Poiana Omului și satele dintre nori, ținutul din Munții Orăștiei unde regele Decebal și-ar fi dat viața

O șosea modernă, construită în ultimii ani, îi aduce pe turiști până la câțiva kilometri de unul dintre cele mai fascinante ținuturi ale Hunedoarei. Aici se află locul unde s-ar fi sinucis Decebal, potrivit unor istorici şi a credinţelor bătrânilor din cătunele răsfirate pe culmile Munţilor Orăştiei, în vecinătatea Sarmizegetusei Regia. Poartă un nume ciudat, Poiana Omului, un nume ale cărui origini localnicii nu le cunosc.Toponimul provine din vremuri străvechi, iar sătenii din Târsa, o aşezare cu 200 de suflete, înconjurată de nori, la 1000 de metri altitudine în Munţii Orăştiei, îl leagă de cel care a stăpânit aceste ţinuturi în Antichitate, regele dac Decebal.

Despre Poiana Omului se spune că a fost locul unde regele Decebal şi-ar fi găsit sfârşitul, în timp ce era urmărit de romani. Relatarea istoricului latin Dio Cassius ilustrează tragismul morţii conducătorului dacilor. “Când a văzut Decebal că scaunul lui de domnie şi toată ţara sunt în mâinile duşmanului, că el însuşi este în primejdie să fie luat prizonier, îşi curmă zilele. Capul său fu dus la Roma. În felul acesta Dacia ajunse sub ascultarea romanilor şi Traian stabili în ea oraşe de colonişti”, informa Dio Cassius, autorul Istoriei Romanilor.

IMG_0015Moartea regelui, pe Columna lui Traian

Descrierea morţii regelui dac este ilustrată şi în ultimele scene de pe Columna lui Traian. ”Scena CXXXIX îl arată pe Decebal vorbind dacilor săi într-un colţ de pădure din munţii unde se refugiase după insuccesul ultimei sale încercări de a stăvili înaintarea romană. Adunaţi în jurul său, dacii, în cea mai mare parte comaţi, îl ascultă cu încordare şi chiar cu emoţie. Este o scenă de tragică despărţire. Dându-şi seama că războiul său cu Traian este pierdut, că romanii sunt stăpâni pe tot pământul Daciei, că ei se apropie chiar de acest loc al refugiului său, regele dac s-a decis să treacă în grabă peste munţii Moldovei sau ai Maramureşului cu o ceată de pileaţi şi să încerce, cu ajutorul foştilor săi aliaţi vecini, o eventuală întoarcere a soartei. Scena CXLV, una din cele mai întinse de pe Columnă, ni-l înfăţişează în imagini impresionante. În peisajul muntos, creste oblice sugerează confluenţa mai multor văi. Opt călăreţi romani, cu coifuri, scuturi şi lănci, vin din stânga, pe două drumuri diferite. Mişcările lor sunt cu atât mai violente, cu cât sunt situaţi mai aproape de centrul scenei. Trei dintre ei ameninţă cu lăncile un pileat căzut la rădăcina unui stejar – personajul principal al scenei, regele dacilor. Încercarea de a se refugia dincolo de munţi i-a fost zadarnică. Duşmanii, informaţi asupra drumului ce-l alesese, l-au încercuit şi i-au tăiat calea. (…)

Forţele romane implicate în acţiunea de capturare a lui Decebal sunt însemnate; cei 10 călăreţi care le reprezintă poartă pe scuturi emblemele a cel puţin 5 unităţi. Ele au lichidat garda regelui: doi pileaţi zac printre picioarele cailor, cu stânga încleştată pe scut, cu sabia curbă căzută din mână. Numai Decebal trebuia cruţat, pentru a împodobi, la Roma, alaiul triumfal al împăratului biruitor. Gestul comandantului roman care, aplecat mult pe gâtul calului, întinde mâna cu degetul mare întors în sus, îi promite celui înfrânt viaţa. Zadarnic!

sinuciderea-lui-decebal-columna-lui-traian

Înainte de a fi atins de mâinile urmăritorilor, Decebal, într-o atitudine maiestuoasă şi sfidătoare, îşi taie gâtul cu sabia-i curbă. Artistul Columnei l-a surprins în cădere, cu genunchiul stâng în pământ, cu mâna stângă, crispată pe marginea mantiei, atingând rădăcina stejarului. Piciorul drept a alunecat lângă scutul mare, bogat împodobit. Cu ultima privire îşi înfruntă duşmanii. Prin sensul său sublim şi prin sinceritatea execuţiei artistice, care face onoare obiectivităţii romane, episodul sinuciderii lui Decebal apare ca unul dintre cele mai măreţe de pe relieful Columnei”, informa Radu Vulpe, în volumul Columna lui Traian (Bucureşti, CIMEC, 2002).

