Legendele stranii ale vechilor biserici din Hunedoara

Bisericile vechi ale municipiului Hunedoara impresionează prin frumusețea lor și prin legendele păstrate de-a lungul timpului.

Biserica Sfântul Nicolae din Hunedoara a fost ridicată în urmă cu aproape cinci secole, potrivit istoricilor, şi este cel mai vechi lăcaş ortodox din municipiul Hunedoara. Atestarea ei documentară este legată de un hrisov al regelui Matia Corvin al Ungariei, fiul lui Ioan de Hunedoara, prin care le era permis locuitorilor ortodocşi ai Hunedoarei, sârbi şi români, să construiască o biserică. În acea vreme, în Hunedoara locuiau sârbi, veniţi din Banat. Potrivit istoricului Virgil Vătăşianu înainte de zidirea aşezământului de piatră, pe acelaşi loc din apropierea Castelului Corvinilor exista o biserică din lemn, întemeiată prin grija lui Matia Corvin. „Folosinţa acelei biserici, după cum spune tradiţia, ar fi fost interzisă de principele Rakoczi I, care nu putea suferi plângerile şi bocetele femeilor române, cu ocazia înmormântărilor”, afirma istoricul de artă Virgil Vătăşianu. Nicolae Iorga data biserica, în starea ei actuală, ca fiind zidită între anii 1634 şi 1654, potrivit unei inscripţii descoperite deasupra uşii navei, şi considera că ridicarea ei ar fi fost atribuită comercianţilor greci.

Cripta nefolosită a lui Ioan de Hunedoara

Povestea construirii capelei Castelului Corvinilor a  început la mijlocul secolului XV, în anii de glorie ai voievodului Ioan de Hunedoara. În prima fază a construcţiei, potrivit muzeografilor de la Muzeul Castelul Corvinilor, încăperea a avut dimensiuni mai mici şi era pardosită cu o podea de lemn. Ea purta hramul Sfintei Maria. Mai târziu, Ioan de Hunedoara a trimis papei Calixt al III-lea, la Roma, o scrisoare prin care a solicitat dreptul de a construi în castrul de la Hunedoara o nouă capelă, cu hramul Sfântului Ioan Botezătorul, patronul său spiritual. Astfel a fost amenajată capela lui Ioan de Hunedoara. Podeaua a fost acoperită cu cărămizi, de factură romană, iar capelei i s-a dat un aer maiestuos, după construcţia boltei. Capela a fost restaurată în anii 1950 – 1960, iar arheologii care au cercetat încăperea au descoperit, sub altarul ei, o altă cameră, cu rol de criptă. Cel mai probabil ea urma să fie locul de veci al lui Ioan de Hunedoara, însă între timp el a devenit guvernator al Ungariei şi căpitan general al armatelor regatului. Fiind un personaj atât de important, înmormântarea lui nu a mai avut loc la Hunedoara, ci la Alba Iulia, capitala din acea vreme a Transilvaniei.

Catedrala din Centrul Vechi

Catedrala ortodoxă din Centrul istoric al Hunedoarei impresionează prin frumuseţea ei. Construită în stil bizantin, ea seamănă cu un chivot ceresc, afirma preotul Petru Marcel Suciu. Planul bisericii a fost întocmit de arhitectul Dumitru Berechet din Bucureşti, iar monumentul a fost zidit din cărămidă de Sântimbru şi plăci de piatră aduse din Banpotoc. Biserica a fost acoperită cu tablă aramată, iar crucile au fost aurite cu aur de 14 carate. Biserica a fost pardosită cu marmură de la cariera satului Alun, din Ţinutul Pădurenilor. Ridicarea bisericii a început în anul 1939, ea fiind finalizată în 1947 de către mitropolitul Nicolae al Ardealului. De atunci, ea este înscrisă pe lista monumentelor de artă. Catedrala poartă hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. De asemenea, coloanele şi intrările ei sunt împodobite cu piese de artă care înfăţişează corbul, simbol al oraşului în care a fost ridicată.

