FARMACIA DINOZAURILOR. Noua atracţie din Ţara Haţegului: plantele medicinale din Geoparc

Hunedorenii, dar şi turiştii care ajung în vizită în Geoparcul Dinozaurilor, fostul Hawaii hunedorean care acum 75 de milioane de ani era nici mai mult, nici mai puţin decât o insulă tropicală cu vulcani activi şi dinozauri, pot să adauge pe lista de atracţii ale zonei un punct în plus: plantele medicinale. Este toiul verii, momentul ei de vârf, numai bun pentru adunat o infimă parte din această imensă bogăţie pentru sănătate: plantele medicinale. Asta pentru că farmaciştii ne spun că recoltarea plantelor trebuie să se facă din organele cu conţinutul cel mai ridicat în substanţe medicamentoase, în perioada când au ajuns la concentraţia maximă şi chiar la momentul optim al zilei. Ca să ne fie mai uşor, biologul Cristina Prejban-Opruţ a adunat toate aceste informaţii legate de plante aromatice şi medicinale, într-o carte care se numeşte chiar aşa: „Plante medicinale din Geoparcul Ţara Haţegului”.

 

Tură în natură, după plante de leac

După ce a constatat că majoritatea oamenilor nu mai sunt în stare să recunoască plantele medicinale din jurul nostru, pe care le consideră simple buruieni, Cristina Prejban a alcătuit un volum despre medicaţia galenică, simplă, eficientă şi la îndemâna oricui, care ar putea reduce tendinţa de a ne îndopa cu medicamente la primul semn de boală. Spune că s-a convins pe pielea ei de efectele benefice ale unei plante „banale”, coada-şoricelului şi are încredere în farmacia naturii, o adevărată sursă de sănătate, atunci când este întrebuinţată cum se cuvine. Plantele medicinale pe care, odată ajunşi în Geoparcul Dinozaurilor, le puteţi culege de pe oricare dintre dealurile sau văile din apropiere, sunt întâlnite pe întreaga suprafaţă a Geoparcului, însemnând peste 102.000 de hectare. Mai mult, nu uitaţi că de la de la Densuş, până la Sarmizegetusa, ori de la Baru Mare, până la Râu de Mori, Geoparcul Dinozaurilor cuprinde şase rezervaţii botanice! Locul perfect pentru o tură în natură, după plante de leac! „Folosirea plantelor în scop terapeutic îşi are începuturile din timpuri preistorice. Egiptenii foloseau curent plantele aromatice, cu ajutorul cărora îmbălsămau trupurile celor decedaţi. Grecii şi romanii şi-au extins cunoştinţele asupra plantelor medicinale şi au creat adevărate grădini botanice cu plante de ornament, dar şi aromatice sau medicinale. Istoria folosirii plantelor în ţara noastră se contopeşte cu istoria poporului român. Geto-dacii cunoşteau şi foloseau plantele de leac, fapt amintit de Herodot într-una dintre cele nouă cărţi ale sale. Dioscoride, medic şi botanist grec, menţionează şi el, în volumul „De materia medica”, despre faptul că dacii foloseau multe specii de plante pentru tratarea bolnavilor”, explică Cristina Prejban-Opruţ.

 

„Farmacia dinozaurilor” în 80 de plante

Vă întrebaţi, desigur, cam ce plante medicinale am putea găsi în Geoparcul Dinozaurilor? Cristina Prejban-Opruţ ne vorbeşte despre afin, cunoscut şi sub deumirea populară de coacăz, merişor de munte sau pomuşoară, pe care-l puteţi găsi în comuna Râu de Mori. Frunzele, dar şi fructele lui au ajuns acum la maturitate şi pot fi folosite pentru zeci de afecţiuni, printre care diaree, enterită, oxiuriază, hemoroizi, colite, dar şi boli de ochi sau faringită. Albăstrele şi angelică, arnică şi brusture, cerenţel, cicoare, cimbru şi cimbrişor, dar şi o specie de primule care nu sunt altceva decât „banala” ciuboţica cucului, coada calului şi coada racului, creţişoară, cruşin, feciorica – bună pentru cistite, dar şi litiază renală şi întâlnită în Sălaşu de Sus, sunt numai câteva dintre plantele care ne pot umple cămările de parfum, iar transformate în ceaiuri aromate sunt o sursă sigură de sănătate. Şi tot în Geoparcul Dinozaurilor vom întâlni şi plante medicinale de cultură care, desigur, s-au extins spontan: delicatele, dar modestele gălbenele, care se mai întâlnesc şi sub denumirea de rujuliţă, filimică sau ochi galben. De altfel, Cristina Prejban-Opruţ precizează că, din cele 80 de plante medicinale descrise, 70 la sută sunt plante comune şi se regăsesc în toate comunele din Geoparcul Dinozaurilor. Plantele endemice (cele care au doar un anumit areal de răspândire, le regăsim reprezentate în carte în procente de 30 la sută, iar ca arie de răspândire în aria de sud (zona premontană şi montană) a Geoparcului, în comunele Râu de Mori, Sălaşu de Sus, Pui şi Baru Mare.

