Poiana Omului și satele dintre nori, ținutul din Munții Orăștiei unde regele Decebal și-ar fi dat viața

O șosea modernă, construită în ultimii ani, îi aduce pe turiști până la câțiva kilometri de unul dintre cele mai fascinante ținuturi ale Hunedoarei. Aici se află locul unde s-ar fi sinucis Decebal, potrivit unor istorici şi a credinţelor bătrânilor din cătunele răsfirate pe culmile Munţilor Orăştiei, în vecinătatea Sarmizegetusei Regia. Poartă un nume ciudat, Poiana Omului, un nume ale cărui origini localnicii nu le cunosc.Toponimul provine din vremuri străvechi, iar sătenii din Târsa, o aşezare cu 200 de suflete, înconjurată de nori, la 1000 de metri altitudine în Munţii Orăştiei, îl leagă de cel care a stăpânit aceste ţinuturi în Antichitate, regele dac Decebal.

Despre Poiana Omului se spune că a fost locul unde regele Decebal şi-ar fi găsit sfârşitul, în timp ce era urmărit de romani. Relatarea istoricului latin Dio Cassius ilustrează tragismul morţii conducătorului dacilor. “Când a văzut Decebal că scaunul lui de domnie şi toată ţara sunt în mâinile duşmanului, că el însuşi este în primejdie să fie luat prizonier, îşi curmă zilele. Capul său fu dus la Roma. În felul acesta Dacia ajunse sub ascultarea romanilor şi Traian stabili în ea oraşe de colonişti”, informa Dio Cassius, autorul Istoriei Romanilor.

IMG_0015Moartea regelui, pe Columna lui Traian

Descrierea morţii regelui dac este ilustrată şi în ultimele scene de pe Columna lui Traian. ”Scena CXXXIX îl arată pe Decebal vorbind dacilor săi într-un colţ de pădure din munţii unde se refugiase după insuccesul ultimei sale încercări de a stăvili înaintarea romană. Adunaţi în jurul său, dacii, în cea mai mare parte comaţi, îl ascultă cu încordare şi chiar cu emoţie. Este o scenă de tragică despărţire. Dându-şi seama că războiul său cu Traian este pierdut, că romanii sunt stăpâni pe tot pământul Daciei, că ei se apropie chiar de acest loc al refugiului său, regele dac s-a decis să treacă în grabă peste munţii Moldovei sau ai Maramureşului cu o ceată de pileaţi şi să încerce, cu ajutorul foştilor săi aliaţi vecini, o eventuală întoarcere a soartei. Scena CXLV, una din cele mai întinse de pe Columnă, ni-l înfăţişează în imagini impresionante. În peisajul muntos, creste oblice sugerează confluenţa mai multor văi. Opt călăreţi romani, cu coifuri, scuturi şi lănci, vin din stânga, pe două drumuri diferite. Mişcările lor sunt cu atât mai violente, cu cât sunt situaţi mai aproape de centrul scenei. Trei dintre ei ameninţă cu lăncile un pileat căzut la rădăcina unui stejar – personajul principal al scenei, regele dacilor. Încercarea de a se refugia dincolo de munţi i-a fost zadarnică. Duşmanii, informaţi asupra drumului ce-l alesese, l-au încercuit şi i-au tăiat calea. (…)

Forţele romane implicate în acţiunea de capturare a lui Decebal sunt însemnate; cei 10 călăreţi care le reprezintă poartă pe scuturi emblemele a cel puţin 5 unităţi. Ele au lichidat garda regelui: doi pileaţi zac printre picioarele cailor, cu stânga încleştată pe scut, cu sabia curbă căzută din mână. Numai Decebal trebuia cruţat, pentru a împodobi, la Roma, alaiul triumfal al împăratului biruitor. Gestul comandantului roman care, aplecat mult pe gâtul calului, întinde mâna cu degetul mare întors în sus, îi promite celui înfrânt viaţa. Zadarnic!

sinuciderea-lui-decebal-columna-lui-traian

Înainte de a fi atins de mâinile urmăritorilor, Decebal, într-o atitudine maiestuoasă şi sfidătoare, îşi taie gâtul cu sabia-i curbă. Artistul Columnei l-a surprins în cădere, cu genunchiul stâng în pământ, cu mâna stângă, crispată pe marginea mantiei, atingând rădăcina stejarului. Piciorul drept a alunecat lângă scutul mare, bogat împodobit. Cu ultima privire îşi înfruntă duşmanii. Prin sensul său sublim şi prin sinceritatea execuţiei artistice, care face onoare obiectivităţii romane, episodul sinuciderii lui Decebal apare ca unul dintre cele mai măreţe de pe relieful Columnei”, informa Radu Vulpe, în volumul Columna lui Traian (Bucureşti, CIMEC, 2002).

