ISTORII HUNEDORENE. Primii medici hunedoreni: „barbiri”, împotriva moroilor

Dacă astăzi suntem cu toţii familiarizaţi cu prezenţa farmaciilor în viaţa de zi cu zi, acum două secole acestea erau o raritate, iar medicii din judeţ erau mai degrabă nişte felceri abilitaţi pentru o chirurgie primitivă.

 

Medicii au fost prezenţi de sute de ani în cele mai importante oraşe transilvănene, dar la Deva primele menţiuni certe despre existenţa unui doctor apar abia în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Potrivit arhivelor primul medic devean ar fi fost Georg Tallar,  care a slujit în regimentele din Banat şi Deva cu începere din 1724 şi, cel mai probabil, până în 1756. Din păcate, alte detalii despre locul de baştină al acestuia, despre originea lui sau oraşul în care îşi făcuse studiile medicale, nu există. Totuşi, conform presei locale a anilor ’60, medicul Georg Tallar era un om erudit, cu preocupări intelectuale şi care ar fi locuit la Deva ani buni.

 

„Raport despre vampiri şi moroi”

 

El a scris și a tipărit la Viena, în 1784, în limba germană volumul „Certificat medical anatomic, chirurgical sau Raport despre vampiri, numiţi pe româneşte moroi în Valahia, Transilvania şi Banat, făcut în anul 1756, conform constatărilor unei comisii instituite de Administraţia Cezaro-Regească”. Cartea are aproape 90 de pagini şi descrie credinţa ţăranilor români în moroi şi vampiri. Volumul menţionează şi rezultatele unor autopsii făcute pe trupurile unor persoane decedate, despre care ţăranii erau convinşi că ar fi urmat să se transforme în strigoi. Georg Tallar încearcă să-i convingă pe hunedoreni că această credinţă în personajele în care ar intra duhuri rele şi le-ar transforma în morţi vii, care îi terorizau pe cunoscuţii rămaşi în viaţă, este una fără temei. Demersurile medicului nu au avut, însă, efectul scontat, deoarece poveştile erau prea adânc înrădăcinate în conştiinţa colectivă şi, în plus, nici medicii nu combăteau credinţa cum că moroii „trăiau” în viaţa de după viaţă pentru a-i înspăimânta şi pentru a le suge sângele celor vii. De altfel, în acele vremuri era un obicei la ordinea zilei ca persoanelor decedate şi bănuite că s-ar putea transforma în strigoi, să li se bată în inimă un ţăruş din lemn de sânger, după ce, în prealabil, aceştia erau dezgropaţi într-un ritual care avea loc în puterea nopţii.

 

„Barbir”, chirurgul de la 1600

 

Înaintea lui Georg Tallar, cu un secol mai devreme, o singură menţiune face trimitere la posibila existenţă a unui alt doctor: o scrisoare expediată de la Deva în secolul al XVII-lea de un căpitan de oaste, care relatează în înscrisul său că un „barbir”, care era în acelaşi timp şi chirurg, îl îngrijea şi îi trata o rană la picior. După Georg Tallar, la Deva au apărut mai mulţi medici, iar dintre aceştia Victor Şuiaga îi menţionează în volumul său „Deva – contribuţii monografice” pe Laszlo Bruz, Ioseph Ostrovitz şi Samuel Gyarmati. Referitor la farmaciile transilvănene, primele dintre acestea au apăru încă din prima jumătate a secolului al XVI-lea în unele oraşe. Cu toate acestea, la Deva prima farmacie se deschide abia în anul 1772. Proprietarul ei era Ludovic Bruz, iar farmacia funcţiona în clădirea casei „din drumul ţării” (una dintre principale străzi ale oraşului), cum se numea pe atunci, cel mai probabil strada care avea să poarte ulterior numele de Regina Maria, iar apoi Bulevardul Dr. Petru Groza.

