Istoria bogatei familii Kendeffy care a stăpânit Retezatul

Familia Kendeffy a purtat la origine numele de Cândea sau Cânde şi a fost atestată ca fiind prima familie de nobili români cunoscută după nume în Ardeal, scria istoricul Victor Montogna, în publicaţia interbelică Revista Istorică. Originea nobililor care au stăpânit ţinuturi întinse din Transilvania a stârnit controverse. Unii istorici au susţinut că, la fel ca şi Iancu de Hunedoara, cnejii din familia Cândea, maghiarizaţi sub numele de Kendeffy în secolul al XV-lea, au fost de origine cumană. Documentele vechi îi atestă din secolul al XIII-lea, de când a fost datată şi Cetatea Colţ, ale căror ruine de la poalele Retezatului ar fi aparţinut cnejilor.

Primele proprietăţi ale familiei transilvănene sunt atestate de la mijlocul secolului al XIV-lea, fiind sate de la poalele Retezatului. „Ludovic cel Mare, regele Ungariei, dă poruncă în 1359 ca localităţile Râu de mori, Nucşoara şi Sebişel să fie date îndărăt văduvei lui Mihai Cânde, fiul lui Nicolae Cânde (Nicolaus dietus Kende de Malomwyz). Chiar presupunând că Mihai Cânde a murit de tânăr, totuşi trebuie să admitem că tatăl său a trăit la finele veacului al XIII-lea şi la începutul veacului al XIV-lea. Atributul ce îl poartă, de Malomwyz (n.r Malomwyz este versiunea maghiară a toponimului – Râu de Mori), dovedeşte că era nobil şi proprietar al satului Râul de Mori. El este, deci, întâiul nobil român din Ardeal, cunoscut, până acum, după nume”, scria istoricul Victor Montogna.

În slujba lui Ioan de Hunedoara
În secolele următoare, averea nobililor de la poalele Retezatului a sporit, Cândeştii punându-se în slujba voievodului Ioan de Hunedoara. „Epoca cea mai glorioasă a familiei Cânde cade pe la mijlocul veacului al XV-lea. Cândeştii fac parte dintre cei mai credincioşi soţi de arme ai marelui voievod Ioan Corvin de Huniade. Acest erou român, pe care virtuţile sale extraordinare l-au ridicat până la scaunul de guvernator al Ungariei, de la 1442 şi până la moartea sa întâmplată la 1456, a ţinut piept năvălirilor turceşti, ba a luat de atâtea ori asupra lui ofensiva împotriva semilunei, cu gândul să îi scoată pe păgâni din Europa. În campaniile din 1442 – 1444, aflăm alăturea de Ioan Corvinul pe vitejii Cândeşti. Se aminteşte că ei au luat parte la biruinţele lui Hunyadi de la Porţile de fier şi în Muntenia, apoi pe teritoriul Bulgariei, unde Hunyadi a ars şi pustiit Vidinul, cu o parte a Bulgariei de sub stăpânirea turcilor”, informa istoricul.

Printr-un ordin al voievodului, familia Cândea a primit în secolul al XV-lea mai multe sate din Ţara Haţegului. „Noi Ioan Hunyadi, în numele şi persona înălţatului nostru domn Ladislau, rege ales al Ungariei şi fiul lui Albert, răposatul rege ungar, ca guvernator al acestei ţări, dăm de ştire tuturor celor ce se cuvine că noi, dorind să răsplătim cu binevoitoare răsplată pe cei vrednici şi mai ales pe aceia care în ducerea înainte a treburilor acestei ţări s-au arătat treji şi zeloşi, atât cu sfatul cât şi cu fapta, am cumpănit credinţa dovedită în mai multe rânduri, slujbele credincioase, vredniciile, dragostea faţă de noi, şi faptele vitejeşti ale lui Ioan, fiul lui Cânde de Maromvyz, ale lui Cânde fiul lui Cânde, ale lui Vasile, chendriş şi Nicolae, fii susnumitului Ioan, prin care s-au străduit să slujească sfintei coroane a Ungariei, precum şi nouă, în foarte multe locuri şi la timpul cuvenit, atât în expediţiile începute de noi, cât şi în cele regeşti”, arăta documentul de împroprietărie a Cândeştilor.

Cândeştii maghiarizaţi
La sfârşitul secolului al XV-lea, nobilii intră în posesia altor ţinuturi întinse din Retezat, Munţii Cugirului şi Valea Jiului, dăruite de regele Ungariei lui Mihai Cânde. Acestea cuprindeau Codrii Balomirului, numeroase sate din jurul Haţegului, satele Petrila, Câmpul lui Neag, Merişor, Maleia din Valea Jiului. În anul 1504, potrivit datelor istorice, Mihai Cânde a primit ca răsplată pentru slujirea regelui Vladislav al II-lea permisiunea să îşi aducă din Ţara Românească 12 sălaşe de ţigani, pentru a-i folosi la spălarea aurului din nisipul râurilor. Au urmat căsătorii care consfinţeau alianţe cu familiile bogate ale Ungariei, iar potrivit istoricilor, treptat vechea familie a Cândeştilor s-a maghiarizat complet sub numele de Kendeffy. Până la mijlocul secolului XX, familia Kendeffy a deţinut proprietăţi întinse în Ţara Haţegului şi Retezat, dar şi în alte regiuni din Ardeal. Presupuşii urmaşi ai acesteia au revendicat aproape 15.000 de hectare de păşuni şi păduri numai în Retezat, la care se adaugă şi proprietăţi imobiliare, cum este Castelul din Sântamaria Orlea.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

1 × patru =

ACTUALITATE
Un medic specialist va reprezenta interesele cetățenilor din Archia în Consiliul Local Deva         Cod galben de polei în Hunedoara         Camionetă cu butelii implicată într-un accident rutier         MODELUL ORADEA. Poliţie locală fără ifose, turism fără vedetism politic         Eminesciana 2018         DOSARELE SECRETE ALE HUNEDOAREI. Cum a fost şters regele Mihai din tradiţia păstrată de femeile din Ținutul Pădurenilor         Trafic rutier oprit pentru un an pe DN 66 A         Cum a trenat ancheta șefului de Poliție Dănuț Mocanu         Dosar penal pentru tentativă de înşelăciune prin metoda „accidentul”         Accident pe DN 76 provocat de un șofer care a adormit la volan         Drumul de poveste din Ţinutul Pădurenilor, afectat de alunecări de teren         Adolescenta de 15 ani, găsită de Poliție după 10 zile de la dispariție         Accident grav pe DN 66 A: s-au prăvălit cu mașina în Jiu. Două dintre victime au murit         Ceremonia de înmânare a Diplomelor de Cetățean de Onoare a Municipiului Orăștie jurnalistului Cornel Nistorescu și medicului Dorel Săndesc         La aniversarea scriitorului Gligor Hașa         Tavanul gării din Hunedoara s-a prăbușit. Clădirea a fost închisă         O femeie de 29 de ani a fost prinsă după ce a înșelat mai mulți deveni         Accident pe șoseaua spre Retezat         Înșelată de angajați la „Deratizare”         Cum va arăta Sarmizegetusa Regia în următorii ani: 17 hectare de pădure din sit ar putea dispărea