ORAȘUL SUPRAAGLOMERAT. Hunedoara necosmetizată, într-un document secret al anului 1959

Hunedoara se înfăţişa la începutul anilor 1960 drept unul dintre cele mai aglomerate oraşe ale României, potrivit unui document secret al Institutului de Studii şi Proiectări Energetice, din cadrul Ministerului Industriei Grele. Raportul, reprezenta un studiu privind soluţiile de termoficare a oraşului, iar documentele sale erau oferite detalii mai puţin ştiute despre situaţia administrativă a oraşului Hunedoara, aflată la acea vreme în plină dezvoltare industrială.

Potrivit studiului aflat la Arhivele Judeţului Hunedoara, populaţia oraşului şi a satelor dependente administrativ, după recensământ (Boş, Buituri, Groşi, Răcăştie şi Zlaşti) a crescut de la 8464 locuitori în 1948 la 36.498 în 1956, ceea ce reprezinta cea mai mare creştere dintre toate oraşele ţării (423 la sută). „De menţionat că a crescut populaţia oraşului propriu-zis, în timp ce satele componente ale oraşului descresc continuu, de unde denotă că populaţia este atrasă spre oraş, cu posibilităţile sale de muncă”, afirmau autorii studiului.

Populaţia în continuă creştere
În 1959, cu tot cu Peştişul Mare, către care se dezvolta zona industrială, Hunedoara număra cifra de circa 41.000 de locuitori.

„Din aceştia circa 24.500 reprezintă populaţia de bază, circa 3.500 populaţia de deservire şi circa 13.000 întreţinuţi. De remarcat grupa de deservire care este redusă şi oglindeşte un nivel de trai încă prea scăzut. În plus, zilnic, 3.400 de muncitori fac deplasarea în oraş, ei locuind în localităţile învecinate”, informau autorii studiului.

Autorităţile pregăteau sistematizarea oraşului, care urma să includă drept cartiere satul Buituri şi satele Răcăştie şi Peştiş, dar excluzând satele Zlaşti, Boş şi Groş. În Hunedoara o parte din populaţia de bază o reprezintau constructorii. Estimările arătau că numărul lor urma să crească brusc până în 1961 la circa 26.500 de locuitori, când principial combinatul urma să fie terminat, după care prin plecarea constructorilor va scădea la circa 20.000, urmând apoi o creştere lentă în timp.

„Populaţia totală a oraşului e prevăzută a ajunge în 1965 la circa 48.000 de locuitori, în ipoteza producerii a un milion de tone de oţel pe an sau 52.000 de locuitori, în ipoteza producerii a circa 1,5 milioane de tone de oţel pe an şi va creşte continuu până în 1970, când va ajunge la 60.000, respectiv 70.000 de locuitori”, arătau previziunile specialiştilor.

În Hunedoara media spaţiului locativ în 1959 era de doar patru metri pătraţi pe locuitor, ceea ce reprezinta jumătate din norma sanitară. O parte a populaţiei locuia în barăci. „Acest spaţiu locativ restrâns este şi foarte inegal distribuit, din cauza numărului mare de locuinţe provizorii şi semipermanente (baracamente), ce cuprind 13.000 de muncitori constructori. Investiţiile recente nu au reuşit să ţină pasul cu creşterea populaţiei, determinată de dezvoltarea industriei siderurgice şi îndeosebi de construirea ei”, se arăta în studiul din 1959.

Autorii proiectului de termoficare constatau că s-au construit o serie de apartamente, în ultimii ani numărul lor fiind mai redus, investiţia respectivă fiind alocată pentru străzi şi lucrări edilitare. „Concomitent au fost construite tabare de baracamente şi o serie de clădiri de dotări, precum fabrica de pâine , centrala PTTR, Spitalul de Contagioşi, cantina, şcoli profesionale etc. Lipsesc cu desăvârşire hotelurile. S-au construit de asemenea un club, o sală de spectacole. Şcolile elementare şi medii au rămas în majoritate tot cele vechi pe terenuri şi în locuinţe neîncăpătoare. Instituţiile pentru copii sunt în majoritate amenajate provizoriu în foste case de locuit”, se arată în documentele păstrate la Arhive.

Dotaţiile pentru sport erau insuficiente. Singura arenă bine amenajată în 1959 nu făcea faţă solicitărilor tineretului. Staţionarul medico-sanitar al Combinatului era instalat în fosta mănăstire a Franciscanilor, iar alte staţionare medico sanitare au fost organizate în barăci. Nu exista o baie publică, iar reţeaua de alimentaţie publică era încă dificilă în privinţa localurilor, informau realizatorii studiului.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

șase + 4 =

ACTUALITATE
LEGILE JUSTIŢEI. Mircea Moloţ: „Şi magistraţii trebuie să răspundă pentru greşelile lor”         Firma omului de afaceri Emil Părău va achita 3.500 de lei Societăţii Române de Televizune         Mihai Mica a fost exclus din ALDE şi pierde postul de consilier local la Deva         Corvin Caffé – pseudoroman cu un oltean de… Hunedoara         Primii colindători la Primăria Deva         Bătrâni jefuiți în locuință, de falși instalatori         Spargere în cabinetul stomatologic         Accidentat pe o trecere de pietoni din Orăștie         UPDATE. Copila de nouă ani dată dispărută a fost găsită         11 utilaje de deszăpezire vor acționa în municipiul Deva         Bilete gratuite de călătorie pentru pensionari         Brazii de Crăciun vor fi aduși din Alba         Peste 7.000 de turişti au vizitat Cetatea Deva în luna noiembrie         Aproape 500 de persoane au fost sancţionate de poliţiştii locali în luna noiembrie         Primarul Gheorghe Ile va primi daune morale         Controale ample la exploatările forestiere         Autoturism incendiat de un om al străzii         Hunedorean lăsat fără aproape 3.000 de euro de tâlhari         Construirea statuii lui Michael Klein a fost scoasă la licitație         Condamnare pentru un fost șef de birou al APIA Hunedoara