ISTORIE HUNEDOREANĂ. Povestea celui mai cumplit episod din zilele Răscoalei lui Horea – devastarea orașului Abrud

Timp de trei zile, între 6 şi 8 noiembrie 1784, aşezarea prosperă din Munţii Apuseni, locuită de români, unguri, saşi şi secui a fost trecută prin foc de oştile ţărăneşti conduse de Cloşca şi Crişan. Ion Rusu Abrudeanu relata în volumul “Moţii, calvarul unui popor istoric, dar nedreptăţit”, modul cum s-a petrecut masacrul de la Abrud, la câteva zile după izbucnirea răscoalei. Istoricul afirma că trupele ţărăneşti au ajuns la marginea Abrudului în după-amiaza de 6 noiembrie, o zi de vineri, însă doar a doua zi au asaltat oraşul, după ce li s-au alăturat iobagi din 29 de sate ale Zarandului şi din 16 aşezări ale Zlatnei.

”Prima victimă a furiei populare fu preotul român unit Avram Şuluţ din Cărpeniş, care avusese imprudenţa să se opună singur în contra torentului revoluţionar ieşit din albia-i normală, invitând pe ţărani să nu dea ascultare căpitanului lor, gest nenorocit, care avu imediat ca urmare că un ţăran de pe Valea Crişului se repezi înfuriat cu toporul asupra popei Şuluţ, lăsându-l mort pe loc. Apoi în strigăte înfiorătoare ca acesta, ”să stingem pe unguri ca să nu rămână nici unul”, ţăranii năvăliră în oraş şi pătrunzând în casele ungurilor, îi masacrau unde îi găseau pe strade, în casele lor sau în biserici, devastând concomitent tot ce le venea în cale, spărgând buţile şi vărsând vinul. Bogătaşul ungur Ion Csany căzu lovit de furia ţăranilor sub amvonul bisericei reformate, unde se refugiase”, relata Ion Rusu Abrudeanu, în volumul “Moţii, calvarul unui popor istoric, dar nedreptăţit” (Cartea Românească, Bucureşti, 1928).

Crişan cu mâinile în flăcări

Mai multe detalii despre evenimentele petrecute în Abrud, în zilele începutului de noiembrie 1784, a oferit istoricul David Prodan, în cartea Răscoala lui Horea (Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979). Este citată mărturia judelui Efraim Egyedi, care afirma că preotul Avram Şuluţ le ieşise în cale răsculaţilor, însă nu a putut să îi înduplece prin rugăminţile sale.

”Crişan mâniindu-se l-ar fi legat cu mâinile la spate şi „hurţuluindu-l” legat de cal l-ar fi dus cu sine şi a doua zi în Bucium, îl puse jos şi-l dădu gloatelor care-l omorâră cu pietre. Tot mai răsuflând, unul sări cu o furcă de fier şi i-o înfipse în piept, aşa îşi dădu sufletul”, informa David Prodan, citând mărturiile vremii.

Potrivit istoricului, Crişan reuşise să îşi atragă ţăranii de partea lui printr-un gest ieşit din comun. ”După tradiţia brodată de fantezie, Crişan a ţinut mai întâi o adunare la biserica din Cărpiniş, unde au hotărât să plece asupra Abrudului. Aci, ca să câştige mai multă încredere a poporului, îşi unse mâinile cu o materie arzătoare şi arzînd-o ridică mâinile în sus pline de flăcări, strigând poporului: Să mergem, să mergem! Ţăranii priveau uimiţi: ,Uitaţi-vă la el că nu arde”, relata David Prodan.

Oraşul terorizat de năvala răsculaţilor

O relatare din vremea răscoalei arăta că localnicii din Abrud au trimis soli în întâmpinarea cetelor de răsculaţi, pentru a le promite bani şi alimente, dacă vor cruţa oraşul. Iobagii însă nu au vrut să îi asculte, afirmând că toate bunurile Abrudului sunt ale lor.

„Ţăranii năvăliră în 6, dimineaţa, cu strigăte îngrozitoare:  omorâm pe unguri nici picior să nu rămână! Începu o distrugere, o pradă cumplită, care ţinu trei zile şi două nopţi.  Devastară primăria, casele nobililor, cetăţenilor, bisericile. Nu cruţară decît casa de schimb şi casele româneşti. La primărie prădară casieria, distruseră, împrăştiară jate scriptele, privilegiile, sigiliul oraşului. Sparseră închisoarea şi eliberară pe cei închişi acolo pentru delicte de drept comun”, afirma David Prodan. Mai mulţi localnici au fost ucişi în bătaie, chiar dacă unii au încercat să se ascundă în biserici şi în galeriile miniere. “Lui Iosif Szalai i-au tăiat în cap semnul crucii, aşa l-au omorât, iar unui soldat în concediu din Vidra i-ar fi tăiat mîinile”, informa istoricul. Numărul celor ucişi ar fi fost, potrivit unor istorici, de câteva zeci, însă alţi cercetători contestă această ipoteză. Victime au fost şi în satele din împrejurimi, unde maghiarii au căutat adăpost.

