Mina de aur părăsită care amintește de povestea Albei ca Zăpada

Fosta mină de la marginea satului Barbura, din Munţii Metaliferi, poartă de peste un secol numele Grimm. Din ea au mai rămas câteva construcţii distruse de cărămidă şi lemn, însă una dintre ele continuă să atragă atenţia celor care ajung în aceste locuri.

 

Clădirea fostei galerii miniere s-a prăbuşit în mare parte, totuşi pe faţada ei scorojită a rămas intactă o inscripţie unică: anul 1889, al înfiinţării exploatării, şi, deasupra, numele Grimm.

Cei care îi vizitează ruinele ar putea crede că vechea mină se numeşte astfel datorită celebrilor fraţi Grimm. Astfel ar fi fost omagiaţi autorii poveştii frumoasei Albă ca Zăpada şi a celor şapte pitici, care, la fel ca localnicii din trecutul aşezării, „în fiecare dimineaţă plecau în munţi să scoată aur şi tot soiul de alte metale”.

 

Galeria a primit însă numele unui cunoscut geolog, Johann Grimm, din Transilvania secolului al XIX-lea. Timp de mai multe decenii ea s-a aflat în proprietatea familiei Grimm, în timp ce în împrejurimile ei, alte zeci de galerii miniere au aparţinut localnicilor şi asociaţilor familiale.

 

La mijlocul secolului al XIX-lea, Johann Grimm a condus pentru o perioadă exploatarea minieră de la Roşia Montană şi a fost autor al mai multor lucrări ştiinţifice despre minerit şi geologie. Până în 1938, urmaşii săi şi ceilalţi localnicii au concesionat terenurile cu zăcăminte miniere Societăţii Topliţa – Măgura – Concordia, la acea vreme una dintre marile companii care exploatau minele de aur, argint, plumb, cupru şi zinc.

 

Exploatările au fost naţionalizate în primii ani ai comunismului, iar până la începutul anilor 1990, când s-a hotărât închiderea lor, în minele de la marginea satului Barbura au lucrat mii de oameni. De două decenii fosta mină de aur şi minereuri complexe a fost închisă, nefiind considerată rentabilă. Clădirile ei au rămas atunci în grija companiei Minvest, iar în ultimii ani soarta le-a fost pecetluită. Localnicii din Barbura, un sat în care mai trăiesc puţin peste 100 de oameni, povestesc că muntele ascunde zăcăminte mari de aur şi cupru, însă mineritul le-a rămas doar în amintiri.

 

Zona prosperă în secolele trecute

În Munții Apuseni, aurul a fost extras din vremea Daciei. „Încă din antichitate s-a imprimat în sufletul omenesc credinţa că aurul, sub orice formă, dă independenţă, că banul, care blestemă şi fericeşte totodată, este singurul instrument care diminuiază nefericirea şi oferă distracţie vieţii triste şi singuratice ce ne aşteaptă mai târziu”, scria Ion Rusu Abrudeanu, autorul lucrării „Aurul românesc – Istoria aurului din vechime până azi”. Exploatările au început să se dezvolte intens de circa două secole, o dată cu primele mari investiţii în modernizarea centrelor miniere. Minereurile extrase şi prelucrate conţineau metale nobile, aur şi argint, în concentraţie variabilă de până la 12 grame la tonă, iar în unele cazuri au ajuns la o concentraţie de 40 de grame la tona de minereu. Potrivit unor istorici, în perioada 1820 – 1918, peste 800 de tone de aur au fost scoase din Munţii Apuseni. Cele mai multe dintre zăcămintele aurifere se aflau în proprietatea unor societăţi cu capital străin, cu sedii în Viena sau Budapesta, iar Curtea imperială de la Viena era cea care lua deciziile strategice cu privire la dezvoltarea mineritului în zonă. În secolul al XIX-lea în zona vestită  au venit să lucreze oameni de pe tot cuprinsul Imperiului Austro-Ungar, iar în perioada interbelică și în deceniile de comunism exploatările aurifere și comunitățile din jurul lor au continuat să se dezvolte.

Comentarii FB

comentarii


TAG


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

treisprezece − 4 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Orchestra Metropolitană București concertează la Castelul COrvinilor         18 octombrie 1409 – ziua istorică a Huniazilor         Deva – un oraș ecologic și durabil         Scandal în jurul unui bal al bobocilor. Un preot s-a revoltat pentru tema aleasă: Demoni vă doriţi, demoni veţi avea în şcoli în loc de elevi”         Cetatea Blidaru, locul de vis din patrimoniul UNESCO, ignorat de autorități         Vârstnic jefuit în scara blocului         Lansare de carte         Zilele icoanei încep la Deva         Transporturi agabaritice pe ruta Nădlac – Hunedoara         Salonul Hunedorean al Cărții în anul Centenarului         Sarmizegetusa Regia, în imagini de poveste         Ucigașul celor două femei din Balomir adus în instanță. Detaliile crimelor înfiorătoare săvârșite de tânăr         Ședință la Prefectură pe tema drumurilor din județ         Accident rutier grav în Deva         (P) We are more than work! – Falk Pruscha, fost CEO al Star Transmission şi Star Assembly, ne împărtăşeşte impresiile experienţei sale în România         Retrocedarea terenurilor din Retezat a dus la închiderea complexului Pietrele         Accident grav în Deva, produs la beție         Ambasadorul SUA a primit cheia municipiului Hunedoara         Telecabina de la Cetatea Devei rămâne oprită         Primarul Florin Oancea propune Deva în „Alianța Vestului”