Legendele Pădurii de argint a Săcărâmbului

Cea mai veche legendă despre Pădurea de argint care înconjoară satul Săcărâmb din Munţii Metaliferi, unul dintre marile centre miniere din Transilvania în secolele trecute, prezintă povestea împăratului austriac Franz Joseph, care la mijlocul secolului XIX, în timpul vizitei în Transilvania, s-a odihnit aici.

„Povestea spune că împăratul a traversat pădurea, pe drumul pe care aurul extras de mineri era transportat spre Zlatna, oprindu-se însă în dreptul unui izvor. Aici împăratul a luat masa şi a băut din apa tămăduitoare a izvorului, despre care ar fi aflat că aduce binefaceri sănătăţii, dar şi potenţei. Apa acestui izvor este foarte pură şi este încărcată de energie, lucru stabilit de numeroase studii”, a afirmat Alexandru Pavel Tokar, preşedintele Societatea Europeană pentru Tehnică Radiantă și Armonie Spirituală. Alexandru Tokar locuieşte în Săcărâmb şi a lucrat în ultimii ani la monografia satului, despre care susţine că este un loc ieşit din comun, vizitat de tot mai mulţi amatori de meditaţii. Este un centru energetic, spune hunedoreanul, şi o zonă în care s-au petrecut miracole.

Centru energiilor de la Săcărâmb

„Întreg Săcărâmbul şi nu doar Pădurea de argint reprezintă un centru energetic foarte puternic. Există o explicaţie ştiinţifică pentru afirmaţiile mele, detaliată de radiestezişti şi de energieticieni recunoscuţi pe plan mondial, care au cercetat acest loc. Una dintre ele este faptul aşezarea se află în centrul unui vechi con vulcanic care a avut altitudinea de 3.300 de metri. Acest con există virtual, îşi manifestă energiile resimţite intens. Practic deşi arealul Săcărâmbului se află la altitudinea de 800 de metri, cei care vin aici se simt atmosfera de la peste 3.000 de metri”, a relatat Alexandru Tokar.

Autorul monografiei Săcărâmbului le este ghid zecilor de turişti care ajung la sfârşit de săptămână în Săcărâmb, mulţi pentru a vizita Pădurea de argint şi pentru a bea apă din izvorul împăratului Franz Joseph. A strâns o serie de mărturii de la cei care ajung aici pentru a medita sau pentru a face silvoterapia. „Înaintam încetişor pe drumul de pădure şi era atât de linişte, încât puteai auzi cum foşnesc păsările sau melcii. Aveam impresia că trăiesc într-o poveste şi nu m-aş fi mirat să văd arătându-se prin frunziş Regele pădurii, în chip de copac. În pădure am simţit că ne aşezăm într-o energie aparte, erau nişte vibraţii puternice şi calde, de parcă ne-ar fi luat în braţe un moşde treabă”, a relatat Aurora Ioan, citată în monografia Săcărâmbului. În mijlocul pădurii, oamenii au ridicat un foişor din lemn, sub formă de piramidă, unde vizitatorii vin pentru a se odihni şi pentru a practica meditaţia. Unii dintre cei care au petrecut mai multe ore în pădure, susţine Alexandru Tokar, au avut revelaţii şi au trăit experienţe paranormale, cum este cea a simţirii prezenţei unor spirite.

Terapie în pădure

Poveştile întâmplărilor ciudate petrecute în Pădurea de argint sunt cunoscute de cei mai mulţi dintre localnici. “În ultimii ani au venit foarte mulţi străini în această pădure, despre care spunem că este de argint datorită fagilor albi, cărora razele soarelui şi ale lunii le dau o strălucire aparte. Oamenii povesteau că au luat apă din izvorul împăratului austriac Franz Jospeh, cu gîndul că se vor însănătoşi dacă o vor bea. Probabil pe unii i-a ajutat credinţa în proprietăţile miraculoase ale apei acestui izvor”, spune Brighida Ecsy (65 de ani), o fostă profesoară de desen, stabilită împreună cu soţul ei în Săcărâmb. Femeia susţine că aerul ozonificat al satului de munte este motivul pentru care turiştii vizitează acest loc. “Săcărâmbul oferă o atmosferă aparte, deşi nu mai are de mult faima orăşelului minier din secolul XIX, în care veneau să muncească oameni din întreg Imperiul Austro-ungar. Este şi un loc misterios. Pe mine mă miră de ceva vreme, luceafărul care străluceşte aparte deasupra satului, la primele ore ale dimineţii, şi are o traiectorie ciudată”, afirmă Brighida.

