MISTERELE HUNEDOAREI. Megaliții – altarele misterioase ale strămoșinlor noștri

Stânci cu forme ciudate din munţii şi pădurile Hunedoarei oferă indicii că în trecutul îndepărtat al acestor ţinuturi au fost modelate şi folosite ca locuri de rugăciune şi sacrificii de către populaţiile arhaice. Piramida din Retezat şi altarul megalitic din Pădurea Haţegului se numără printre cele mai fascinante astfel de monumente.
Numeroase monumente cu forme ciudate şi cu dimensiuni impresionante se află în Masivul Retezat şi la poalele acestuia. O formaţiune naturală din Retezat, de forma unei piramide, în ţinutul lacurilor glaciare, a stârnit de-a lungul timpului controverse. Amatorii de paranormal consideră că acest loc este încărcat de energii, iar pe site-urile dedicate fenomenelor paranormale o mulţime de articole prezintă şi ale „piramide” ale Retezatului ca fiind locuri construite de oameni sau de forţe necunoscute în urmă cu aproape 10.000 de ani, locuri de rugăciune şi de ritualuri dedicate zeităţilor.
Din acelaşi registru face parte şi „Piatra Sacrificiului”, un monument mai puţin cunoscut, ascuns în Pădurea Haţegului, într-un loc al vestigiilor din Epoca Pietrei şi a Fierului. Este un megalit bizar, potrivit specialiştilor, cu urme clare de intervenţie umană din trecutul îndepărtat, înconjurat de alte pietre cu urme de prelucrare, un complex care încă oferă indicii că ar fi fost folosit de strămoşii noştri ca loc religios. „Piatra Uriașului, Piatra Sacrificiului sau Scaunul, ori Patul Jidovului, cum mai este cunoscut acest megalit, se află pe dealul Hațegului, ascuns în pădurea care adăpostește și urmele unei imense cetăți din perioada Hallstadt. Există legende care povestesc despre acest megalit și despre cum a fost folosit ca altar de sacrificiu de către locuitorii preistorici ai zonei. Vom afla adevărul istoric doar în urma unor săpături arheologice susținute. Până atunci, rămâne legenda”, informează autorii descrierii ei de site-ul dedicat atracțiilor turistice din Țara Hațegului.
„Sculpturile gigant” din Carpaţi
Cele mai multe dintre referinţele oferite despre monumentele megalitice ale României datează de peste un secol şi au fost prezentate de istoricul Nicolae Densuşianu, autorul volumului „Dacia Preistorică”. Savantul îşi informa cititorii despre numeroasele stânci cu forme ciudate din Carpaţi, pe care le considera locuri sfinte ale strămoşilor noştri din Epoca de Piatră. Astfele de monumente descrise de Densușianu apar și în Parâng și retezat, însă cele mai cunoscute dintre ele, Sfinxul şi Babele, se află în Munţii Bucegi. Nicolae Densuşianu le indica drept locuri de rugăciune în care strămoşii dacilor îl venerau pe Saturn, zeitate supremă, a cerului şi a pământului. În vecinătatea stâncilor cu forme ciudate, despre care se presupune că au fost „sculptate” nu doar de vânul şi furtunile, dar şi din voinţa omului, se găsesc peşteri care ar fi servit, potrivit istoricului, drept capele pentru ceremonii sau reşedinţe ale oracolelor.
Unele dintre formaţiunile stâncoase din Carpaţi au fost considerate reprezentări ale unor divinităţi preistorice, clădite de populaţiile care venerau zeii pe vârfurile înalte ale munţilor. „Pe punctul cel mai culminant al muntelui Omul se înalţă o columnă uriaşă, învăluită de regulă în nori, iar pe un alt pisc din apropiere mai există cel mai important simulacru al lumii preistorice, o reprezentaţiune umană sculptată în stâncă, de o mărime într-adevăr formidabilă. Acestă figură într-adevăr titanică din munţii Daciei vechi, numită a Hyperboreilor, ne înfăţişează după toate caracterele sale imaginea supremei divinităţi a timpurilor pelasge”, afirma Densuşianu. Alţi autori susţin că formaţiunile stâncoase din Munţii Bucegi, precum şi alte monumente megalitice din Carpaţi s-au format pe cale naturală.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

cinci × trei =

ACTUALITATE
Programul de vizitare a Cetății Deva se modifică de la 1 mai         Un nou film american la Castelul Corvinilor         Spărgător prins, după ce a furat bijuterii de 110.000 de lei         Primăria Hunedoara și-a modernizat sala de ședințe         Forțe de ordine sporite la evenimentele din preajma zilei de 1 Mai         MĂRTURII. Cum a fost denunțat Eugen Evu, de colegi, cu ocazia vizitei lui Nicolae Ceaușescu         Mărturii din „orașul depravării”, al anilor 1940, unde prostituția clandestină scăpase de sub control         Ovidiu Moș a fost ales primar interimar al municipiului Deva         INVITAȚIE LA MIȘCARE. La start, în Crosul Cetății Regale a Hațegului         Ucigașul celor două surori din Balomir a fost condamnat         1 Mai, zi cu porți deschise la Sarmizegetusa Regia         Primăria Deva în blocaj. Ovidiu Moş (PSD), favorit la preluarea atribuţiunilor de primar         Cetățile dacice au fost ecologizate de voluntari         Matrița antică din Sarmizegetusa Regia a fost evaluată la 560.000 de lei         ARHIVELE HUNEDOAREI. Mărturii rare din Lagărele de prizonieri sovietici din Valea Jiului         Primăria Deva, după încarcerarea lui Mircia Muntean         OPORTUNITĂŢI. Finanţări pentru reducerea poluării cu gunoi de grajd         Planurile Apa Prod: modernizarea cu fonduri UE a rețelei de apă și canalizare din toate comunele mari         TRAGEDIA COPIILOR ALPINIȘTI. Parchetul General a preluat ancheta „Avalanșei mortale” din Retezat         Grupare de traficanți de hașiș a acuzată că transporta drogurile în stomac