Poiana Omului și satele dintre nori, ținutul din Munții Orăștiei unde regele Decebal și-ar fi dat viața

O șosea modernă, construită în ultimii ani, îi aduce pe turiști până la câțiva kilometri de unul dintre cele mai fascinante ținuturi ale Hunedoarei. Aici se află locul unde s-ar fi sinucis Decebal, potrivit unor istorici şi a credinţelor bătrânilor din cătunele răsfirate pe culmile Munţilor Orăştiei, în vecinătatea Sarmizegetusei Regia. Poartă un nume ciudat, Poiana Omului, un nume ale cărui origini localnicii nu le cunosc.Toponimul provine din vremuri străvechi, iar sătenii din Târsa, o aşezare cu 200 de suflete, înconjurată de nori, la 1000 de metri altitudine în Munţii Orăştiei, îl leagă de cel care a stăpânit aceste ţinuturi în Antichitate, regele dac Decebal.

Despre Poiana Omului se spune că a fost locul unde regele Decebal şi-ar fi găsit sfârşitul, în timp ce era urmărit de romani. Relatarea istoricului latin Dio Cassius ilustrează tragismul morţii conducătorului dacilor. “Când a văzut Decebal că scaunul lui de domnie şi toată ţara sunt în mâinile duşmanului, că el însuşi este în primejdie să fie luat prizonier, îşi curmă zilele. Capul său fu dus la Roma. În felul acesta Dacia ajunse sub ascultarea romanilor şi Traian stabili în ea oraşe de colonişti”, informa Dio Cassius, autorul Istoriei Romanilor.

IMG_0015Moartea regelui, pe Columna lui Traian

Descrierea morţii regelui dac este ilustrată şi în ultimele scene de pe Columna lui Traian. ”Scena CXXXIX îl arată pe Decebal vorbind dacilor săi într-un colţ de pădure din munţii unde se refugiase după insuccesul ultimei sale încercări de a stăvili înaintarea romană. Adunaţi în jurul său, dacii, în cea mai mare parte comaţi, îl ascultă cu încordare şi chiar cu emoţie. Este o scenă de tragică despărţire. Dându-şi seama că războiul său cu Traian este pierdut, că romanii sunt stăpâni pe tot pământul Daciei, că ei se apropie chiar de acest loc al refugiului său, regele dac s-a decis să treacă în grabă peste munţii Moldovei sau ai Maramureşului cu o ceată de pileaţi şi să încerce, cu ajutorul foştilor săi aliaţi vecini, o eventuală întoarcere a soartei. Scena CXLV, una din cele mai întinse de pe Columnă, ni-l înfăţişează în imagini impresionante. În peisajul muntos, creste oblice sugerează confluenţa mai multor văi. Opt călăreţi romani, cu coifuri, scuturi şi lănci, vin din stânga, pe două drumuri diferite. Mişcările lor sunt cu atât mai violente, cu cât sunt situaţi mai aproape de centrul scenei. Trei dintre ei ameninţă cu lăncile un pileat căzut la rădăcina unui stejar – personajul principal al scenei, regele dacilor. Încercarea de a se refugia dincolo de munţi i-a fost zadarnică. Duşmanii, informaţi asupra drumului ce-l alesese, l-au încercuit şi i-au tăiat calea. (…)

Forţele romane implicate în acţiunea de capturare a lui Decebal sunt însemnate; cei 10 călăreţi care le reprezintă poartă pe scuturi emblemele a cel puţin 5 unităţi. Ele au lichidat garda regelui: doi pileaţi zac printre picioarele cailor, cu stânga încleştată pe scut, cu sabia curbă căzută din mână. Numai Decebal trebuia cruţat, pentru a împodobi, la Roma, alaiul triumfal al împăratului biruitor. Gestul comandantului roman care, aplecat mult pe gâtul calului, întinde mâna cu degetul mare întors în sus, îi promite celui înfrânt viaţa. Zadarnic!

