RECORDURI UITATE. Cum a ajuns Călan să aibă cel mai mare furnal din România

Oraşul Călan are o istorie veche de milenii, însă, puțini sunt hunedorenii care îi cunosc adevărata poveste. Studiile și cercetările sunt puține, deci nu e de mirare că „oraşul dormitor” de astăzi trece aproape neobservat, când vine vorba de promovare istorică şi turistică.

 

 

Arheologii au dovedit că Măgura Călanului era folosită încă din vremea dacilor, care exploatau de aici piatră pentru costrucţii. Romanii care cucerit zona au lăsat în urmă, încă vizibile şi astăzi, celebrele Aquae. Însă istoria mai recentă a oraşului şi denumirea lui actuală este legată de episcopul Calanus. În 1482, adică în secolul XV, apare pentru prima oară denumirea de Kalan care, în timpul administraţiei maghiare, va deveni Pusztakalan.

 

Firmă braşoveană „naşte” uzina de la Călan

Fondarea Uzinei de Fier de la Călan este legată, potrivit fostului director al Combinatului Siderurgic de la Hunedoara, Romulus Ioan, de decizia unei companii din Braşov, KBHV (Kronstadter Bergbau und Huttenaktion Verein), de a construi calea ferată Petroşani-Simeria. Compania brașoveană urmărea, astfel să-şi crească vânzările şi, implicit profitul, în condiţiile în care aceasta deţinea nu doar mine de cărbune în Valea Jiului, ci şi mine de fier la Teliuc. În anul 1867 preşedintele administraţiei KBHV, Max Egon, a cumpărat pentru viitoarea uzină de la Călan 180 de iugăre din moşia Kalan, de la Bertha Sandor, soţia unui grof cunoscut în acele vremuri în ţinutul Hunedoarei, Adam Vas. Compania braşoveană a dorit iniţial să construiască la Călan, o uzină cu patru furnale, care urma să proceseze cărbunele cu granulaţie mică de la Petroşani. Pentru demararea lucrărilor a fost adus la Călan inginerul belgian Jossef Massenez, iar după 1870, când calea ferată a fost pusă în funcţiune, s-au construit la călan primele zece case ale unui cartier muncitoresc. Ani mai târziu, în perioada comunistă, numărul apartamentelor construite aici în acelaşi scop avea să fie de 100 de ori mai mare!

 

Prima din Transilvania cu capital majoritar german

Tot acum, s-au făcut lucrările la calea ferată care aducea aici minereu de la Teliuc, dar şi primul atelier mecanic, în care o maşină cu abur acţiona toate utilajele din dotare. Primul furnal, spune Romulus Ioan, autorul volumului „Istoria Uzinei de Fier – Hunedoara. Eisenmarkt, Vajdahunyad”, cu o capacitate de 82 de metri cubi, a fost gata în 1871. Patru ani mai târziu era funcţional şi cel de-al doilea furnal, dar şi linia îngustă care unea mina Teliuc cu furnalele de la Călan. În 1890 la Călan funcţiona un laborator pentru analize chimice şi determinări, foarte important pentru îmbunătăţirea tehnicilor de turnare a fontei. Şapte ani mai târziu compania braşoveană a preluat uzinele din Ruşchiţa şi Oţelu Roşu, iar la Călan a construit primul baraj pe râul Strei, pentru a asigura necesarul de apă al uzinei. După 1898 activele de producţie ale KBHV din judeţul Hunedoara, dar şi cele din Caraş, au trecut la Societatea de Mine şi Siderurgie din Călan. Jumătate dintre acţiuni au fost cumpărate de o bancă din Berlin, restul fiind deţinut de austrieci, maghiari şi alţi investitori mai mici. Societatea din Călan devenea, astfel, prima din Transilvania cu un important volum de acţiuni deţinut de capitalul german.

 

Cel mai mare furnal din ţară

Hunedoreanul Romulus Ioan, cel care a studiat datele de producţie ale uzinei de la Călan, coroborând datele Asociaţiei de Minerit şi Siderurgie din Braşov, ghidul montanistic maghiar, dar şi anuarul financiar austro-ungar, afirmă că în 1913 producţia de fontă de la Călan era de aproape trei ori mai mare decât cea a uzinei din Govăjdia. Mai mult, fostul şef al Combinatului Siderurgic Hunedoara, spune că, la sfârşitul secolului al XIX-lea, furnalul de la Călan ajunsese cel mai mare din ţară, cu o capacitate record de 380 de metri cubi. De altfel, uzina de la Călan reuşise să folosească, pentru obţinerea fierului, şi aer preîncălzit cu o temperatură-record pentru acele vremuri: 950 de grade Celsius! 1913 a fost un an excelent pentru metalurgia din Călan: aici s-au turnat peste 24.000 de tone de fontă, producţie care nu a mai fost depăşită până în 1950, când totalul a ajuns la peste 29.000 de tone. Din păcate, în 1918, secţia de furnale de la Călan şi-a încetat activitatea pentru 16 ani. Până în 1924 fabrica de la Călan a fost în proprietatea societăţilor Rimmuranj şi Salgotarjan. Ulterior aceasta se va transforma în Uzina metalurgică Titan SAR, iar mai apoi face parte din Uzinele metalurgice „Titan, Nădrag, Călan” SAR. În cel de-al treilea deceniu al secolului trecut fabrica de la Călan avea aproape 700 de muncitori şi un efectiv de 40 de funcţionari, ingineri şi maiştri, cu 400 de muncitori mai puţin decât în urmă cu 10-15 ani.