Emil Sitar (72 de ani) s-a stabilit de 30 de ani în Săcărâmb şi este la fel de încântat de poveştile care circulă pe seama aşezării, la a cărei intrare a fost amplasat un indicator în care se menţionează că este “zonă climaterică”. Pădurea de argint, întinsă pe 13 hectare, este unică în Europa, spune hunedoreanul. “Turiştii care îmbrăţişează copacii din această pădure pot simţi energia lor pozitivă, ca pe a unor fiinţe vii. Din păcate, a început să se taie şi din această pădure, în ciuda unicităţii ei”, susţine localnicul. Rădăcinile unor fagi bătrâni, cu forme ciudate, au fost retezate de necunoscuţi, pentru a fi folosite la realizarea unor decoraţiuni de curte, se plânge Brighida.

Povestea aurului din Săcărâmb

Aflat la 25 de kilometri de municipiul Deva, Săcărâmb a fost atestat documentar în urmă cu 550 de ani, însă povestea prin care a devenit cunoscut în lume datează de la mijlocul secolului XVIII, când aici au fost deschise primele exploatări miniere. Potrivit legendei, un sătean din Nojag, care îşi mâna porcii prin pădurile de munte, a observat sclipind, dintr-o râpă ascunsă, un bolovan. A coborât în deschizătura muntelui şi a desprins bucata strălucitoare din roca în care fusese înţepenită, iar a doua zi s-a prezentat cu ea în faţa unui moşier care avea o mică exploatare minieră în acele ţinuturi. „Piatra” s-a dovedit a fi aur, iar vestea descoperirii metalului preţios s-a răspândit cu repeziciune. În anii următori, la mijlocul secolului XVIII, în Săcărâmb avea să fie deschisă prima exploatare minieră de metale preţioase. Aici lucrau români, maghiari, slovaci şi italieni, iar satul a ajuns să numere peste 350 de locuinţe, cele mai multe de mineri. Până la sfârşitul secolului al nouăsprezecelea peste 40 de tone de aur au fost extrase din minele Săcărâmbului. În afara aurului, din munţii Săcărâmbului erau scoase mai multe tipuri de minerale valoroase şi rare, cum erau teluriumul şi săcărâmbitul. Până în secolul XX, Săcărâmbul devenise un orăşel minier important, cu o populaţie în care se amestecau urmaşi ai străinilor şi ai românilor stabiliţi aici pentru a lucra ca „băieşi”, cu trei biserici şi o mulţime de cârciumi – o aşezare atipică pentru zona greu accesibilă în trecut. Minele de la Săcărâmb au funcţionat până la începutul anului 2000, iar în present sunt închise. Sătenilor le-au rămas amintirile despre ele, dar şi mândria că trăiesc într-un loc de poveste, chiar dacă multe dintre vechile case bătrâneşti au rămas părăsite.

Comentarii FB

comentarii




Răspuns la “Legendele Pădurii de argint a Săcărâmbului

  1. Ioska

    Intradevar, in padurea de argint e o liniste nefireasca. Auzi ciripitul pasarilor si fosnetul facut de melci. De vazut nu vezi melcii din cauza vitezei cu care se deplaseaza.

    Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

15 − paisprezece =

ACTUALITATE
Parada portului popular. Centrul vechi al Hunedoarei a fost animat de pădureni         Restricții pe drumurile Hunedoarei         Avertizare meteorologică         Statuia Regelui Ferdinand I, de la Orăștie         Accident rutier la ieșirea din Petroșani         Motociclist rănit într-un accident         Un tânăr s-a prăbușit cu parapanta la poalele Retezatului         Calendar rural. Zile de muncă și zile de sărbătoare         Soarta Cimitirului celor uitați de pe șantierul autostrăzii Lugoj – Deva         Ziua Porților Deschise la Castelul Corvinilor         Dosarul morții lui Darius Șendroiu a ajuns în instanță         Oameni de lângă noi. La o șuetă cu scriitoarea Silvia Beldiman         Numire la Prefectură. Dorel Bretean (ALDE) este noul subprefect al județului Hunedoara         Trei ani de la înființarea postului de jandarmi din Vața de Sus         Vizită inopinată a ministrului Transporturilor pe șantierele autostrăzii Lugoj – Deva         Peste 200 de proiecte vor fi finanțate prin PNDL în județ. Cele mai multe se vor derula în Hunedoara         Drumul spre cetatea Piatra Roșie va fi modernizat         Calea ferată Simeria – Curtici intră în modernizare         Povestea inedită a Târgului de fete de pe muntele Găina         Zilele Hunedoarei: fotbal și opera rock Zrínyi 1566