ISTORIILE STRĂVECHI ALE HUNEDOAREI. Cum era exploatat aurul din Apuseni în urmă cu 2.000 de ani

O lucrare dedicată istoriei aurului, publicată de Ion Rusu Abrudeanu în 1933, oferea detalii preţioase despre modul în care era exploatat aurul în Transilvania, în Antichitate. Publicistul şi cercetătorul român afirma că ştiinţa mineritului şi a prelucrării aurului a fost adusă în teritoriile locuite de strămoşii noştri de către orientali şi că în vremea dacilor se practica mineritul subteran. Dacii au exploatat minele de aur de la Roşia Montană (Aluburnus maior) şi comuna învecinată Corna cu 150 de ani înainte de ocuparea Daciei de Romani, scria Ion Rusu Abrudeanu, în volumul Aurul românesc – Istoria aurului din vechime până azi”. Alţi istorici contrazic ipoteza acestuia, afirmând că până în vremea invaziei romanilor în Dacia nu a fost exploatat aurul în subteran.
Toate obiectele de aur găsite pe pământul Daciei şi provenind din vremurile imemoriale ale epocilor paleolitică, neolitică şi La Tène dovedesc cu prisosinţă că popoarele Daciei vechi cunoşteau şi practicau exploatarea minelor de aur, adăuga cercetătorul. „Puterea de atracţiune a aurului şi prestigiul acestui nobil metal datează din timpurile cele mai îndepărtate şi de atunci şi până azi se dă tot mai turbată lupta pentru aur, cu care de mii de ani se măsoară bogăţia atât a particularilor, cât şi a statelor. Încă din antichitate s-a imprimat în sufletul omenesc credinţa că aurul, sub orice formă, dă independenţă, că banul, care blestemă şi fericeşte totodată, este singurul instrument care diminuiază nefericirea şi oferă distracţie vieţii triste şi singuratice ce ne aşteaptă mai târziu”, afirma autorul lucrării „Aurul românesc – Istoria aurului din vechime până azi”.

BRATARI DACICE (12)Agatârşii se împodobeau cu aur
Agatârşii amintiţi de istoricul Herodot, ca locuitori ai ţinuturilor transilvane din urmă cu 2.500 de ani, erau descrişi ca fiind mari iubitori ai podoabelor de aur. „Agatârşii sunt lipsiţi de energie şi foarte gingaşi. Ei poartă, cei mai mulţi, podoabe de aur. Au în devălmăşie neveste, ca să fie fraţi cu toţii şi, înrudindu-se, să nu mai existe la ei nici pizmuire, nici vrăjmăşie. Cât priveşte celelalte obiceiuri, se apropie de traci”, afirma Herodot, în Istorii, potrivit autorilor volumului Izvoare privind istoria României (Editura Academiei R.P.R. – 1964). „Nicolae lorga lămureşte după Herodot că încă din secolul VI înainte de Chr. triburi de sciţi înaintând cu turmele peste Carpaţi au descoperit în stâncile din valea Mureşului aurul, pe care-l cunoşteau numai din nisipul râurilor, şi că agatârşii ar fi un trib de sciţi. Vasile Pârvan spune că în secolul V a. Chr. agatârşii se aflau în Dacia de cel puţin două veacuri şi că tot masivul carpatic era locuit de Thracii nordici, cunoscuţi mai târziu sub numele agatârşi, apoi de Daci şi de geţi. Toate râurile din Dacia, ca Aurar (Arieşul), Maris (Murăşul), Atlas (Oltul) şi Tibisis (Timişul), au servit încă din timpul agatârşilor pentru spălatul aurului, iar cei cari au înţeles mai bine să pună în circulaţie comorile de aur ale agatârşilor au fost grecii. Banii de aur aflaţi în oraşele greceşti de pe ţărmul Mării Negre, că şi juvaericalele de aur găsite cu ocazia săpăturilor din urmă la Nicopolis şi Cherson, denotă bogăţia în aur a agatârşilor”, scria istoricul.

