Legendele Pădurii de argint a Săcărâmbului

Cea mai veche legendă despre Pădurea de argint care înconjoară satul Săcărâmb din Munţii Metaliferi, unul dintre marile centre miniere din Transilvania în secolele trecute, prezintă povestea împăratului austriac Franz Joseph, care la mijlocul secolului XIX, în timpul vizitei în Transilvania, s-a odihnit aici.

„Povestea spune că împăratul a traversat pădurea, pe drumul pe care aurul extras de mineri era transportat spre Zlatna, oprindu-se însă în dreptul unui izvor. Aici împăratul a luat masa şi a băut din apa tămăduitoare a izvorului, despre care ar fi aflat că aduce binefaceri sănătăţii, dar şi potenţei. Apa acestui izvor este foarte pură şi este încărcată de energie, lucru stabilit de numeroase studii”, a afirmat Alexandru Pavel Tokar, preşedintele Societatea Europeană pentru Tehnică Radiantă și Armonie Spirituală. Alexandru Tokar locuieşte în Săcărâmb şi a lucrat în ultimii ani la monografia satului, despre care susţine că este un loc ieşit din comun, vizitat de tot mai mulţi amatori de meditaţii. Este un centru energetic, spune hunedoreanul, şi o zonă în care s-au petrecut miracole.

Centru energiilor de la Săcărâmb

„Întreg Săcărâmbul şi nu doar Pădurea de argint reprezintă un centru energetic foarte puternic. Există o explicaţie ştiinţifică pentru afirmaţiile mele, detaliată de radiestezişti şi de energieticieni recunoscuţi pe plan mondial, care au cercetat acest loc. Una dintre ele este faptul aşezarea se află în centrul unui vechi con vulcanic care a avut altitudinea de 3.300 de metri. Acest con există virtual, îşi manifestă energiile resimţite intens. Practic deşi arealul Săcărâmbului se află la altitudinea de 800 de metri, cei care vin aici se simt atmosfera de la peste 3.000 de metri”, a relatat Alexandru Tokar.

Autorul monografiei Săcărâmbului le este ghid zecilor de turişti care ajung la sfârşit de săptămână în Săcărâmb, mulţi pentru a vizita Pădurea de argint şi pentru a bea apă din izvorul împăratului Franz Joseph. A strâns o serie de mărturii de la cei care ajung aici pentru a medita sau pentru a face silvoterapia. „Înaintam încetişor pe drumul de pădure şi era atât de linişte, încât puteai auzi cum foşnesc păsările sau melcii. Aveam impresia că trăiesc într-o poveste şi nu m-aş fi mirat să văd arătându-se prin frunziş Regele pădurii, în chip de copac. În pădure am simţit că ne aşezăm într-o energie aparte, erau nişte vibraţii puternice şi calde, de parcă ne-ar fi luat în braţe un moşde treabă”, a relatat Aurora Ioan, citată în monografia Săcărâmbului. În mijlocul pădurii, oamenii au ridicat un foişor din lemn, sub formă de piramidă, unde vizitatorii vin pentru a se odihni şi pentru a practica meditaţia. Unii dintre cei care au petrecut mai multe ore în pădure, susţine Alexandru Tokar, au avut revelaţii şi au trăit experienţe paranormale, cum este cea a simţirii prezenţei unor spirite.

Terapie în pădure

Poveştile întâmplărilor ciudate petrecute în Pădurea de argint sunt cunoscute de cei mai mulţi dintre localnici. “În ultimii ani au venit foarte mulţi străini în această pădure, despre care spunem că este de argint datorită fagilor albi, cărora razele soarelui şi ale lunii le dau o strălucire aparte. Oamenii povesteau că au luat apă din izvorul împăratului austriac Franz Jospeh, cu gîndul că se vor însănătoşi dacă o vor bea. Probabil pe unii i-a ajutat credinţa în proprietăţile miraculoase ale apei acestui izvor”, spune Brighida Ecsy (65 de ani), o fostă profesoară de desen, stabilită împreună cu soţul ei în Săcărâmb. Femeia susţine că aerul ozonificat al satului de munte este motivul pentru care turiştii vizitează acest loc. “Săcărâmbul oferă o atmosferă aparte, deşi nu mai are de mult faima orăşelului minier din secolul XIX, în care veneau să muncească oameni din întreg Imperiul Austro-ungar. Este şi un loc misterios. Pe mine mă miră de ceva vreme, luceafărul care străluceşte aparte deasupra satului, la primele ore ale dimineţii, şi are o traiectorie ciudată”, afirmă Brighida.

