RECUPERĂRI ISTORICE. Amintiri despre Petru Groza

Prea ușor demolatori de istorie, alergând după superficialului propus de informațiile croite cu prea puțină știință de carte, românii sunt pe cale să provoace noi silnicii asupra propriei istorii. Tocmai de aceea, mai ales cu teme și personaje controversate, recuperarea istoriei devine obligație morală. Astăzi vă prezentăm câteva scurte și interesante mărturii ce-l vizează pe Petru Groza, fără comentarii, lăsând înțelegerea lucrurilor în sarcina cititorului. (Volodia Macovei)

Prietenia cu Gheorghiu-Dej

Rolul determinant în numirea lui Petru Groza ca prim-ministru l-a avut Gheorghiu-Dej. Poate nu cunoașteți că Petru Groza, după grevele ceferiștilor din 1933, solidarizându-se cu lupta lor, a înființat în 1933 Frontul Plugarilor. Din partea Partidului Comunist au luat legătura cu el Alexandru Moghioroș și Alexandru Sencovici, determinându-l pe Groza să se apropie de PCR. Această legătură a durat până la 23 august 1944. Dej, cunoscând că Frontul Plugarilor, condus de Petru Groza, a aderat la Blocul Național Democrat, format din PCR, PSD, PNȚ și PNL, cât și poziția de stânga a lui Groza, față de evenimentele ce au urmat după 23 august, a socotit că este cea mai nimerită persoană pentru formarea unui nou guvern cu adevărat democratic, după căderea lui Rădescu, care era iminentă. El l-a trimis pe Bodnăraș la Deva, să discute cu Groza despre această problemă. Groza a refuzat, susținând că el are două moșii și două bănci și nu crede că este nimerit ca un moșier și un capitalist să fie prim-ministru al unui guvern radical de stânga. A trebuit să meargă Dej la Deva să reia discuția cu Groza. După o zi de schimb de idei și de păreri, Groza a acceptat să fie numit, de către rege, prim-ministru al noului guvern, instaurat la 6 martie 1945. Colaborarea dintre Dej și Groza a fost amicală și rodnică. Groza se bucura de mare prestigiu în rândurile intelectualității, în general, și ale celei ardelene, în special. De asemenea, este de subliniat că intelectualitatea maghiară și populația minoritară maghiară aveau mare încredere în el. Groza, cunoscând foarte bine limba maghiară, se înțelegea bine cu liderii politici ai maghiarimii. La mitingurile publice în localitățile cu majoritate maghiară, Groza vorbea în limbile română și maghiară. Acest fapt nu o dată a demonstrat că populația maghiară îl considera pe Groza prietenul său cel mai de preț. În același timp era și conducătorul Frontului Plugarilor. Legiferarea Reformei Agrare, la puțin timp după preluarea conducerii guvernului a determinat țărănimea împroprietărită să manifeste atașament față de Groza.
GHEORGHE APOSTOL – Din volumul ”Eu și Gheorghiu-Dej”

A sprijinit mulți nedreptățiți

În ´47, am fost cu Groza într-o delegație la Praga, în calitate de responsabil al comerțului exterior, pentru reînnodarea relațiilor de prietenie între România și Cehoslovacia. Eram foarte simpatizați pe atunci noi, românii, la Praga, iar Groza a făcut o foarte bună impresie. Am călătorit cu trenul, așa că am putut sta mult timp de vorbă. La întoarcere, ne-am oprit la casa lui din Deva. În ´47 era normal să-ți păstrezi casa. I-am cunoscut și copiii. Pe băiat (Octavian – n.r.) l-am cunoscut apoi în URSS, când era student. Mă rugase Groza să-i duc ceva, într-una din călătoriile mele la Moscova. După ce a terminat băiatul, am vrut să-l aduc hidrotehnician la C.S.P., dar m-a refuzat, pe motiv că mai are nevoie de câțiva ani să învețe bine meseria. L-am notat pozitiv pentru această atitudine necarieristică. Fiica lui Groza (Maria – n.r.) era secretara lui particulară. Caracteristic pentru Groza era și faptul că în anumite lucruri era foarte copilăros. Bunăoară, era mândru și se fălea de câte genoflexiuni poate face el în ședințele de gimnastică. Groza a fost un om deștept, care a intuit încotro merg evenimentele. Și s-a pus pe firul lor. Când a putut a ajutat. A sprijinit mulți nedreptățiți, arestați … Asta era tot ce putea face – ajutor personal, uneori chiar discret, în anumite cazuri particulare. Nu și-a păstrat nimic cu ocazia naționalizării din 1948, cu excepția casei din Deva. Nu a intervenit cu nimic pentru a fi scutit sau favorizat la naționalizare. S-a supus ca orice cetățean. La ieșirea din ședințele Marii Adunări Naționale, unde s-a votat legea naționalizării, el mi s-a adresat cu următoarea frază: ”Bârlădene, cred că sunt singurul prim-ministru care a intrat în funcțiune bogat și va ieși sărac”. A renunțat la băncile și la fabricile ce le avea, pentru că a pus pe prim plan politica.
ALEXANDRU BÂRLĂDEANU – fragment din volumul Laviniei Betea ”Alexandru Bârlădeanu despre Dej, Ceaușescu și Iliescu”)