Traseul urmat de regele dac

Mărturia istoricului roman şi descifrarea scenelor de pe Columnă nu oferă informaţii precise despre locul morţii regelui dac. Însă o ipoteză lansată în anii trecuți, susţinută de unii cercetători ai istoriei strămoşilor noştri, arăta că Decebal ar fi plecat din Sarmizegetusa, călărind  pe culmile montane prin Poiana Omului, un loc care în Antichitate ar fi fost un nod de comunicaţii între cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, iar moartea sa ar fi avut loc la umbra stejarilor din această poiană, despre care însă nu amintesc informaţiile documentare vechi. Alţi cercetători s-au ferit să susţină că locul morţii lui Decebal s-ar afla în Poiana Omului. Nici cercetările arheologice nu au confirmat o astfel de ipoteză. Dar nici nu au infirmat-o.

Poiana Omului este din timpuri străvechi loc de întâlnire al ciobanilor. Astfel o recunosc localnicii din satele răsfirate pe culmile din jurul ei. Ultimii kilometri ai drumului spre Poiana Omului sunt încă aproape inaccesibili maşinilor. “Din Prihodiște se poate ajunge doar cu căruţa”, spune Ioan Bodea, un cioban din zonă. Dar până la capătul satului Prihodişte, drumul a fost transformat într-o şosea modernă, care îi atrage pe tot mai mulți turiști. “De curând, drumul a fost asfaltat şi pentru prima dată am simţit că nu mai trăim într-un loc cu totul izolat de restul lumii. Acum vin turişti în zonă care se minunează şi ei de ce văd aici şi vin oameni interesaţi să cumpere terenuri şi case vechi”, spune Ioana Grecu, o localnică din Târsa.

Comentarii FB

comentarii




Răspuns la “Poiana Omului și satele dintre nori, ținutul din Munții Orăștiei unde regele Decebal și-ar fi dat viața

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

18 − unu =

ACTUALITATE
PLATOUL VÂRTOAPELOR. Locul de unde ghioceii, ca nişte clopote ale tăcerii, ridică liniştea lumii la cer         Mămicile au protestat în Hunedoara, după moartea fetiței de un an și 10 luni         Spărgători din Hunedoara capturați de polițiști         ÎMPĂDURIRI. Peste 7.000 de arbori vor fi plantați pe „muntele sfânt al dacilor”         SECRETELE HUNEDOAREI. Mănăstirea Prislop supravegheată de securiști în anii 1950. Informator: „Se roagă să revină regele Mihai în țară”         Protestul mămicilor după moartea copilei de un an și 10 luni în spitalul din Hunedoara         Ca-n ţara comandantului Mocanu! Mai avem de aşteptat după rezultatul anchetei Corpului de Control al IGPR         Ziua Mondială a Apei, marcată în școli din mediul rural         Scandalul continuă: Angajaţii UM Orăştie ameninţă cu greva         Mircea Muntean reacţionează         Câinele salvat de pompieri din flăcări, îngrijit la adăpostul din Hunedoara         Un copil a furat o mașină și a ieșit cu ea la plimbare         Spărgător de automate de lapte prins în Deva         Incendiu în pădurea comunei Romos         Cum va fi celebrată Ziua Poliției în Deva și Petroșani         Fetiță decedată în spital         Cum a lovit „blestemul aurului dacic” satele din umbra Sarmizegetusei Regia         EXCLUSIV. Alpiniştii daţi dispăruţi: “Cea mai mare problemă a noastră a fost că nu am putut să comunicăm cu nimeni”         ANGAJAŢII DE MEDIU, PROTEST SPONTAN. Aroganţa Guvernului PSD dinamitează atragerea de fonduri europene         Asigurare de sănătate UE