Traseul urmat de regele dac

Mărturia istoricului roman şi descifrarea scenelor de pe Columnă nu oferă informaţii precise despre locul morţii regelui dac. Însă o ipoteză lansată în anii trecuți, susţinută de unii cercetători ai istoriei strămoşilor noştri, arăta că Decebal ar fi plecat din Sarmizegetusa, călărind  pe culmile montane prin Poiana Omului, un loc care în Antichitate ar fi fost un nod de comunicaţii între cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, iar moartea sa ar fi avut loc la umbra stejarilor din această poiană, despre care însă nu amintesc informaţiile documentare vechi. Alţi cercetători s-au ferit să susţină că locul morţii lui Decebal s-ar afla în Poiana Omului. Nici cercetările arheologice nu au confirmat o astfel de ipoteză. Dar nici nu au infirmat-o.

Poiana Omului este din timpuri străvechi loc de întâlnire al ciobanilor. Astfel o recunosc localnicii din satele răsfirate pe culmile din jurul ei. Ultimii kilometri ai drumului spre Poiana Omului sunt încă aproape inaccesibili maşinilor. “Din Prihodiște se poate ajunge doar cu căruţa”, spune Ioan Bodea, un cioban din zonă. Dar până la capătul satului Prihodişte, drumul a fost transformat într-o şosea modernă, care îi atrage pe tot mai mulți turiști. “De curând, drumul a fost asfaltat şi pentru prima dată am simţit că nu mai trăim într-un loc cu totul izolat de restul lumii. Acum vin turişti în zonă care se minunează şi ei de ce văd aici şi vin oameni interesaţi să cumpere terenuri şi case vechi”, spune Ioana Grecu, o localnică din Târsa.

Comentarii FB

comentarii




Răspuns la “Poiana Omului și satele dintre nori, ținutul din Munții Orăștiei unde regele Decebal și-ar fi dat viața

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

5 × unu =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Drumul spre Lacul Cinciș a fost asfaltat parțial. Unde se poate circula în condiții normale         Biserica medievală Strei va intra în reparații         Cum trebuie purtati blugii skinny fit in functie de silueta – P.         NUMIRE. Cristian Ionică, noul director al Apa Serv Valea Jiului         OMAGIU. Monumentul salvatorilor minieri, la 10 ani de la tragedia de la Mina Petrila         ACORD Contractul Colectiv de Muncă al minerilor şi energeticienilor, prelungit cu încă un an         Peste 4.000 de oameni la ștrandul din Deva         Poliția Locală Deva a aplicat amenzi de peste 30.000 lei în luna iulie         Rețea de piste de biciclete plănuită în centrul Devei         Tradiţie şi voie bună la Nedeia Troiţei din Parâng         Tărâmul dinozaurilor, recreat din LEGO în Geoparc         Programul Casei de Asigurări de Sănătate Hunedoara în perioada 15-17 august         Spargere în Valea Jiului. Hoții au fost prinși de jandarmi cu prada asupra lor         Mircia Muntean a fost adus la Penitenciarul Bârcea Mare         Programe de formare profesională pentru șomerii din Hunedoara         Șantierul celei mai mari investiții private din județ: uzina de mașini de spălat Bosch         NU RENUNŢĂ Protocol de mediu pentru amenajarea hidrotehnică de pe Jiu         Motociclist rănit grav în Teliuc         NEMULŢUMIŢI DE SENTINŢE. Inculpaţii din dosarul grupului infracţional coordonat de Simota au contestat pedepsele         Comunicat de presă Carmen Hărău, senator PNL