5.7 C
Deva
marți, martie 19, 2024

Povestea Uzinelor de fier, industria care a schimbat soarta Hunedoarei

Anul 1884 a marcat transformarea Hunedoarei într-un oraș modern și important al Transilvaniei. În 12 iunie 1884 a fost pus în funcţiune primul furnal de la Hunedoara, moment care a marcat înfiinţarea Uzinelor de fier. „

Binecuvântare si noroc Hunedoarei! Prima şarjă de fontă a curs deja, dealul Ghelariului se topeşte la Hunedoara. Evenimentul de mare importanţă nu s-a caracterizat prin festivităţi şi discursuri pompoase, ci prin fumul negru al coşurilor care a răspândit prin regiune, anunţând vestea plină de bucurie că viitorul mai frumos nu mai este vis, viitorul pe care Hunedoara şi imprejurimile l-au aşteptat ani indelungaţi şi care chiar în ultimii ani l-au sperat cu teama. Si acele minunate păsări de fier  de un timp circulă fără încetare pe drumurile lor aeriene… Munca începută laudă cu glas tare inginerii constructori”. Informa săptămânalul Hunyad, în 24 iunie 1884.

Inaugurarea Uzinelor de fier ale Hunecdoarei era plănuită pe 25 mai 1884, o dată cu inaugurarea liniei ferate care a legat nodul feroviar Simeria de Hunedoara.

Linia ferată Simeria – Hunedoara, inaugurată mai devreme

„Calea ferată și Uzinele de fier din Hunedoara vor fi inaugurate în ziua de 25 mai a lunii curente. După câte suntem informați, se pregătesc mari serbări, așteptându-se oaspeți și de la Budapesta”, informa gazeta locală Hunyad, în 17 mai 1884. Festivitățile au fost amânate, însă, din cauza îmbolnăvirii consilierului imperial Antal Kerpely, cel care a avut un rol important în dezvoltarea industriei metalurgice a Hunedoarei de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

„În ziua de 25 a lunii curente, orașul Hunedoara și împrejurimile sale s-au pregătit pentru o triplă sărbătoare. Am invitat pe iubitul nostru deputat ca în această zi să prezinte dare de seamă în fața alegătorilor. La noile furnale a fost anunțată prima destupare și turnare și în final sosirea primului tren Simeria – Hunedoara. Au sosit oaspeți dornici de a vedea și de a petrece, trăsură după trăsură, nu numai din apropierea Hunedoarei, dar și din Deva și Orăștie. Din cauza îmbolnăvirii consilierului imperial Kerpely, care nu a sosit, festivitatea primei destupări nu a avut loc”, informa corespondentul gazetei devene Hunyad, în numărul din 30 mai 1884, potrivit autorilor volumului „Combinatul Siderurgic Hunedoara, tradiție și progres în siderurgie, 1884 – 1974”.

Localnicii au dorit Uzinele de fier la Hunedoara

Construcția primelor două furnale ale Uzinelor de fier a început în 1882. A fost o investiție de mare amploare, impusă de nevoia de metal și de necesitatea dezvoltării industriei într-o zonă bogată în zăcăminte, dar care se baza pe atelierele de fier devenite mai puțin rentabile, din cauza tehnologiei învechite. Potrivit istoricilor, guvernul austro-ungar a avut de ales între Govâjdie, Simeria, Deva și Hunedoara, ca viitoare locuri în care urma să fie construite Uzinele de fier. Govâjdia avea deja o tradiție de aproape un secol în prelucrarea fierului prin furnal care funcționa în zonă și se afla în apropierea zăcămintelor miniere. Transportul dificil și lipsa terenurilor pentru construcții, zona fiind de munte, au dus la abandonarea acestei opțiuni. Deva și Simeria aveau stații de cale ferată și erau traversate de unul dintre drumurile principale ale Transilvaniei, totuși în 1881 Direcția Centrală a Siderurgiei a probat ca uzina de fier să fie construită în Hunedoara.

„Pentru varianta Hunedoara pleda apropierea localității de minele Ghelar, posibilitatea punerii în valoare a unor noi masive forestiere din zonă pentru producerea de mangal. Hotărârea de a se construi uzina la Hunedoara s-a luat avându-se în vedere și că achiziționarea terenurilor necesare la Simeria și Deva era legată de anumite dificultăți, pe când cetățenii orașului Hunedoara, prin Sfatul orășenesc, au adresat în 1881 un memoriu Guvernului, prin care, solicitând construirea noii uzine pe teritoriul orașului, se obligau să cedeze statului, în mod gratuit, terenul necesar construcțiilor industriale, cât și dreptul de exploatare a carierei de calcar, angajându-se totodată să acorde întreg sprijinul constructorilor, în special în problemele de aprovizonare”, informau autorii volumului „Combinatul Siderurgic Hunedoara, tradiție și progres în siderurgie, 1884 – 1974”.

Castelul, restaurat cu sprijinul localnicilor

În Hunedoara, pentru construcția uzinelor de fier a fost amenajat un teren de 20 de hectare care aparținea mănăstirii călugărilor franciscani, Sfatul Orășenesc cedându-i acesteia terenuri în cartierul Bataga. Primul furnal a funcționat din 1884, iar al doilea a fost inaugurat un an mai târziu. Până în anul 1902 au fost construite cinci furnale, iar până în 1906, în Uzinele Hunedoarei au fost puse în funcțiune 46 de cuptoare în care era prelucrat minereul destinat  producției de fier și de fontă și, pentru câțiva ani a celei de oțel (1892 – 1904).  Investițiile au fost făcute în vremea în care primar al Hunedoarei a fost George Dănilă (1839 – 1912). Tot la sfârșitul secolului al XIX-lea, Castelul Corvinilor a trecut prin cel mai amplu proces de restaurare. Finanțată de statul austro-ungar, reabilitarea castelului, distrus în 1854 de un incendiu, s-a făcut şi cu ajutorul localnicilor, care au contribuit cu bani. De asemenea, macheta Castelului Corvinilor era purtată prin oraşe, iar oamenii erau invitaţi să doneze bani pentru restaurarea monumentului istoric.

Știri Similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Stai conectat

17,116FaniÎmi place
110CititoriConectați-vă
7,410AbonațiAbonați-vă
spot_img

Știri Recente

/*ADNOW*/