentru gara Hunedoarei și pentru calea ferată spre Simeria, la șase luni de la închidere         CEH furnizează servicii de sistem de cel puţin 400 MW până în 2020         O seară de astronomie, airsoft pe timp de noapte și concert rock în Cetatea Devei         Expoziție la muzeu: „Frumusețea neconvențională. Arta tatuajului”.         Mircea Nistor a fost propus cetățean de onoare al județului Hunedoara