Trasee turistice în Masivul Parâng, cei mai înalţi munţi ai Hunedoarei

Munţii Parâng au creste abrupte, vârfuri de peste 2.400 de metri şi lacuri glaciare adânci, cuprind rezervaţii naturale importante şi sunt străbătuţi de cea mai înaltă şosea din România, Transalpina. Traseele turistice din Parâng sunt accesibile şi oferă privelişti impresionante călătorilor.

Munţii Parâng sunt cei mai mari ca suprafaţă dintre masivele muntoase ale ţării noastre şi principala atracţie turistică a amatorilor de excursii care ajung în Valea Jiului. Munţii Parâng sunt traversaţi de cea mai înaltă şosea din România, Transalpina, care ajunge la altitudinea de peste 2.000 de metri. În masiv sunt un număr mare de lacuri glaciare, cele mai cunoscute fiind Mija, Călcescu, Roşiile şi Iezerul Îngheţat. De asemenea, cel mai înalt vârf al masivului, Parângul Mare, are 2.519 metri. Peştera Muierilor, de pe valea Râului Galbena şi Peştera Polovragi, de pe valea râului Olteţ, completează numărul atracţiilor turistice din zonă, alături de staţiunea Parâng din vecinătatea municipiului Petroşani. Munţii Parâng pot fi exploraţi pe mai multe trasee turistice.

Petroşani – Cabana Rusu – Cabana Parâng

Traseul, marcat cu bandă roşie, este accesibil şi iarna şi poate fi parcurs, pe una dintre variante, în circa trei ore. Între Petroşani şi Cabana Rusu, drumul este asfaltat. De la “Podul lui Rusu” se formează o scurtătură, marcată cu bandă roşie, care urcă direct la stâna Rusu. Această scurtătură este recomandată celor care urcă direct la cabana Parîng, fără să se oprească la cabana Rusu. A doua variantă a traseului spre Cabana Parâng este mai scurtă. Intinerariul începe de la marginea Petroşaniului, din zona Institutului de Mine. În apropiere de clădirea institutului, în partea dreaptă a şoselei, pe o potecă turiştii pot urca Dealul Moşie, traversând o pădure, unde marcajele pot fi văzute pe copaci. Urmând poteca, turiştii ajung pe culmea muntelui, unde se află izvoarele Slătinioarei. Urmează apoi un drum pe creastă, care ajunge la Cabana Rusu. Din acel loc, se continuă urcarea spre Parâng. A treia variantă este traseul de două ore care porneşte de pe Strada Slătinioara. De la marginea cătunelor momârlanilor, începe un urcuş pe dealul Slătinioara, iar poteca se intersectează la un moment dat cu traseul Dealului Moşie – Cabana Rusu. De la cabana Rusu spre cabana Parâng este o potecă principală, marcată cu bandă roşie, care poate fi străbătută în circa o oră. Călătorii trec pe lângă stânele Rusu aflate pe creastă şi traversează apoi o pădure de brazi.

Cabana Obârşia Lotrului – Poiana Muierii – Petrila – Petroşani

Traseul poate fi parcurs în circa şapte ore şi este accesibil şi pe timp de iarnă. Este marcat cu triunghi roşu. Porneşte din Obârşia Lotrului, pe şoseaua alpină în direcţia muntelui Tartarău. După o oră şi jumătate de la plecare, călătorii întîlnesc stânele din Poiana Muierii. Poteca marcată traversează o pădure, o poiană şi coboară spre cabana Lonea. Lungimea traseului pînă la Lonea este de 12 kilometri, iar pînă la Petrila de 14 kilometri.
Cabana Parâng – Vârful Cârja – Vârfu Parângul Mare – Şaua Piatra Tăiată – Lacul Câlcescu – Obârşia Lotrului

 

Traseul, marcat cu bandă roşie, începe din faţa cabanei Parâng spre răsărit şi poate fi parcurs în circa 12 ore. Este unul dintre cele mai lungi trasee din Parâng, însă este accesibil în timpul verii. Traseul străbate opt piscuri de petse 2.300 de metri, ajunge până la altitudinea de 2.518 metri şi coboară apoi în căldarea lacului glaciar Câlcescu.

 

Stâna Roşiile – Vârful Sliveiul – Vârful Gemănarea – Vârful Cârja – Cabana Parâng

Traseul, marcat cu bandă roşie, poate fi străbătut în circa 5 ore. Nu este accesibil iarna, însă vara este indicat datorită priveliştilor pe care le oferă turiştilor: căldarea cu lacuri a Sliveiului şi cea a Roşiilor, şi „cetatea” de piatră a Stoeniţei.

Ce trasee pornesc de la debarcarea de pe telescaun, la cota 1685 metri

Debarcare telescaun (1685m) – Vf. Parângul mic – varianta creastă Marcaj: continuare bandă roşie. Timp de mers: 1 oră 15 minute.

Debarcare telescaun (1685m) – Vf. Cârja (2407m) Marcaj: bandă roşie. Timp de mers: 2 ore 30 minute. Debarcare telescaun (1685m) – Vf. Parângul mare (2518m) Marcaj: bandă roşie; Timp de mers: 4 – 5 ore.

Debarcare telescaun (1685m) – Lacul Mija Marcaj: bandă roşie, iar apoi punct galben. Timp de mers: 2 – 2 ore 30 minute.

Şaua Gruiul – Lacul Roşiile – Refugiul Agăţat Marcaj: punct roşu. Timp de mers: 1 oră – 1 oră 30 minute.

Debarcare telescaun (1685 m) – Lacul Câlcescu Marcaj: bandă roşie, până la Şaua Piatra Taiată, de unde continuă pe poteca marcată cu cruce roşie. Timp de mers: 6 – 7 ore.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

trei × trei =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Tatăl unui copil de 12 ani: „Fiul meu a fost răpit din fața școlii”         Petarde comercializate ilegal, confiscate de polițiști         Două accidente rutiere pe șoseaua Hunedoara – Deva, produse de șoferi imprudenți         Proaspăt ieșit din PSD, Petru Mărginean a trecut la Partidul Umanist         Florin Oancea anunță că Deva se va alătura „Alianţei Vestului” în 2019         13 ani de închisoare pentru criminalul din Orăștie         Fiul lui Traian Berbeceanu s-a dedicat muzicii. Ce versuri a scris pentru familia sa         VIDEO. GALĂ DE EXCELENȚĂ ÎN EDUCAȚIE. Cei mai buni elevi și profesori din Deva au fost premiați de primărie         PRO-ECHITATE – UN PROIECT DE SUCCES AL UNIVERSITARILOR ALBAIULIENI DEDICAT PERFORMANȚEI SOCIO-PROFESIONALE A ELEVILOR ȘI STUDENȚILOR         Va fi lansat numărul 24 al revistei de etnografie și folclor Miorița         Colindători la Hunedoara         Proiect ”Deva 750”/ 750 de motive să sărbătorim orașul Deva și pe locuitorii săi         Intervenții pe drumurile județene         Donație de carte în limba română pentru comunitatea românească din Gyula (Ungaria)         Starea drumurilor județene, după primele ninsori abundente         Accident rutier grav pe DN 66         Constantin Jujan, numit director general al Salrom. Inadvertențe în CV-ul oficial         Turnicheții din curtea Castelului Corvinilor ar putea fi relocați         Comunicat de presă. Senatoarea PNL Carmen Hărău: “Cer intervenția urgentă a Guvernului!”         Gala Voluntariatului