Pelerinaj „modern” la Mănăstirea Prislop: colțul de Rai invadat cu mașini de fițe

Mănăstirea Prislop, unde Arsenie Boca a slujit în anii 1950 şi unde a fost înmormântat în 1989, a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai aglomerate locuri de pelerinaj din România. În fiecare zi, mii de oameni trec pragul lăcaşului religios din Ţara Haţegului, mulţi cu credinţa că rugându-se la mormântul duhovnicului vor fi ajutaţi spiritual şi medical.

În mulţimile de pelerini care ajung la mormântul lui Arsenie Boca se remarcă tot mai adesea turiştii „moderni”, cei care ocupă locurile de parcare ale mănăstirii cu maşinile de zeci de mii de euro, cu parbrize dotate cu cruciuliţe şi icoane, dornici să viziteze lăcaşul de cult pentru a-şi spori colecţia de suveniruri sfinţite pentru auto.

„Vin de aproape zece ani, în fiecare an, la Mănăstirea Prislop, dar parcă niciodată până acum nu am găsit atât de mare aglomeraţie. Şi parcă şi oamenii s-au schimbat şi nu le mai pasă de cele sfinte. Eu vin doar să mă rog pentru sănătatea mea şi a soţului meu, strângem bani din două pensii de cîte 800 de lei să ne plătim excursia. Alţii vin cu maşini de lux, dar nu ca să se roage”, se plânge Maria Teodosie, o pensionară din Zărneşti, judeţul Braşov, venită cu autocarul.


Femeia şi soţul ei privesc miraţi spre câţiva adolescenţi aşezaţi lângă ei, la poarta Mănăstirii Prislop, care îşi fac selfie-uri.

„În urmă cu câţiva ani, oamenii veneau doar să se roage aici, să se liniştească. La mormânt erau câteva perne pe care îngenuncheai şi te puteai ruga în voie, câte zece minute dacă voiai. Acum mulţi ajung aici doar să îşi facă poze”, concluzionează Ioan, soţul femeii.
Mănăstirea Prislop, septembrie 2016

Între timp, două tinere echipate cu pantaloni scurţi sunt rugate de paznic să îşi acopere picioarele dezvelite cu şorţuri, dacă au de gând să intre în curtea aşezării, în timp ce un alt adolescent, cu şapca întoarsă pe cap şi în maiou, priveşte nedumerit scena. Ajunse la Prislop cu o maşină de lux, două femei îmbrăcate elegant, cu tocuri, acceptă să îmbrace „haina smereniei” pentru a-şi putea continua drumul spre mormântul celui mai popular duhovnic despre care au auzit vreodată. La intrarea în mănăstirea Prislop, au fost puse o mulţime de pancarte care îi atenţionează pe vizitatori asupra regulilor de vizitare.

„Vorbim de o mănăstire, de un loc sacru, un loc unde trăieşte o obşte monahală, de maici care şi-au închinat viaţa slujirii lui Dumnezeu. Comportamentul pelerinilor trebuie să fie unul civilizat, un comportament cuviincios, smerit. Oamenii care vin la mănăstire trebuie să aibă o ţinută decentă, adecvată locului, să păstreze liniştea şi să nu se manifeste zgomotos”, spune preotul Gabriel Miricescu, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Devei şi Hunedoarei.

În curtea de la Prislop, multe dintre numeroasele reguli impuse pelerinilor sunt totuşi respectate, inclusiv cea mai recentă dintre ele, de a nu mai depune flori la mormânt. „Ni s-a spus să nu mai aducem flori la mormântul părintelui Arsenie Boca, pentru că sunt prea multe şi copleşim acel loc”, spune Mioara, venită din Satu Mare, cu familia, la Prislop.

Pelerinii cu dare de mână nu reuşesc nicicum să respecte însă indicaţiile de a nu mai arunca bani în apele din curtea şi vecinătatea mănăstirii. „În pofida faptului că scrie peste tot nu aruncaţi bani în lac, nu introduceţi bani în crăpăturile zidurilor şi în alte locuri, o parte dintre pelerini nu respectă aceste infrmări. Probabil că oamenii au anumite superstiţii, însă aruncarea banilor în izvoare sau pâraie nu este o manifestare creştină fundamentată. Sigur că mănăstirea prin plăcile de informare le atrage atenţia, iar unii înţeleg acest lucru”, spune preotul Gabriel Miricescu. O dovadă pentru superficialitatea afişată de mulţi dintre pelerini este chiar izvorul din parcarea mănăstirii, înfundat în acelaşi timp cu monede, dar şi cu gunoaie şi ambalaje.

Cele mai mari nemulţumiri ale măicuţelor de la Prislop şi ale reprezentanţilor Epicopiei Devei şi Hunedoarei sunt însă legate de talciocul din vecinătatea mănăstirii, unde bişniţarii profită din plin de afacerea cu suveniruri, icoane şi tablouri cu Arsenie Boca. „Este durerea nostră şi am dori să se elimine acel târg pentru că aduce o ştiribire sacralităţii şi frumuseţii locului. Mănăstirea Prislop este un colţ de Rai, care este stricat de tarabele şi construcţiile inadecvate de acolo”, spune preotul Miricescu.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

12 + 13 =

ACTUALITATE
Povestea marii tragedii aviatice din 1940: „Erau peste tot morţi, mutilaţi în modul cel mai îngrozitor”         Șofer căutat de Poliție după un accident         Accident rutier pe Calea Zarandului         SĂPTĂMÂNA POMENILOR. Danii de peste patru milioane de lei pentru ONG-iştii hunedoreni         MICII DUMNEZEI DE LA ŢARĂ. Primarul Mihai Irimie (PNL) lasă Şoimuşul pe sec         HUNEDOARA LIRICĂ, SCHIMBARE ÎN PROGRAM. Municipiul Hunedoara va avea două seri de festival         Fostul dealer al brățărilor dacice din Sarmizegetusa Regia a fost trimis în judecată         Ultimele pregătiri pentru deschiderea Ștrandului Corvina         Hoțul de la Castelul Corvinilor a cerut eliberarea         EVENIMENT. Dan Radu Ruşanu, ultima apariţie pe scena publică a judeţului Hunedoara         DAN RADU RUŞANU, ULTIMUL SFAT „Faceţi Conurbaţie. Altfel, ajungeţi în Ochiul Ciclonului, locul unde nu se întâmplă nimic”         Jaful din Castelul Corvinilor: trei săptămâni de anchetă, 1 la sută din prejudiciu recuperat         ANDRONACHE S-A ŢINUT DE VORBĂ. Hunedoara lirică ia locul locul Operei Nights         Câinele campion, dresat de un jandarm         Accident grav pe DN 76, provocat de un tânăr         Accident mortal pe Drumul Național 7         O tânără și-a pierdut fiul de cinci ani în Deva         MINIVACANŢĂ CU LĂUTARI. Zilele Devei, programul celor patru zile de zaiafet         CU DOTĂRILE ÎN STRADĂ. Poliţiştii „comunitarii” îşi arată priceperea în centrul Devei         Tinere speranțe ale fotbalului hunedorean. Juniorii D de la C. S. CFR Simeria sunt campionii județului Hunedoara