ORAȘUL SUPRAAGLOMERAT. Hunedoara necosmetizată, într-un document secret al anului 1959

Hunedoara se înfăţişa la începutul anilor 1960 drept unul dintre cele mai aglomerate oraşe ale României, potrivit unui document secret al Institutului de Studii şi Proiectări Energetice, din cadrul Ministerului Industriei Grele. Raportul, reprezenta un studiu privind soluţiile de termoficare a oraşului, iar documentele sale erau oferite detalii mai puţin ştiute despre situaţia administrativă a oraşului Hunedoara, aflată la acea vreme în plină dezvoltare industrială.

Potrivit studiului aflat la Arhivele Judeţului Hunedoara, populaţia oraşului şi a satelor dependente administrativ, după recensământ (Boş, Buituri, Groşi, Răcăştie şi Zlaşti) a crescut de la 8464 locuitori în 1948 la 36.498 în 1956, ceea ce reprezinta cea mai mare creştere dintre toate oraşele ţării (423 la sută). „De menţionat că a crescut populaţia oraşului propriu-zis, în timp ce satele componente ale oraşului descresc continuu, de unde denotă că populaţia este atrasă spre oraş, cu posibilităţile sale de muncă”, afirmau autorii studiului.

Populaţia în continuă creştere
În 1959, cu tot cu Peştişul Mare, către care se dezvolta zona industrială, Hunedoara număra cifra de circa 41.000 de locuitori.

„Din aceştia circa 24.500 reprezintă populaţia de bază, circa 3.500 populaţia de deservire şi circa 13.000 întreţinuţi. De remarcat grupa de deservire care este redusă şi oglindeşte un nivel de trai încă prea scăzut. În plus, zilnic, 3.400 de muncitori fac deplasarea în oraş, ei locuind în localităţile învecinate”, informau autorii studiului.

Autorităţile pregăteau sistematizarea oraşului, care urma să includă drept cartiere satul Buituri şi satele Răcăştie şi Peştiş, dar excluzând satele Zlaşti, Boş şi Groş. În Hunedoara o parte din populaţia de bază o reprezintau constructorii. Estimările arătau că numărul lor urma să crească brusc până în 1961 la circa 26.500 de locuitori, când principial combinatul urma să fie terminat, după care prin plecarea constructorilor va scădea la circa 20.000, urmând apoi o creştere lentă în timp.

„Populaţia totală a oraşului e prevăzută a ajunge în 1965 la circa 48.000 de locuitori, în ipoteza producerii a un milion de tone de oţel pe an sau 52.000 de locuitori, în ipoteza producerii a circa 1,5 milioane de tone de oţel pe an şi va creşte continuu până în 1970, când va ajunge la 60.000, respectiv 70.000 de locuitori”, arătau previziunile specialiştilor.

În Hunedoara media spaţiului locativ în 1959 era de doar patru metri pătraţi pe locuitor, ceea ce reprezinta jumătate din norma sanitară. O parte a populaţiei locuia în barăci. „Acest spaţiu locativ restrâns este şi foarte inegal distribuit, din cauza numărului mare de locuinţe provizorii şi semipermanente (baracamente), ce cuprind 13.000 de muncitori constructori. Investiţiile recente nu au reuşit să ţină pasul cu creşterea populaţiei, determinată de dezvoltarea industriei siderurgice şi îndeosebi de construirea ei”, se arăta în studiul din 1959.

Autorii proiectului de termoficare constatau că s-au construit o serie de apartamente, în ultimii ani numărul lor fiind mai redus, investiţia respectivă fiind alocată pentru străzi şi lucrări edilitare. „Concomitent au fost construite tabare de baracamente şi o serie de clădiri de dotări, precum fabrica de pâine , centrala PTTR, Spitalul de Contagioşi, cantina, şcoli profesionale etc. Lipsesc cu desăvârşire hotelurile. S-au construit de asemenea un club, o sală de spectacole. Şcolile elementare şi medii au rămas în majoritate tot cele vechi pe terenuri şi în locuinţe neîncăpătoare. Instituţiile pentru copii sunt în majoritate amenajate provizoriu în foste case de locuit”, se arată în documentele păstrate la Arhive.

Dotaţiile pentru sport erau insuficiente. Singura arenă bine amenajată în 1959 nu făcea faţă solicitărilor tineretului. Staţionarul medico-sanitar al Combinatului era instalat în fosta mănăstire a Franciscanilor, iar alte staţionare medico sanitare au fost organizate în barăci. Nu exista o baie publică, iar reţeaua de alimentaţie publică era încă dificilă în privinţa localurilor, informau realizatorii studiului.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

cincisprezece − unsprezece =

ACTUALITATE
Demisie în spital, după moartea fetiței de un an și zece luni         PLATOUL VÂRTOAPELOR. Locul de unde ghioceii, ca nişte clopote ale tăcerii, ridică liniştea lumii la cer         Mămicile au protestat în Hunedoara, după moartea fetiței de un an și 10 luni         Spărgători din Hunedoara capturați de polițiști         ÎMPĂDURIRI. Peste 7.000 de arbori vor fi plantați pe „muntele sfânt al dacilor”         SECRETELE HUNEDOAREI. Mănăstirea Prislop supravegheată de securiști în anii 1950. Informator: „Se roagă să revină regele Mihai în țară”         Protestul mămicilor după moartea copilei de un an și 10 luni în spitalul din Hunedoara         Ca-n ţara comandantului Mocanu! Mai avem de aşteptat după rezultatul anchetei Corpului de Control al IGPR         Ziua Mondială a Apei, marcată în școli din mediul rural         Scandalul continuă: Angajaţii UM Orăştie ameninţă cu greva         Mircea Muntean reacţionează         Câinele salvat de pompieri din flăcări, îngrijit la adăpostul din Hunedoara         Un copil a furat o mașină și a ieșit cu ea la plimbare         Spărgător de automate de lapte prins în Deva         Incendiu în pădurea comunei Romos         Cum va fi celebrată Ziua Poliției în Deva și Petroșani         Fetiță decedată în spital         Cum a lovit „blestemul aurului dacic” satele din umbra Sarmizegetusei Regia         EXCLUSIV. Alpiniştii daţi dispăruţi: “Cea mai mare problemă a noastră a fost că nu am putut să comunicăm cu nimeni”         ANGAJAŢII DE MEDIU, PROTEST SPONTAN. Aroganţa Guvernului PSD dinamitează atragerea de fonduri europene