Cum a salvat Ateneul Român
Era în perioada de după anul 1950. Zile întregi constatam că Groza era mereu supărat și nu îndrăzneam să-l întreb de ce. Până la urmă îmi spune că are discuții foarte aprige cu câțiva dintre potentații vremii, care pregăteau o adevărată crimă împotriva culturii și a unor monumente din centrul Capitalei. Se lucra cu multă discreție, dar și cu repeziciune la un proiect pentru demolarea Ateneului Român, considerat de partid ca o reminiscență a trecutului burghez al României, și care nu merită nici o reparație. Vasta frescă din interior reprezenta în ochii partidului în special ai celor care dirijau cultura, ”istoria burghezo-capitalistă” a poporului român, și deci nu trebuia să mai existe.
Proiectul mai prevedea demolarea Bisericii Buteanu, a Bibliotecii Universitare, a hotelului Athenée Palace. În locul acestor clădiri proiectul prevedea construirea unor blocuri și așezăminte de cultură de tip comunist, în cadrul unei așa-zise sistematizări a centrului Capitalei.
Nu este cazul să pomenesc aici numele acelora din conducere, unii dintre ei aproape analfabeți, cu care Groza se lupta din răsputeri pentru a-i convinge că este o monstruozitate ce vor să facă ei.
Lucrările de proiect însă avansau, și la un moment dat mi s-a spus că sunt gata. Atunci lupta cu obscurantismul a atins apogeul. Ea a durat destul de mult. Nu exagerez dacă afirm că numai datorită unui efort supraomenesc Groza îl convinge pe Gheorghiu-Dej să-și asume răspunderea și să-i potolească pe colaboratorii săi să nu treacă la demolarea Ateneului și a celorlalte clădiri.
Dar prima condiție pusă lui Groza era ca fresca din interior, care reprezenta istoria poporului român și a țării, să fie rasă, și deci dată jos în cea mai mare grabă. A început din nou lupta, de această dată pentru salvarea frescei. Au început noi frământări pentru a-i convinge pe netrebnici că este cea mai mare fărădelege pe care sunt pe cale s-o înfăptuiască. Toți erau împotriva lui Groza. În ultimul moment îi vine o idee: să nu se treacă la distrugerea frescei, ci să fie acoperită deocamdată cu o pânză roșie, de la un capăt la celălalt. ”Căci – le spune Groza – va veni odată vremea când va fi dată la o parte această pânză, ca să apară din nou istoria reală a neamului nostru, așa cum este ea redată atât de bine în acele imagini”.
Această idee a fost acceptată în final, deși cu multă dificultate. Mai târziu, oamenii luminați, chiar în timpul când stăpânea comunismul, au apreciat că este o rușine ca o pânză roșie să acopere adevărul istoric al neamului nostru. În consecință, au hotărât să dea pânza jos, iar fresca a reapărut în toată splendoarea ei în ochii tututror celor care vizitează simbolul artei și culturii românești, Ateneul Român.
general (r) ALEXANDRU STANCOVSCHI

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

1 × patru =

ACTUALITATE
Colegiul Transilvania, aniversat în Cetatea Devei         Incendiu în satul Căstău, provocat de jocul copiilor cu focul         Geoagiu – investiții importante pentru dezvoltarea comunității         PE BANII PRIMĂRIEI HUNEDOARA. Trai bun (ziua romilor) – 5.000 lei, comemorarea eroilor – 50 lei         MISTERELE HUNEDOAREI. Megaliții – altarele misterioase ale strămoșinlor noștri         Concurs: „Deva înflorește”         Bazinele ștrandului din Deva vor fi renovate         Accident rutier provocat la beție         Marius Surgent (deputat ALDE): „Nu trebuie să existe derapaje în instituțiile cheie ale statului”         Michael Melczer: “Ne pregătim să asigurăm şi iarna viitoare încălzirea municipiului Deva”         Polițiști anchetați de Parchet după scandalul din Lupeni         Tragedie în Petroșani: un bărbat a murit într-un accident rutier         ADEVĂR ŞI PROVOCARE. Împădurim Kogaionul împreună         AFACERI LÂNGĂ MORMÂNTUL LUI ARSENIE BOCA. De ce nu a dispărut talciocul de la Mănăstirea Prislop         Peste 140 de hectare în flăcări         Peste 250 de arbori plantați în Călan         Copil rănit grav într-un accident         Turiștii amendați pentru comportament indecent în Sarmizegetusa Regia „salvați” de magistrați         VIDEO Cea mai frumoasă stradă din Hunedoara a „înflorit”         Armăsar în agonie abandonat pe marginea unei străzi din Orăștie