treptele romaneAurul exportat din ţinutul antic al Trasilvaniei
De la minele de lângă Zlatna, Abrud şi Valea Geoagiului circulaţia aurului mergea spre Ţara Haţegului. De aici se îndrepta prin Caransebeş şi Armeniş spre Porţile de fer ale Dunării, şi de aici apoi spre Bizanţ şi Grecia, scria Ion Rusu Abrudeanu. „Herodot ne arată în Cartea sa IV că exploatarea minelor de aur era atât de înaintată sub agatârşi, încât numai după o muncă de sute de ani a putut să se ridice la o aşa perfecţiune. Afirmaţia categorică a lui Herodot că fluviul Maris, adică Mureşul, întretăia ţara agatârşilor, ne dovedeşte că acest popor a stăpânit în vechime Ardealul şi că, fiind iubitor de aur, a lucrat şi minele de aur”, scria Ion Rusu Abrudeanu. Înainte de era creştină, agatârşii au dispărut din istorie. Au fost năpădiţi de celţi, care la rândul lor, sub presiunea geţilor de la sud care trec Dunărea, sunt nevoiţi să-şi caute altă patrie şi să lase în posesiunea acestora din urmă ţinutul din stânga Dunării de jos şi Ardealul, unde se întăresc şi fundează capitala lor Sarmizegetusa, afirma atorul volumului. „Regiunea minieră a Munţilor Apuseni a fost un fel de Californie pentru toate neamurile, care au stăpânit-o în decursul istoriei. Azi nu mai încape nici o îndoială că bogăţiile miniere din Dacia au constituit un puternic motiv, pentru ca împăratul Traian să facă tot posibilul ca s-o ocupe prin forţa armelor”, arăta Ion Rusu Abrudeanu, în volumul „Aurul românesc – Istoria aurului din vechime până azi”, (editura Cartea Românească, 1933). Însuşi împăratul Traian a fost împins, între alte motive, să pornească războiul împotriva dacilor, în mare parte, şi din cauza bogăţiilor în aur pe care ştia că le avea ţara lor, completa autorul lucrării. „Faptul acesta rezultă de altfel şi din graba cu care marele împărat a organizat milităreşte Dacia ca să intensifice minieritul din acest ţinut, instituind, tot repede, un procurator aurariorum la Ampelum (Zlatna) şi câte un sub-procurator la Alburnus minor (Abrud) şi Baia de Criş. În timpurile care au urmat după încetarea domniei romane în Ardeal, tot bogăţiile miniere au călăuzit paşii istoriei, căci toţi barbarii şi nomazii s-au îndreptat spre bogăţiile aurifere ale Daciei”, scria Ion Rusu Abrudeanu. Şi alţi istorici susţin că regiunea Transilvaniei a fost considerată în Antichitate una dintre cele mai bogate în zăcăminte ale Europei, iar locuitorii ei au beneficiat de resursele ei naturale: fier, aur, argint şi sare. Bogăţiile din Dacia au fost râvnite de romani, iar autorii antici au relatat despre comorile fabuloase capturate de armatele Imperiului Roman în urma războaielor din jurul anului 100.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

doi × 1 =

ACTUALITATE
Nicolae Gherghin, colecționarul de timp         3.000 de sancţiuni au fost aplicate de Poliţia Locală Deva         Peste 30 de proiecte de hotărâre sunt supuse dezbaterii şi aprobării Consiliului Local Deva         Schi-alpinismul, recunoscut drept sport olimpic. Selecţia pentru lotul naţional, la finele lui ianuarie         Până acum, 820 de concurenţi vor alerga la înălţime. Pe 17 iunie, la Retezat SkyRace Intersport!         Tragedie pe un bulevard din Hunedoara. Un tânăr a fost implicat într-un accident mortal         Gealaţii lui Arion către secretarul general PNL Hunedoara: „Îţi sparg faţa şi maşina”         Mesajul lui Traian Berbeceanu către ministrul Justiției         Călători străini prin judeţul Hunedoara: „O mică Elveţie!”         Când va fi dată sentința în dosarul de proxenetism al lui Daniel Pleșcan         Peste 100 de jandarmi vor asigura ordinea în stațiunile Hunedoarei         Hoț arestat după ce a atacat paznicii unui transport de cărbune din Valea Jiului         AU DEPUS JURĂMÂNTUL. Poliția Hunedoara se întărește cu 60 de agenți         PROCESUL DECENIULUI. Domeniul Kendeffy din Retezat, la ultimul termen de judecată         Violatorul care și-a mutilat fosta iubită a cerut eliberarea         Tribunalul Hunedoara decide soarta fostului primar Cornel Resmeriță         Ce șanse mai au proiectele de restaurare din Hunedoara depuse la ADR VEST         DOSARELE „PETRU GROZA”. Răfuielile din presa hunedoreană a anilor interbelici         ÎNGRIJORĂTOR: Numărul diabeticilor nou depistaţi a crescut cu o treime în ultimii patru ani         Bibliotecarul Avram Iancu vrea să străbată înot cei 2.860 de kilometri ai Dunării