Marii arhitecți care au restaurat Castelul Corvinilor în anii 1870

Cele mai ample lucrări de restaurare a Castelului Corvinilor au avut loc în anii 1870 și au fost conduse de unii dintre cei mai renumiți arhitecți din Imperiul Austro-Ungar.

Planul celei mai ample restaurări a Castelului Corvinilor a fost prezentat în 1868 la o reuniune a Societăţii Maghiare de Istorie, iar potrivit acestuia monumentul ruinat la acea vreme urma să fie transformat într-o reşedinţă de vară și un palat de vânătoare a familiei regale din Imperiul Austro-Ungar. Resurse impresionante au fost mobilizate pentru refacerea castelului , în care au fost implicaţi unii dintre cei mai renumiţi oameni de ştiinţă, istorici şi arhitecţi ai vremii.

Friedrich Schmidt (1825 –1891), un celebru architect al secolului al XIX-lea a proiectat în stil gotic clădirea Primăriei Viena şi restaurarea Catedralei din Koln. El s-a ocupat de planificarea designului pentru castelul renovat, iar potrivit estimărilor sale, costul lucrărilor se ridica la 250.000 de forinţi. Schmidt a încredinţat lucrările studenţilor săi Ferenc Schulcz, Imre Steindl şi Frigyes Schulek, de la Academia  de Arte Frumoase din Viena. Ferenc Schulcz (1838 – 1870, Pest) un tânăr arhitect cu o carieră promiţătoare, lansată după primirea premiului Füger în aur pentru arhitectură a condus lucrările de restaurare începute în 1869. Schulcz a elaborat planurile de reconstrucţie pentru palatul de vânătoare în 1869 şi a estimat lucrările la 500.000 de forinţi. Lucrările au început într-un entuziasm general al localnicilor din Hunedoara.

„Acest monument ar trebui să fie menţinut în întregime, aşa cum a fost în vremea Huniazilor. Un singur scop ar fi potrivit pentru locaţia sa minunată: castelul regal. Această clădire este atât de sacră încât numai celei mai înalte persoane, regele, să îi fie permis să locuiască acolo”, scria Ferenc Schulcz în 1869.

Schulcz a abordat restaurarea arhitecturii gotice din Sala Cavalerilor, a dărâmat mai întâi toate componentele din interior, a decapat tencuielile distrugând inclusiv martorii de pictură, a restaurat sculpturile vechi, le-a păstrat, le-a remontat acolo unde a fost posibil, a copiat după original multe dintre elementele sculpturale, informează reprezentanţii Castelului Corvinilor. A murit însă 22 octombrie 1870, fără a-şi duce planurile la bun sfârşit.

Imre Steindl (1839, Pest – 1902, Budapesta) a preluat la scurt timp restaurarea Castelului Corvinilor.  Steindl a fost designerul clădirii Parlamentului ungar, din Budapesta, clădire considerată de mulţi drept un simbol al capitalei Ungariei.

Steindl a urmat orientarea predecesorului său, dar ulterior a modificat programul de restaurare bazându-se pe ipoteza că Hunedoara trebuia să devină Cetate Regală, reşedinţa de vară pentru curtea imperială. A estimat costurile de renovării Castelului la două milioane de forinţi. În anul 1874 Steindl a demisionat deoarece bugetul aprobat pentru monumentul de la Hunedoara era necorespunzător planurilor sale şi oricum fusese acuzat că nu respectase planurile iniţiale de restaurare.

Camera Deputaţilor din Budapesta a încredinţat continuarea lucrărilor de restaurare fostului antreprenor de construcţii a lui F. Schulcz, Piaczek Iuliu, care a încheiat în mod trist lucrările de restaurare la Hunedoara, susţin muzeografii. Acesta a aplicat tencuieli noi pe toate suprafeţele din interior sau din exterior, a desfiinţat toate decorurile sculpturale vechi, majoritatea lor fiind aruncate sau transformate în materiale de zidărie.

În 1876 s-a considerat că lucrările efectuate până atunci şi-au greşit scopul, ele fiind încredinţate arhitectului Khuen Antal, nobil de origine, şi cu apetit extraordinar pentru ceea ce însemna la vremea aceea ideeea de restaurare a monumentelor istorice. El a finalizat restaurarea arhitecturii gotice din Sala Cavalerilor, interiorul etajului superior al Turnului Buzduganelor, balcoanele Camerei de Aur şi cele ale Turnului Vestic.

Deşi restaurarea Castelului Corvinilor a fost oprită la sfârşitul anilor 1870, înainte ca acesta să fie finalizat, Castelul a devenit unul dintre cele mai renumite monumente ale Imperiului Austro-Ungar, iar maghiarii i-au atribuit o semnificaţie naţională profundă, legată de cultul Huniazilor. A fost de asemenea, considerat un model de castel medieval. Castelul din Hunedoara a fost declarat monument protejat în 1880 de Parlamentul austro-ungar.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

12 − 9 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Chinez prins muncind la negru în Hunedoara         Intrare gratuită la Sarmizegetusa Regia         Ce se întâmplă cu proiectul de 20 de milioane de euro, pentru transportul ecologic din Valea Jiului         Drum de cinci kilometri din Ținutul Pădurenilor modernizat cu fonduri de la Consiliul Județean         Rusalin Ișfănoni a primit titlul de cetățean de onoare al municipiului Hunedoara         Cum s-a ajuns la dezastrul de pe drumul județean spre Sarmizegetusa Regia         Florin Radu, consilier independent la Băiţa, s-a înscris în ALDE         Gheorghe Falcă și-a prezentat planurile pentru alegerile europarlamentare la Deva         ZIUA POLIŢIEI ROMÂNE – marcată de poliţiştii hunedoreni în municipiile Brad şi Deva         CURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ. Propagandă rusească cu bani de la Ministerul „patronat” de Natalia Intotero         80 de ani de la punerea pietrei de temelie. Catedrala din Ghelari, „perla” Ţinutului Pădurenilor         Napoleon, 250 de ani de la naștere         Controversele „blocului fantomă”. Liderul romilor acuză autoritățile că nu curăță gunoaiele aruncate pe ferestre         Nume nou pentru piața din fața Casei de Cultură a Hunedoarei         Drumul spre Sarmizegetusa Regia s-a rupt din nou         Un tânăr fără permis auto a ajuns cu mașina în râu         Patru hunedoreni au fost reținuți de polițiști în urma unei percheziții         Un șofer a dat în judecată CNAIR după ce și-a stricat mașina pe autostradă         A tăiat ilegal 86 de salcâmi         RAPORTUL CURŢII DE CONTURI. Anul în care finanţele publice au fost jefuite cu sume record