MISTERELE HUNEDOAREI. Megaliții – altarele misterioase ale strămoșinlor noștri

Stânci cu forme ciudate din munţii şi pădurile Hunedoarei oferă indicii că în trecutul îndepărtat al acestor ţinuturi au fost modelate şi folosite ca locuri de rugăciune şi sacrificii de către populaţiile arhaice. Piramida din Retezat şi altarul megalitic din Pădurea Haţegului se numără printre cele mai fascinante astfel de monumente.
Numeroase monumente cu forme ciudate şi cu dimensiuni impresionante se află în Masivul Retezat şi la poalele acestuia. O formaţiune naturală din Retezat, de forma unei piramide, în ţinutul lacurilor glaciare, a stârnit de-a lungul timpului controverse. Amatorii de paranormal consideră că acest loc este încărcat de energii, iar pe site-urile dedicate fenomenelor paranormale o mulţime de articole prezintă şi ale „piramide” ale Retezatului ca fiind locuri construite de oameni sau de forţe necunoscute în urmă cu aproape 10.000 de ani, locuri de rugăciune şi de ritualuri dedicate zeităţilor.
Din acelaşi registru face parte şi „Piatra Sacrificiului”, un monument mai puţin cunoscut, ascuns în Pădurea Haţegului, într-un loc al vestigiilor din Epoca Pietrei şi a Fierului. Este un megalit bizar, potrivit specialiştilor, cu urme clare de intervenţie umană din trecutul îndepărtat, înconjurat de alte pietre cu urme de prelucrare, un complex care încă oferă indicii că ar fi fost folosit de strămoşii noştri ca loc religios. „Piatra Uriașului, Piatra Sacrificiului sau Scaunul, ori Patul Jidovului, cum mai este cunoscut acest megalit, se află pe dealul Hațegului, ascuns în pădurea care adăpostește și urmele unei imense cetăți din perioada Hallstadt. Există legende care povestesc despre acest megalit și despre cum a fost folosit ca altar de sacrificiu de către locuitorii preistorici ai zonei. Vom afla adevărul istoric doar în urma unor săpături arheologice susținute. Până atunci, rămâne legenda”, informează autorii descrierii ei de site-ul dedicat atracțiilor turistice din Țara Hațegului.
„Sculpturile gigant” din Carpaţi
Cele mai multe dintre referinţele oferite despre monumentele megalitice ale României datează de peste un secol şi au fost prezentate de istoricul Nicolae Densuşianu, autorul volumului „Dacia Preistorică”. Savantul îşi informa cititorii despre numeroasele stânci cu forme ciudate din Carpaţi, pe care le considera locuri sfinte ale strămoşilor noştri din Epoca de Piatră. Astfele de monumente descrise de Densușianu apar și în Parâng și retezat, însă cele mai cunoscute dintre ele, Sfinxul şi Babele, se află în Munţii Bucegi. Nicolae Densuşianu le indica drept locuri de rugăciune în care strămoşii dacilor îl venerau pe Saturn, zeitate supremă, a cerului şi a pământului. În vecinătatea stâncilor cu forme ciudate, despre care se presupune că au fost „sculptate” nu doar de vânul şi furtunile, dar şi din voinţa omului, se găsesc peşteri care ar fi servit, potrivit istoricului, drept capele pentru ceremonii sau reşedinţe ale oracolelor.
Unele dintre formaţiunile stâncoase din Carpaţi au fost considerate reprezentări ale unor divinităţi preistorice, clădite de populaţiile care venerau zeii pe vârfurile înalte ale munţilor. „Pe punctul cel mai culminant al muntelui Omul se înalţă o columnă uriaşă, învăluită de regulă în nori, iar pe un alt pisc din apropiere mai există cel mai important simulacru al lumii preistorice, o reprezentaţiune umană sculptată în stâncă, de o mărime într-adevăr formidabilă. Acestă figură într-adevăr titanică din munţii Daciei vechi, numită a Hyperboreilor, ne înfăţişează după toate caracterele sale imaginea supremei divinităţi a timpurilor pelasge”, afirma Densuşianu. Alţi autori susţin că formaţiunile stâncoase din Munţii Bucegi, precum şi alte monumente megalitice din Carpaţi s-au format pe cale naturală.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

patru + 2 =

ACTUALITATE
Lista drumurilor județene din Hunedoara modernizate în 2017         „Crăciunul Vienez” deschide sala mare a Centrului Cultural „Drăgan Muntean”         Polițiștii din Lupeni și-au reclamat șeful, întors la lucru după nouă luni de concediu medical         Bilațul investițiilor în spitalele din județul Hunedoara         A încărcat mai mult lemn decât trebuia         Transport ilegal de lemne         Bătaie cu urmări grave         Lucrări recepționate pe strada Pietroasa din Deva         Concerte reprogramate, ca urmare a decretării doliului național         Miner rănit grav la Mina Lupeni         Accident grav în Bălata         10 ani de la cel mai cumplit jaf armat din Hunedoara. Ce s-a întâmplat cu „echipa morții”         LEGILE JUSTIŢEI. Mircea Moloţ: „Şi magistraţii trebuie să răspundă pentru greşelile lor”         Firma omului de afaceri Emil Părău va achita 3.500 de lei Societăţii Române de Televizune         Mihai Mica a fost exclus din ALDE şi pierde postul de consilier local la Deva         Corvin Caffé – pseudoroman cu un oltean de… Hunedoara         Primii colindători la Primăria Deva         Bătrâni jefuiți în locuință, de falși instalatori         Spargere în cabinetul stomatologic         Accidentat pe o trecere de pietoni din Orăștie