Soarta tristă a marilor cetăți din Hunedoara în secolul al XIX-lea

Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost vândută „pe bucăţi”, Cetatea Devei a fost demolată, Castelul Corvinilor a fost lăsat de izbelişte. Se întâmpla la mijlocul secolului al XIX-lea, potrivit mărturiilor vremii.

Mărturii din secolul al XIX-lea arată cum au fost distruse unele dintre cele mai importante cetăţi, castele şi alte monumente istorice din Hunedoara, chiar de către localnici. Relatarea unui scriitor care a vizitat Deva la mijlocul secolului al XIX-lea dezvăluia amănunte despre distrugerile care se petreceau, cu complicitatea autorităţilor, în monumentul simbol al oraşului. Charles Boner a călătorit în Transilvania în anul 1864 şi a remarcat, cu tristeţe, modul în care localnicii din Deva au devastat cetatea pentru a-i folosi materialele de construcţie.

„Am ajuns în Deva. Prima mea plimbare a fost la castelul, care, situat pe un deal înalt, stâncos, domină ţinutul. Zidurile vechi ajung până la poalele lui şi dau dovada măreţiei şi puterii cetăţii. Dar cum am trecut de o poartă de acces, am întâlnit doi oameni cu o căruţă încărcată cu pietre. Şi în vârf erau alţii, care slăbeau cu răngile zidăria puternică şi o răsturnau jos, în pantă, pentru a fi preluată mai târziu şi dusă departe. Capela, bastioanele, bolţile, camerele, turnurile, totul era doborât. Întregul loc se transformase în grămezi de dărâmături, arătând ca atunci când o stradă este înlăturată. Totul era proaspăt şi, cu unele excepţii, un perete exterior care a sfidat puterea jefuitorilor, nici o parte nu  mai avea aspectul unei ruine străvechi. Era evident că acest jaf se întâmpla de mult timp şi că mare parte din construcţii erau deja cărate din loc”, relata autorul, în volumul „Transylvania, its Products and People” (1865). Cetatea Devei, potrivit istoricilor, a fost distrusă din 1849, în urma unei explozii care a avut loc la depozitul de muniţie din ea. La vremea exploziei, aşezarea mai era folosită doar de o garnizoană de grăniceri. Charles Boner remarca faptul că distrugerea sistematică din anii 1860 avea loc sub privirile nepăsătoare ale autorităţilor.

Castelul lăsat în paragină

Înainte de a vizita Deva, scriitorul englez călătorise în Hunedoara, unde se arăta impresionat de măreţia Castelului, care cu un deceniu în urmă fusese mistuit de un incendiu. A remarcat faptul că localnicii au lăsat monumentul de izbelişte. „Acolo se afla, pe o stâncă abruptă de calcar, cel mai pitoresc castel, al marelui Hunyadi, castelul ruinat şi mistuit de flăcări, dar încă de proporţii impresionante. Înăuntru găseşti o curte întinsă, apoi intri prin coridoare lungi cu ferestre arcuite, prin care vântul răcneşte puternic. Apoi te plimbi prin capela desfigurată şi profanată şi examinezi marile beciuri, altădată pline cu vinurile de lux ale Transilvaniei. Şi de pe terasa regală larg te uiţi în câmpie. Şi cu cât priveşti mai mult, cu atât mai triste sunt sentimentele care te tulbură. Sunt atât de multe rămăşiţe a ceea ce este frumos, că este dureros că acestea ar trebui să fie lăsat astfel, neîngrijit, în puterile sălbatice ale Naturii, care distrug totul fără nicio simpatie”, scria autorul englez.

Călătorul continua să deplângă soarta monumentului.

„Un incendiu a izbucnit aici, în noaptea de 12 aprilie 1854, într-unul dintre turnuri, şi răspândindu-se cu o repeziciune de temut, în curând a transformat castelul nobil, în ceea ce este acum un loc al dezolării. Câteva acoperişuri au fost ridicate pentru a preveni ploile să inunde încăperile, dar în afară de asta nu s-a făcut nimic. Aici se află o sală magnifică a cavalerilor, construită în 1452, cu coloane de piatră cu bolţi în toată întinderea sa, dar umezeala şi zăpada intră prin ferestre şi de igrasia penetrează şi dezintegrează tavanele. Puţin câte puţin, fragmentele se slăbesc şi cad. Este o ruşine şi un păcat că ar trebui să fie aşa. Nu va mai trece mult până se va prăbuşi şi va dispărea”, afirma scriitorul, în urma vizitei din 1864.

Nu ar trebui permis ca un asemenea monument să se degradeze. Este de datoria Guvernului să împiedice acest lucru, concluziona acesta.

Afaceri cu ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa

La mijlocul anilor 1830, scriitorul englez John Paget a vizitat rămăşiţele fostului oraş antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Călătorul a fost impresionat de priveliştea vechii aşezări, însă a observat cum localnicii foloseau pietrele din sit pentru construcţii. „Gazda noastră, care deţine această parte a satului, părea mândră în a ne spune bunele speculaţii pe care le-a făcut în vânzarea pietrelor mari, care au acoperit părţile şi suprafaţa locului,vecinilor săi care construiau case”, informa John Paget, în volumul de memorialistică „Ungaria şi Transilvania, cu remarci despre condiţiile sociale, politice şi economice”.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

unsprezece + 11 =

ACTUALITATE
Restricții pe drumurile Hunedoarei         Avertizare meteorologică         Statuia Regelui Ferdinand I, de la Orăștie         Accident rutier la ieșirea din Petroșani         Motociclist rănit într-un accident         Un tânăr s-a prăbușit cu parapanta la poalele Retezatului         Calendar rural. Zile de muncă și zile de sărbătoare         Soarta Cimitirului celor uitați de pe șantierul autostrăzii Lugoj – Deva         Ziua Porților Deschise la Castelul Corvinilor         Dosarul morții lui Darius Șendroiu a ajuns în instanță         Oameni de lângă noi. La o șuetă cu scriitoarea Silvia Beldiman         Numire la Prefectură. Dorel Bretean (ALDE) este noul subprefect al județului Hunedoara         Trei ani de la înființarea postului de jandarmi din Vața de Sus         Vizită inopinată a ministrului Transporturilor pe șantierele autostrăzii Lugoj – Deva         Peste 200 de proiecte vor fi finanțate prin PNDL în județ. Cele mai multe se vor derula în Hunedoara         Drumul spre cetatea Piatra Roșie va fi modernizat         Calea ferată Simeria – Curtici intră în modernizare         Povestea inedită a Târgului de fete de pe muntele Găina         Zilele Hunedoarei: fotbal și opera rock Zrínyi 1566         ŞASE LUNI DE CREŞTERE CONTINUĂ LA AEROPORTUL INTERNAŢIONAL SIBIU