Emil Sitar (72 de ani) s-a stabilit de 30 de ani în Săcărâmb şi este la fel de încântat de poveştile care circulă pe seama aşezării, la a cărei intrare a fost amplasat un indicator în care se menţionează că este “zonă climaterică”. Pădurea de argint, întinsă pe 13 hectare, este unică în Europa, spune hunedoreanul. “Turiştii care îmbrăţişează copacii din această pădure pot simţi energia lor pozitivă, ca pe a unor fiinţe vii. Din păcate, a început să se taie şi din această pădure, în ciuda unicităţii ei”, susţine localnicul. Rădăcinile unor fagi bătrâni, cu forme ciudate, au fost retezate de necunoscuţi, pentru a fi folosite la realizarea unor decoraţiuni de curte, se plânge Brighida.

Povestea aurului din Săcărâmb

Aflat la 25 de kilometri de municipiul Deva, Săcărâmb a fost atestat documentar în urmă cu 550 de ani, însă povestea prin care a devenit cunoscut în lume datează de la mijlocul secolului XVIII, când aici au fost deschise primele exploatări miniere. Potrivit legendei, un sătean din Nojag, care îşi mâna porcii prin pădurile de munte, a observat sclipind, dintr-o râpă ascunsă, un bolovan. A coborât în deschizătura muntelui şi a desprins bucata strălucitoare din roca în care fusese înţepenită, iar a doua zi s-a prezentat cu ea în faţa unui moşier care avea o mică exploatare minieră în acele ţinuturi. „Piatra” s-a dovedit a fi aur, iar vestea descoperirii metalului preţios s-a răspândit cu repeziciune. În anii următori, la mijlocul secolului XVIII, în Săcărâmb avea să fie deschisă prima exploatare minieră de metale preţioase. Aici lucrau români, maghiari, slovaci şi italieni, iar satul a ajuns să numere peste 350 de locuinţe, cele mai multe de mineri. Până la sfârşitul secolului al nouăsprezecelea peste 40 de tone de aur au fost extrase din minele Săcărâmbului. În afara aurului, din munţii Săcărâmbului erau scoase mai multe tipuri de minerale valoroase şi rare, cum erau teluriumul şi săcărâmbitul. Până în secolul XX, Săcărâmbul devenise un orăşel minier important, cu o populaţie în care se amestecau urmaşi ai străinilor şi ai românilor stabiliţi aici pentru a lucra ca „băieşi”, cu trei biserici şi o mulţime de cârciumi – o aşezare atipică pentru zona greu accesibilă în trecut. Minele de la Săcărâmb au funcţionat până la începutul anului 2000, iar în present sunt închise. Sătenilor le-au rămas amintirile despre ele, dar şi mândria că trăiesc într-un loc de poveste, chiar dacă multe dintre vechile case bătrâneşti au rămas părăsite.

Comentarii FB

comentarii




Răspuns la “Legendele Pădurii de argint a Săcărâmbului

  1. Ioska

    Intradevar, in padurea de argint e o liniste nefireasca. Auzi ciripitul pasarilor si fosnetul facut de melci. De vazut nu vezi melcii din cauza vitezei cu care se deplaseaza.

    Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

paisprezece + 2 =

ACTUALITATE
Nicolae Gherghin, colecționarul de timp         3.000 de sancţiuni au fost aplicate de Poliţia Locală Deva         Peste 30 de proiecte de hotărâre sunt supuse dezbaterii şi aprobării Consiliului Local Deva         Schi-alpinismul, recunoscut drept sport olimpic. Selecţia pentru lotul naţional, la finele lui ianuarie         Până acum, 820 de concurenţi vor alerga la înălţime. Pe 17 iunie, la Retezat SkyRace Intersport!         Tragedie pe un bulevard din Hunedoara. Un tânăr a fost implicat într-un accident mortal         Gealaţii lui Arion către secretarul general PNL Hunedoara: „Îţi sparg faţa şi maşina”         Mesajul lui Traian Berbeceanu către ministrul Justiției         Călători străini prin judeţul Hunedoara: „O mică Elveţie!”         Când va fi dată sentința în dosarul de proxenetism al lui Daniel Pleșcan         Peste 100 de jandarmi vor asigura ordinea în stațiunile Hunedoarei         Hoț arestat după ce a atacat paznicii unui transport de cărbune din Valea Jiului         AU DEPUS JURĂMÂNTUL. Poliția Hunedoara se întărește cu 60 de agenți         PROCESUL DECENIULUI. Domeniul Kendeffy din Retezat, la ultimul termen de judecată         Violatorul care și-a mutilat fosta iubită a cerut eliberarea         Tribunalul Hunedoara decide soarta fostului primar Cornel Resmeriță         Ce șanse mai au proiectele de restaurare din Hunedoara depuse la ADR VEST         DOSARELE „PETRU GROZA”. Răfuielile din presa hunedoreană a anilor interbelici         ÎNGRIJORĂTOR: Numărul diabeticilor nou depistaţi a crescut cu o treime în ultimii patru ani         Bibliotecarul Avram Iancu vrea să străbată înot cei 2.860 de kilometri ai Dunării