ISTORII HUNEDORENE. Cum a fost descoperită lumii Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Una dintre lucările ştiinţifice care au făcut furori la începutul secolului XX a fost dedicată actualei Ulpia Traiana Sarmizegetusa, oraşul antic de la poalele Retezatului. De-a lungul timpului, numeroşi istorici şi arheologi au încercat să îi dezvăluie secretele aşezării care începând din vremea împăratului Traian a fost capitală a Daciei romane.

Printre cei mai de seamă a fost omul de ştiinţă Teohari Antonescu (1867 – 1910), autor al lucrării bilingve (româno – franceze) “Cetatea Sarmizegetusa reconstituită după Columna lui Traian şi Ruinele din Grădiştea”, publicată în 1906.

Arheologul susţinea că actualul sit istoric Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost un oraş însemnat, a cărui mărime nu îşi găsea pereche în niciun alt oraş al Europei antice, la nord de Dunăre. Cu ajutorul indicaţiilor sale, studenţii de la Şcoala de Belle – Arte din Iaşi au realizat prima machetă din gips a oraşului antic, care a fost expusă ulterior în Palatul Artelor din Expoziţia generală de la Bucureşti.

“Real în întreaga noastră reconstituire este mai bine de 80 la sută din cele înfăţişate. Restul, fireşte, cade pe seama închipuirii, care mai totdeauna când este vorba de lumile dispărute are un rol cu atât mai mare cu cât elementele factice, pe care ne întemeiem, sunt mai puţin numeroase şi nesigure”, afirma arheologul.

Ipotezele de la începutul secolului XX

În lucrarea dedicată Sarmizegetusei, autorul afirma că ar fi fost reşedinţa regelui Decebal, înainte de a fi cucerită şi transformată de romani. Ipoteza sa a fost însă contrazisă după descoperirea Sarmizegetusei Regia, din Munţii Orăştiei.

“Se ştie că ruinele Sarmizegetusei se află în localitatea cunoscută astăzi sub numele de Grădişte. Ele sunt aşezate în colţul de sud-vest al câmpiei Haţegului, o câmpie răpitoare şi largă. În această câmpie, acolo unde valea Haţegului se înalţă mai mult, au zidit din timpuri imemoriale popoarele băştinaşe cetatea stăpânitoare a Sarmizegetusei. De pe înălţimea zidurilor ei ochiul putea pluti în bună voie până la marginea orizontului, dominând cu modul acesta lungul şi largul câmpiei. Această poziţie era strategică, precum nu putea fi alta, şi dovadă de aceasta este că Traian, când a cucerit Dacia, a păstrat cetatea formând colonia sa Ulpia Traiana Sarmizegetusa”, afirma Teohari Antonescu, în lucrarea “Cetatea Sarmizegetusa reconstituită după Columna lui Traian şi Ruinele din Grădiştea”, publicată în 1906.

Autorul a citat, în susţinerea sa, o lucrare a baronului Joseph von Hohenhausen, ofiţer austriac care a vizitat ţinuturile Hunedoarei în 1773, însoţindu-l pe împăratul Iosif al doilea al Austriei în prima sa vizită în Transilvania.

“Îndată ce această localitate a ajuns să fie asigurată întrucâtva de orişice primejdie, locuitorii care erau cu gând prietenesc pentru romani se adunară aici. Traian dete tuturor în stare să poarte armele în afara lagărului locurile din dreapta, unde ei se întărire cu un zid, care să îi pună în apărare contra năvălirilor duşmane mai uşoare”, relata von Hohenhausen.

Columna lui Traian oferea cele mai multe indicii care puteau duce la reconstituirea cât mai exactă a Ulpiei Traiana Sarmizegetusa.

“Imaginea Sarmizegetusei romane, aşa precum o arată ruinele de la Grădişte şi publicaţie baronului Hohenhausen are următoarele caractere: forma este cea a unui castru dreptunghiular, aşezat pe un teren înclinat în pantă lină de la nord la sud, prin castru, trecând râul Clopotiva, profilul laturilor care merg de la răsărit spre apus scoboară continuu de la colţuri spre albia râului. Către apus terenul stâncos cade mai la dreapta de şanţul de împrejmuire într-o vâlcea adâncă. Spre răsărit de castru, însă ceva mai la sud, au fost odinioară nişte peşteri, din care izvora apă abundentă. Peşterile, după cum spune tradiţia, au fost astupate cu un zid de piatră. Alături de izvor stă o mîgură care trebuie să ascundă sub ea urmele unui turn rotund”, scria Teohari Antonescu.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

12 − 7 =

ACTUALITATE
PROCESUL DECENIULUI. Domeniul Kendeffy din Retezat, la ultimul termen de judecată         Violatorul care și-a mutilat fosta iubită a cerut eliberarea         Tribunalul Hunedoara decide soarta fostului primar Cornel Resmeriță         Ce șanse mai au proiectele de restaurare din Hunedoara depuse la ADR VEST         DOSARELE „PETRU GROZA”. Răfuielile din presa hunedoreană a anilor interbelici         ÎNGRIJORĂTOR: Numărul diabeticilor nou depistaţi a crescut cu o treime în ultimii patru ani         Bibliotecarul Avram Iancu vrea să străbată înot cei 2.860 de kilometri ai Dunării         Percheziții DIICOT în Hunedoara         SCĂLDĂTOAREA DEVEI. Aqualand, patria politrucilor mufaţi la banul public         Marius Isfan le arată hunedorenilor Deva frumoasă         Hoţii îşi fac de cap în „ţara comandantului Mocanu”. Farmacii şi magazine prădate la Lupeni         Alin Simota se află pe lista interlopilor fugari de un an         Proiect pentru un parc tematic în jurul Castelului Corvinilor         Reparații pe șoseaua Deva – Lugoj         Asigurații nu mai au nevoie de adeverințe de la Casa de Asigurări de Sănătate pentru a beneficia de servicii medicale         Trei incendii au avut loc în Hunedoara         Povestea Râușorului, micul paradis al schiorilor din Retezat         Caritas Petroşani, proiect pentru oamenii străzii         Elevii îngheaţă de frig la o şcoală din Vaţa. Primarul şi fochistul se acuză reciproc         PROBLEMELE CETĂȚEANULUI. Scandal pe locurile de parcare în Deva