1-paste-biserica-hunedoara-din-centrul-vechi-si-manastirea-prislop-2014-10Biserica Popa Şapcă, loc de veci pentru întâiul primar al Hunedoarei

Biserica ortodoxă de pe Strada Popa Şapcă a fost ridicată între anii 1797-1801 de credincioşii ortodocşi pe cheltuiala lor, în locul unei bisericuţe de lemn, mai vechi cu un secol. În 1925 biserica a fost înzestrată cu tâmplărie nouă, cu icoane pictate de pictorul Henţa, precum şi cu mobilier nou, după modelul catedralei din Sibiu, lucrare executată în uzinele de fier ale Statului din Hunedoara, costul fiind suportat de Direcţia Generală a Uzinelor Bucureşti. Tot atunci i-a fost dăruit un clopot, de membrii Sindicatului Uzinelor de fier din Hunedoara. Din anul 1974 biserica este declarată monument istoric, prin stilul şi vechimea ei, informa preotul Ion Bălăşoiu. În cimitirul bisericii a fost înmormântat George Dănilă (1839 – 1912), primul primar al Hunedoarei. Numit de istoricul Nicolae Iorga „bunul bătrân Dănilă”, omul care a condus oraşul între 1870 şi 1912 a fost unul dintre puţinii primari români ai oraşelor transilvănene, într-o perioadă în care cele mai multe localităţi ale regiunii care aveau populaţie majoritar românească erau conduse de austro-ungari.

1-img_0095Biserica franciscană dispărută

În Hunedoara, existenţa primei mănăstiri franciscane a fost menţionată încă din secolul al XV-lea. Potrivit istoricilor, în 1453, Ioan de Hunedoara a cumpărat mai multe proprietăţi din posesiunea vecină Buituri, pentru a fonda o mănăstire. Guvernatorul Ioan de Hunedoara, prieten al celebrului călugăr franciscan Ioan de Capistrano, a murit înainte de a fina­liza construcţia aşezării religioase. După moartea sa, domeniul Hunedoarei a intrat în administrarea soţiei sale Elisabeta Szilagyi, mama regelui Ungariei Matia Corvin. Elisabeta s-a îngrijit de construirea mănăstirii fondate de Ioan, care a fost mai târziu cunoscută cu numele Zarda. La intervenţia fiului ei, Matia, Papa a aprobat ridicarea unei biserici alături de această mănăstire, în care mai apoi au fost instalaţi călugări franciscani observanţi, relata isto­ricul Joseph Pataki, în volumul „Domeniul Hunedoarei la începutul secolului al XVI-lea. Studii şi documente” (Bucureşti, 1973). Povestea mănăstirii franciscane Zarda se încheie o dată cu extinderea Uzinelor de fier ale Hunedoarei, la sfârşitul secolului al XIX-lea, însă ordinul franciscan şi-a continuat activitatea în Hunedoara, într-o altă mănăstire.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

2 × cinci =

ACTUALITATE
Nicolae Gherghin, colecționarul de timp         3.000 de sancţiuni au fost aplicate de Poliţia Locală Deva         Peste 30 de proiecte de hotărâre sunt supuse dezbaterii şi aprobării Consiliului Local Deva         Schi-alpinismul, recunoscut drept sport olimpic. Selecţia pentru lotul naţional, la finele lui ianuarie         Până acum, 820 de concurenţi vor alerga la înălţime. Pe 17 iunie, la Retezat SkyRace Intersport!         Tragedie pe un bulevard din Hunedoara. Un tânăr a fost implicat într-un accident mortal         Gealaţii lui Arion către secretarul general PNL Hunedoara: „Îţi sparg faţa şi maşina”         Mesajul lui Traian Berbeceanu către ministrul Justiției         Călători străini prin judeţul Hunedoara: „O mică Elveţie!”         Când va fi dată sentința în dosarul de proxenetism al lui Daniel Pleșcan         Peste 100 de jandarmi vor asigura ordinea în stațiunile Hunedoarei         Hoț arestat după ce a atacat paznicii unui transport de cărbune din Valea Jiului         AU DEPUS JURĂMÂNTUL. Poliția Hunedoara se întărește cu 60 de agenți         PROCESUL DECENIULUI. Domeniul Kendeffy din Retezat, la ultimul termen de judecată         Violatorul care și-a mutilat fosta iubită a cerut eliberarea         Tribunalul Hunedoara decide soarta fostului primar Cornel Resmeriță         Ce șanse mai au proiectele de restaurare din Hunedoara depuse la ADR VEST         DOSARELE „PETRU GROZA”. Răfuielile din presa hunedoreană a anilor interbelici         ÎNGRIJORĂTOR: Numărul diabeticilor nou depistaţi a crescut cu o treime în ultimii patru ani         Bibliotecarul Avram Iancu vrea să străbată înot cei 2.860 de kilometri ai Dunării