 

Uzina devastată de un incendiu de proporţii

Nemulţumiţi de tendinţele inflaţioniste, de salariile prea mici şi de nerespectarea programelor de libere şi concedii, muncitorii de la turnătoria din Călan vor intra în grevă în 1926. Doi ani mai târziu legislaţia muncii stabileşte durata zilei de muncă pentru femei şi copii la opt ore, însă nici de această dată administraţia uzinelor nu respectă timpii de lucru, iar muncitorii intră, din nou, în grevă, un an mai târziu, vreme de mai bine de trei luni. Din nefericire, un incendiu de proporţii va distruge curăţătoria, atelierul de montaj, centrala electrică şi depozitul de modele, spre sfârşitul anului. Uzina de la Călan îşi va relua producţia în anul următor şi începe construirea unei centrale hidroelectrice pe Strei şi a unui baraj în amonte de Ruşi.

 

Populaţia fluctuează, odată cu fabrica

Din 1859 şi până în 1910, populaţia Călanului a fluctuat permanent, în funcţie de necesarul de muncitori din fabrica de fier. Astfel, în 1900 o populaţie vorbitoare de germană din judeţele Bacs-Bodrogkoz, ale Regatului Ungar, se stabilea în zona Călanului, iar în 1910 secui din Bucovina s-au stabilit la Streisângeorgiu. Primele şcoli au funcţionat, de altfel, chiar în această localitate în 1875, iar la Călan din 1890. În 1949 aveau să fie ridicate aici primele blocuri şi o şcoală de ucenici. Noul cartier de locuinţe ridicat pe malul drept al Streiului va deveni „Călanul Nou” de astăzi, iar în 1961 mica localitate este declarată oraş, daorită importanţei uzinei „Victoria”. Faţa actuală a oraşului a fost amenajată între 1959 şi 1969, când la Călan s-au construit peste 1.000 de apartamente, magazine, şcoli primare, gimnaziale şi profesionale, cu cantină şi cămin.

Comentarii FB

comentarii




Răspuns la “RECORDURI UITATE. Cum a ajuns Călan să aibă cel mai mare furnal din România

  1. Ioan Romulus

    Ada
    aduce in actualitate un subiect ignorat de multi, uitarea !
    Ada cred ca o face pentru a anihila uitarea ostentativa !
    uitarea , pentru Calan este ucigatoare, Calanul este uitat de politicieni(excetie fiind campaniile electorale) , de administratia judetului,de cam toata lumea…platita sa nu uite
    daca toata ,, lumea platita sa nu uite ,, face ,, crize de amnezie ,, localitatea va disparea se va stinge o data cu masa monetara pe care o are localitatea datorita pensionarilor, dar cat poate traii un pensionar ?
    Felictari pentru readucerea aminte intr-o gazeta din judetul Hunedoara.
    Calanul a fost candva o ,, perla a siderugiei ,, cazuta in mainile unor gangavi politici , finalul a fost …un camp cu ruine…si un zero absolut …da acum un an vorbeam cu nepotul lui Max Auschitt care isi punea problema …cum a fost posibil sa dispara o uzina cum a fost Calanul…dar sa dispara de parca nici nu a existat.
    In cartea mea am adaugat si date sumare legate de Uzina de fier din Calan tocmai pentru a aduce pastila antiuitare pe noptierile celor ce trebuie sa indrepte lucrurile !
    bafta !

    Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

zece − cinci =

ACTUALITATE
CÂT VOR PLĂTI DEVENII? Preţul gunoaielor e la mâna primarului Ovidiu Moş         Traian Berbeceanu îi dă replica fostului său anchetator         Percheziții în Hunedoara, într-un dosar privind acordarea ilegală a diplomelor de studii         Furtunile au făcut pagube însemnate în nordul județului         Furtuna a distrus un drum din Retezat         TRAI PE VÂTRAI. Lefuri de opt ori mai mari decât plebea la Consiliul Judeţean         O VACANŢĂ ALTFEL. „E vremea cititului la Mărtinești”         DIPLOME DE EXCELENŢĂ. Elevele de 10 la Bacalaureat, recompensate de Consiliul Judeţean         Accident rutier pe o trecere de pietoni din Hunedoara         Misiune spectaculoasă de salvare a unui urs, prins într-un laț pus de braconieri         MOMENT SOLEMN. Subprefectul Dorel Bretean a depus jurământul de onoare         Apa Prod S.A. a lansat aplicaţia ApaProd pentru telefonul mobil         Imagini de poveste realizate pe un traseu dificil din Retezat         Sărbătoarea Greco-Catolicilor din Orăștie         Fii satului Văleni s-au strâns laolaltă         De jale și dor la Capela din Orăștie         FOTOGALERIE. Autostrada Lugoj – Deva: peste 170 de utilaje și 500 de municitori au fost mobilizați pe Lotul IV         Cine este tânărul condamnat pentru incendierea mașinilor șefilor din penitenicar         Motociclist rănit după ce a evitat un biciclist         Două femei rănite într-un accident rutier