sinuciderea-lui-decebal-columna-lui-traian

Înainte de a fi atins de mâinile urmăritorilor, Decebal, într-o atitudine maiestuoasă şi sfidătoare, îşi taie gâtul cu sabia-i curbă. Artistul Columnei l-a surprins în cădere, cu genunchiul stâng în pământ, cu mâna stângă, crispată pe marginea mantiei, atingând rădăcina stejarului. Piciorul drept a alunecat lângă scutul mare, bogat împodobit. Cu ultima privire îşi înfruntă duşmanii. Prin sensul său sublim şi prin sinceritatea execuţiei artistice, care face onoare obiectivităţii romane, episodul sinuciderii lui Decebal apare ca unul dintre cele mai măreţe de pe relieful Columnei”, informa Radu Vulpe, în volumul Columna lui Traian (Bucureşti, CIMEC, 2002).

Traseul urmat de regele dac

Mărturia istoricului roman şi descifrarea scenelor de pe Columnă nu oferă informaţii precise despre locul morţii regelui dac. Însă o ipoteză lansată în anii trecuți, susţinută de unii cercetători ai istoriei strămoşilor noştri, arăta că Decebal ar fi plecat din Sarmizegetusa, călărind  pe culmile montane prin Poiana Omului, un loc care în Antichitate ar fi fost un nod de comunicaţii între cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, iar moartea sa ar fi avut loc la umbra stejarilor din această poiană, despre care însă nu amintesc informaţiile documentare vechi. Alţi cercetători s-au ferit să susţină că locul morţii lui Decebal s-ar afla în Poiana Omului. Nici cercetările arheologice nu au confirmat o astfel de ipoteză. Dar nici nu au infirmat-o.

Poiana Omului este din timpuri străvechi loc de întâlnire al ciobanilor. Astfel o recunosc localnicii din satele răsfirate pe culmile din jurul ei. Ultimii kilometri ai drumului spre Poiana Omului sunt încă aproape inaccesibili maşinilor. “Din Prihodiște se poate ajunge doar cu căruţa”, spune Ioan Bodea, un cioban din zonă. Dar până la capătul satului Prihodişte, drumul a fost transformat într-o şosea modernă, care îi atrage pe tot mai mulți turiști. “De curând, drumul a fost asfaltat şi pentru prima dată am simţit că nu mai trăim într-un loc cu totul izolat de restul lumii. Acum vin turişti în zonă care se minunează şi ei de ce văd aici şi vin oameni interesaţi să cumpere terenuri şi case vechi”, spune Ioana Grecu, o localnică din Târsa.

Comentarii FB

comentarii




Răspuns la “Poiana Omului și satele dintre nori, ținutul din Munții Orăștiei unde regele Decebal și-ar fi dat viața

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

2 × patru =

ACTUALITATE
Sinucidere în spital         Bulevardul Mihai Viteazul va fi modernizat         Parcarea jefuită de pe DN 76         Polițiștii au descins la locuințele unor tineri, suspectați de trafic de cannabis și cocaină         Comori dacice impresionante traficate de un german         Despre soarta cărților…         INIŢIATIVĂ. Aleşii ALDE prezintă surse de finanţare pentru Deva         Noaptea Lungă a Industriei – În 10 mai, Cugir și Sebes         Întâlnire inedită în Cetatea Deva         INVENTARUL ȚINUT LA SECRET DE CONSILIUL JUDEȚEAN. Cât de proaste sunt drumurile Hunedoarei         S-a reluat furnizarea gazului metan la Termocentrala Mintia         Percheziții la persoane bănuite de înșelăciune. Prejudiciul depășește 200.000 de lei         DEVA. Mesaj emoţionant transmis de primarul Florin Oancea veteranilor de război         ULTIMUL EPISOD. Sarmizegetusa Regia, o istorie a furtunilor care au devastat monumentul UNESCO (IV)         Restaurarea Cetăţii Orăştiei va costa cinci milioane de euro         Nori de praf peste Hunedoara, de la combinatul siderurgic         Peste 85.000 de puieţi vor fi plantaţi în această primăvară în munţii Orăştiei         Penalizări date constructorilor Lotului III din Autostrada Lugoj – Deva         Artezienele din centrul Hunedoarei mai au de așteptat         Termocentrala Mintia a fost tăiată de la alimentarea cu gaz metan