Baronul Mihai Bruckenthal, comisarul guvernului, raportând despre devastările din Abrud, spune că “ele trec şi peste toate închipuirile. Toate casele Ungurilor, ale Nemţilor şi Saşilor au fost distruse şi numai locuinţele Românilor, aşezate printre ele, au rămas scutite de dezastru”. Iar preotul reformat se plânge astfel: “Fizionomia Abrudului este atât de tristă, încât oraşul acesta nici peste 100 de ani nu mai ajunge în starea, în care a fost mai înainte”, scria Ion Rusu Abrudeanu

Crucea i-a salvat de la moarte

Marea parte a populaţiei a fost cruţată, însă, cu o condiţie. ”Luni, 8 Novembre, ţăranii cari ocupaseră Abrudul publică în mijlocul pieţei că porunca lui Dumnezeu şi a împăratului este că cine nu trece la religia românească şi cine nu se îmbracă în haine româneşti, va fi tras în ţeapă în faţa casei sale sau i se taie capul”, relata Ion Rusu Abrudeanu. ”Fură trecuţi apoi în masă, bărbaţi, femei, copii, fie prin botez, fie numai prin jurământ la legea românească neunită. Cei trecuţi primeau drept dovadă de la preoţi câte o hârtiuţă doar cu trei cuvinte: „Asta-i creştin bun”. Se îmbrăcară apoi care cum putură în haine româneşti, îşi făcură fiecare cruce pe uşa casei şi îşi puseră steag alb la stâlpul porţii. în ziua următoare, marţi, 9 noiembrie, ţăranii luară cocoşul de pe biserica reformată şi puseră cruce românească în loc. Tot aşa şi pe biserica unitariană. Ungurii din Abrud trebuiau să asculte în bisericile lor de acum slujbă românească”, relata David Prodan. În total, peste 1.100 de maghiari au renunţat la cultele unitarian, reformat, catolic şi luteran pentru a îmbrăţişa religia românească. După aceste scene, Abrudul a fost părăsit de trupele ţărăneşti, care, împărţite s-au îndreptat spre Valea Arieşului şi spre Zlatna şi Valea Ampoiului.

Comentarii FB

comentarii




Răspuns la “ISTORIE HUNEDOREANĂ. Povestea celui mai cumplit episod din zilele Răscoalei lui Horea – devastarea orașului Abrud

  1. costache mircea

    Adevărații criminali au fost aceia care i-au adus pe români în stare de iobăgie pe vatra lor multimilenară. Moții de azi par să se fi „modernizat” într-atât, încât suportă cu stoicism neo iobăgia euro-atlantică, privind pasivi la deromânizarea și devastarea iremediabilă a scumpei lor patrii, aflată azi în pragul desființării ca stat național. Unde sunteți voi Horea, Cloșca și Crișan, unde ne sunt acum românii?!

    Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

unu + patru =

ACTUALITATE
Furtunile au făcut pagube însemnate în nordul județului         Furtuna a distrus un drum din Retezat         TRAI PE VÂTRAI. Lefuri de opt ori mai mari decât plebea la Consiliul Judeţean         O VACANŢĂ ALTFEL. „E vremea cititului la Mărtinești”         DIPLOME DE EXCELENŢĂ. Elevele de 10 la Bacalaureat, recompensate de Consiliul Judeţean         Accident rutier pe o trecere de pietoni din Hunedoara         Misiune spectaculoasă de salvare a unui urs, prins într-un laț pus de braconieri         MOMENT SOLEMN. Subprefectul Dorel Bretean a depus jurământul de onoare         Apa Prod S.A. a lansat aplicaţia ApaProd pentru telefonul mobil         Imagini de poveste realizate pe un traseu dificil din Retezat         Sărbătoarea Greco-Catolicilor din Orăștie         Fii satului Văleni s-au strâns laolaltă         De jale și dor la Capela din Orăștie         FOTOGALERIE. Autostrada Lugoj – Deva: peste 170 de utilaje și 500 de municitori au fost mobilizați pe Lotul IV         Cine este tânărul condamnat pentru incendierea mașinilor șefilor din penitenicar         Motociclist rănit după ce a evitat un biciclist         Două femei rănite într-un accident rutier         A incendiat gospodăria vecinilor         FOTO. Carla’s Dreams a concertat în Hunedoara         DACFEST. „Sub semnul lupului” pentru a opta oară