 

Flori împotriva reumatismului, paraziţilor şi alergiilor

Alăut, aman, bruscalău, holman, iarba neagră, ochiul boului, omac, lacrimile Elenei sau smântânică. Aţi crezut că e o înşiruire de noi plante din Geoparc? Ei bine, nu: acestea sunt doar numele populare ale uneia şi aceleiaşi plante: iarba mare, care este întâlnită în comunele Baru, Pui şi Râu de Mori. Ea ameliorează bronşita, astmul, tusea, dar şi afecţiunile aparatului urinar, dischineziile biliare, este bună împotriva alergiilor, a anemiilor, reumatismului, în timp ce, pentru uz extern, este un remediu redutabil împotriva eczemelor şi rănilor purulente, dar şi împotriva ulcerului varicos, ba chiar şi a scabiei. Hunedoreanca Cristina Prejban-Opruţ ne reaminteşte că, după ce am cules plantele din Geoparcul Dinozaurilor, acestea trebuie uscate în spaţii bine aerisite, pentru înlăturarea excesului de apă. Un pont: plantele cu miros puternic nu trebuie uscate laolaltă cu cele nearomate, pentru că acestea de pe urmă preiau aroma şi îşi schimbă caracteristicile, piezându-şi calităţile. Conservarea plantelor uscate se face în pungi de hârtie, în lăzi de lemn sau cutii de carton, în încăperi curate, fără mirosuri.

 

Atenţie ce plante culegeţi!

Hunedoreanca mai spune că, dacă mergeţi la cules de plante medicinale, va trebui să fiţi siguri că aţi cules ceea ce trebuie, pentru că unele dintre ele seamănă foarte bine între ele. Cristina Prejban-Opruţ ne reaminteşte de o vorbă celebră de-a lui Platon: „Orice substanţă poate fi otravă, doza e cea care face diferenţa!” De aceea, dacă suferiţi de boli cronice, este bine să consultaţi medicul înainte de a vă prepara ceaiuri din aceste plante medicinale care conţin principii active, pentru că unele dintre ele potenţează, iar altele diminuează până la anulare, efectele medicamentelor. „Spre exemplu, cine face un tratament cu eritromicină nu ar trebui să consume ceai de sunătoare. De asemenea, plantele nu trebuie puse în infuzii sau decocturi în amestecuri întâmplătoare”, precizează biologul Cristina Prejban-Opruţ. Este recomandat ca un amestec să nu conţină mai mult de trei plante, iar acestea trebuie să fie din aceeaşi sferă, combinaţiile optime fiind regăsite în astfel de tratate de specialitate, dar şi cărticele de buzunar pentru culegători mai mult sau mai puţin experimentaţi.

 

Comentarii FB

comentarii


TAG


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

10 + unsprezece =

ACTUALITATE
Povestea Râușorului, micul paradis al schiorilor din Retezat         Caritas Petroşani, proiect pentru oamenii străzii         Elevii îngheaţă de frig la o şcoală din Vaţa. Primarul şi fochistul se acuză reciproc         PROBLEMELE CETĂȚEANULUI. Scandal pe locurile de parcare în Deva         TRADIŢII UITATE: Săptămâna de mijloc și „Trecerile Mari”         Tânărul care a abuzat sexual șase fete s-a arătat nemulțumit de condamnare         Spărgători de case prinși de polițiști         Cum au explicat drumarii mizeria din refugiile Autostrăzii Deva – Orăștie         Recorduri la Castelul Corvinilor: 10.000 de euro pentru trei zile de filmări         Cinci incendii au avut loc în weekend         REACŢIA OPOZIŢIEI. Liberalii cer eliminarea impozitului la toate pensiile şi salarii majorate la primari         VIOREL ARION A PIERDUT ŞI ŞEFIA PARTIDULUI. Vasilică Potecă preia organizaţia municipală PNL Hunedoara         Straja: noul pol al distracţiei pentru schiori şi snowboarderi         Evenimente la aniversare: Eminesciana 2017         Accident grav petrecut în Deva         Bărbaţi surprinşi în flagrant în timp ce încercau să sustragă cărbune         SEMNAL DE ALARMĂ. Gunoaiele au împânzit refugiile Autostrăzii Deva – Orăștie         Tineri salvați după ore de căutări prin viscol, în Masivul Parâng         Record turistic la Sarmizegetusa Regia: cetatea dacică a avut peste 60.000 de vizitatori în 2016         Sancționat pentru tăiere ilegală de arbori din pădurea Bejan