Ruinele romantice ale Castelului din Carpaţi aşteaptă turiştii pe traseele vacanţei

Puţină sunt vizitatorii Ţării Haţegului care ştiu că “vârful” de cetate din comuna Râu de Mori, cunoscut sub denumirea de Cetatea Colţ, este “personajul” principal al romanului “Castelul din Carpaţi”, al lui Jules Verne. Ridicată în secolul XIV de familia cnezială Cândea, cetatea ar putea fi una dintre principalele atracţii ale zonei. O excursie până la cetate înseamnă un traseu de neuitat şi o privelişte care îţi taie răsuflarea. Deocamdată, însă, accesul rămâne relativ dificil, iar turiştii mai comozi se mulţumesc să admire cetatea din curtea mănăstirii Colţ.

Ţara pădurilor, văi fertile, holde mănoase

“Dl. De Grando a descris aceste provincii ale extremei Europe, Elisee Reclus le-a vizitat. Amândoi n-au spus nimic despre ciudata poveste pe care se întemeiază acest roman, (…) iar în vreme ce nici primul, nici al doilea n-au făcut-o, voi încerca s-o face eu, în locul lor. În ziua de 29 mai a acelui an un cioban îşi veghea turma la marginea unui podiş înverzit de la poalele Retezatului, care domină o vale fertilă, acoperită de copaci cu trunchiuri drepte şi îmbogăţită de holde mănoase. Galernele, vânturile de nord-vest, trec iarna ca briciul unui bărbier peste podişul acesta înalt, deschis, lipsit de adăpost. (…) Această descriere orografică ţine de porţiunea cea mai sălbatică a Transilvaniei, cunoscută sub denumirea de comitatul Clujului. Ciudată fărâmă din imperiul Austriei, această Transilvanie, adică ţara pădurilor, scria Jules Verne în 1889, descriind Ţara Haţegului şi Cetatea Colţ în celebra sa carte “Castelul din Carpaţi”.

Ţara Haţegului, o Elveţie mai mare

“Întinsă pe şaizeci de mii de kilometri pătraţi, deci pe şase milioane de hectare – e un fel de Elveţie, dar pe jumătate mai mare decât ţinutul helvetic, fără a fi mai populată. Cu podişuri potrivite pentru semănături, păşuni îmbelşugate, văi capricios desenate, cu piscuri severe, vărgată de ramificaţiile de origine plutonică ale Carpaţilor, Transilvania e brăzdată de numeroase cursuri de apă care  sporesc Tisa şi mândra Dunăre (…) Aşa arată această veche ţară a dacilor, cucerită de Traian în primul veac al erei creştine. Bătrână cetăţuie!… Bătrână cetăţuie!… Degeaba te propteşti în temelie!… Încă trei ani şi vei fi încetat să dăinui, de vreme ce fagul tău mai are doar trei crăci. Sădit la marginea unuia dintre bastioanele cetăţuii, fagul se zărea negru pe fundalul cerului, ca decupat gingaş din hârtie şi, la acea depărtare, abia ar fi putut fi văzut (…)”. Argumentul care dovedeşte că Jules Verne se referea la Cetatea Colţ când a scris “Castelul din Carpaţi”, în afara detaliilor care descriu Valea Jiului, Ţara Haţegului şi turnul de apărare şi control, este şi ilustraţia de pe coperta primei ediţii a romanului. În roman, căpetenia satului de lângă castel se numea “Coltz”, râul care curgea pe lângă stânca pe care era amplasat castelul se numea Patak (“Râuşor”, în limba maghiară), iar hanul evreului Ionas ar fi fost “Casa Vânătorilor” de pe malul Râuşorului.

Variante de accesibilizare: drum sau scări din lemn

Astăzi Cetatea Colţ din Suseni, comuna Râu de Mori, ori măcar “zidul său de incintă, spart în nenumărate locuri” se înalţă deasupra mănăstirii cu acelaşi nume. Traseul spre cetate durează cam o jumătate de oră, după ce porneşte de lângă podul care duce spre Mănăstirea Colţ, iar la jumătatea drumului face dreapta, urcând peste 150 de metri dreasupra Văii Râuşorului. Tot mai faimoasă în ultimul timp, cetatea este vizitată annual de un număr tot mai mare de turisti. Statisticile centrului de informare din centrul comunei, primul de acest fel inaugurat în judeţ, arată că peste 1.000 de turişti ajung în fiecare an aici, iar numărul este în continuă creştere. Autorităţile locale se gândesc şi la un eventual proiect de reabilitare a cetăţii şi construirea unui drum până sus la cetate, şi estimează că valoarea totală a lucrărilor ar fi undeva la două milioane de euro. O altă variantă de accesibilizare a romanticelor ruine şi de punere în valoare a acestora ar fi construirea unor scări din lemn care ar urca pieptiş până sus, la cetate.

Turnul de refugiu al familiei Cândea

 Cetatea Colţ a fost ridicată în secolul XIV de familia cnezială Cândea, care a trecut la catolicism, numele fiind apoi maghiarizat şi devenind Kendeffy. Numele cetăţii provine de la “colţul de stâncă” pe care a fost ridicată, dar ar putea să aibă legătură şi cu colţul uriaş de piatră ce iese în interiorul donjonului. Reşedinţa permanentă a familiei Cândea se afla în centrul de astăzi al comunei, la doar trei kilometri mai jos, iar cetatea era folosită drept turn de apărare şi control, dar şi ca refugiu, în caz de atac. Turnul era deservit de două sau trei persoane, fără a avea spaţii pentru mari rezerve de apă şi alimente. Donjonul cetăţii, construit pe patru niveluri, putea adăposti familia nobiliară şi câţiva dintre slujitori.

Comentarii FB

comentarii




Răspuns la “Ruinele romantice ale Castelului din Carpaţi aşteaptă turiştii pe traseele vacanţei

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

trei × unu =

ACTUALITATE
Eugen Evu va fi înmormântat miercuri. Primăria va acorda un sprijin financiar familiei poetului         Ziua Porților Deschise la Tribunalul Hunedoara         Au încercat să înșele o pensionară cu 10.000 de lei         Sarmizegetusa Regia ar putea fi deschisă mai devreme         Circulația rutieră închisă pe Transalpina         Ministerul Dezvoltării va asigura finanțarea pentru cinci proiecte de infrastructură în Hunedoara         ÎNGRIJORARE PE PIAȚA MUNCII. Ce companii din județ anunță concedieri         Sindicaliștii de la BNS au pichetat Prefectura Hunedoara         S-au răsturnat cu mașina în Strei         Mașină condusă de un minor         Băut și fără permis auto, la volan         Cristian Litera a fost condamnat pentru amenințare și violențe         Restricții pe Drumul Național 76 Deva – Brad. Au loc lucrări la Autostrada A1         Mesajul dur al lui Train Berbeceanu, la patru ani de la arestarea sa         Lecție de viață. Povestea Roxanei Irimia, tânăra pictoriță fără mâini         Despre fericire și nu numai…         Petrecere de Haloween la bibliotecă         Accident rutier grav pe șoseaua Petrila – Jieț         Vagonul unui marfar a fost distrus într-un incendiu, la Simeria Triaj         Achitări în dosarul DIICOT al oamenilor de afaceri din Geoagiu, după un deceniu de anchetă și procese