 

Furnizori de medicamente: grecii şi armenii

 

Acum mai bine de 200 de ani dreptul de a deţine şi de a administra o farmacie particulară se acorda numai pentru o anumită clădire în care această activitate se putea exercita. Astfel, în această casă a continuat să funcţioneze o farmacie până în anul 1965. Potrivit documentelor, la început clădirea ar fi avut doar parter, iar etajul a fost ridicat abia 100 de ani mai târziu. În faţa uşii de intrare în farmacie existau patru trepte, fiindcă atunci nivelul străzii era cu mult mai jos, iar drumul fiind nepavat, desfundat şi plin de noroi, treptele erau absolut necesare. Distribuţia şi vânzarea de medicamente o făceau pe atunci negustorii greci şi armeni, în special, în târguri. Medicamentele erau păstrate laolaltă cu orezul şi alte alimente, după cum chiar medicul Comitatului consemnează, adăugând că aceasta ar putea constitui un adevărat pericol pentru populaţie. În acele vremuri, însă, farmaciile erau nu doar sursă de medicamente pentru cei care îşi permiteau să le cumpere, ci şi un loc de întâlnire pentru bogătaşii zilei, iar farmaciştii preparau şi vindeau băuturi gustoase şi revigorante.

 

Energizant primitiv: „sânge de şapte fraţi”

 

Băutura cea mai cunoscută, „sânge de şapte fraţi”, se vindea ca medicament pentru dureri de stomac şi poftă de mâncare. Legendele spun că în astfel de farmacii putea fi adesea găsit şi baronul Nopcea, comitele suprem al judeţului Hunedoara, până la revoluţia din 1848, bănuit a fi una şi aceeaşi persoană cu celebrul haiduc „Faţă Neagră”. El ar fi avut chiar un scaun special rezervat pentru astfel de întâlniri. O altă legendă spune că proprietarul farmaciei împreună cu meşteri pricepuţi fabricau în preajma anului 1848, în depozitul farmaciei, praf de puşcă şi de tun pentru armata maghiară. Astăzi atât în Deva, cât şi la Hunedoara există aproximativ 20 de farmacii în fiecare oraş. Iar dacă odinioară existenţa unei farmacii într-un oraş arăta gradul de civilizaţie pe care localitatea îl atinsese, astăzi numărul mare de farmacii demonstrează îmbătrânirea rapidă a populaţiei hunedorene. Potrivit celui mai recent recensământ, judeţul nostru „pierde” în fiecare an 2.000 de locuitori. „Pierderile” totale, în ultimii 20 de ani, totalizează 150.000 de persoane.

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

2 × unu =

ACTUALITATE
Povestea marii tragedii aviatice din 1940: „Erau peste tot morţi, mutilaţi în modul cel mai îngrozitor”         Șofer căutat de Poliție după un accident         Accident rutier pe Calea Zarandului         SĂPTĂMÂNA POMENILOR. Danii de peste patru milioane de lei pentru ONG-iştii hunedoreni         MICII DUMNEZEI DE LA ŢARĂ. Primarul Mihai Irimie (PNL) lasă Şoimuşul pe sec         HUNEDOARA LIRICĂ, SCHIMBARE ÎN PROGRAM. Municipiul Hunedoara va avea două seri de festival         Fostul dealer al brățărilor dacice din Sarmizegetusa Regia a fost trimis în judecată         Ultimele pregătiri pentru deschiderea Ștrandului Corvina         Hoțul de la Castelul Corvinilor a cerut eliberarea         EVENIMENT. Dan Radu Ruşanu, ultima apariţie pe scena publică a judeţului Hunedoara         DAN RADU RUŞANU, ULTIMUL SFAT „Faceţi Conurbaţie. Altfel, ajungeţi în Ochiul Ciclonului, locul unde nu se întâmplă nimic”         Jaful din Castelul Corvinilor: trei săptămâni de anchetă, 1 la sută din prejudiciu recuperat         ANDRONACHE S-A ŢINUT DE VORBĂ. Hunedoara lirică ia locul locul Operei Nights         Câinele campion, dresat de un jandarm         Accident grav pe DN 76, provocat de un tânăr         Accident mortal pe Drumul Național 7         O tânără și-a pierdut fiul de cinci ani în Deva         MINIVACANŢĂ CU LĂUTARI. Zilele Devei, programul celor patru zile de zaiafet         CU DOTĂRILE ÎN STRADĂ. Poliţiştii „comunitarii” îşi arată priceperea în centrul Devei         Tinere speranțe ale fotbalului hunedorean. Juniorii D de la C. S. CFR Simeria sunt campionii județului Hunedoara