DOSARELE SECURITĂȚII. Epistorele călugărului Ilie Cleopa, trimise lui Arsenie Boca

Ilie Cleopa şi Arsenie Boca, doi dintre marii duhovnici români ai ultimului secol, au avut legături strânse, o dovadă fiind scrisorile interceptate de Securitate, în care stareţul Ilie Cleopa îl ruga pe părintele de la Prislop să îl ajute cu îndrumări duhovniceşti. Epistolele au fost trimise în anul 1950, în vremea în care cei doi erau urmăriţi de Securitate.

Între aniii 1950 – 1954, în vremea în care Arsenie Boca slujea ca duhovnic la Mănăstirea Prislop, din Ţara Haţegului, Securitatea desfăşura acţiuni elaborate care vizau urmărirea informativă a călugărului. Cei care se ocupau de supravegherea părintelui în acea perioadă au depus la dosarul informativ peste 40 de scrisori sau copii ale acestora, trimise la mănăstirea Prislop de credincioşi, apropiaţi ai lui Arsenie Boca sau preoţi. Două dintre scrisorile interceptate de organele de Securitate, dactilografiate, au fost trimise părintele Ilie Cleopa, stareţul de la Mănăstirea Slatina. Călugărul Cleopa a fost unul dintre cei cu care duhovnicul de la Prislop se afla în relaţii strânse la începutul anilor 1950. În acei ani de început ai regimului comunist, şi Ilie Cleopa era hăituit de Securitate.
Arhivele CNSAS au păstrat două scrisori trimise de Ilie Cleopa duhovnicului de la Prislop. Prima dintre ele datează din 6 iulie 1950 şi a fost trimisă de la mănăstirea Slatina, un schit ridicat la rangul de mănăstire, condusă de Ilie Cleopa. Călugărul Cleopa îi mulţumiea duhovnicului de la Prislop pentru ajutorul pe care i-l acordase în formarea unor călugări veniţi la mănăstirea din Moldova, unde vieţuia. De asemenea, călugărul îl ruga pe Arsenie Boca să îi îndrume cu sfaturi duhovniceşti.
Iată conţinutul primei scrisori, interceptată de Securitate:
„Părintele meu, de multă vreme, vestea P. C. Voastre mi-a umplut sufletul de bucurie auzind că sunteţi un izvor curat din care se adapă oile lui Hristos cele însetate de apa vieţii. Mult am dorit şi eu însetatul a mă adăpa din acest izvor al cuvintelor pline de inţelepciune ale P.C. Voastre, dar pentru lenea mea, am rămas încurcat cu grija vieţii în spinii păcatelor mele care m-au tot încurcat şi mă încurcă de a mă duce după hrana cea cuviincioasă şi sfatul cel spre zidire al P.C. Voastre. Iar fiindcă, pentru păcatele şi lenevirea mea nu am putut timpul trecut a vă vedea şi a primi sfatul P.C. Voastre de care am trebuinţă ca un frate mai mic şi prost, şi care pentru lenevirea mea îmi pierd vremea cea mai scumpă decât toate cele de sub soare, în răspândire şi moleşeală, m-am gândit să va scriu aceste rânduri prin care mai întâi, cer iertare de întârziere, căci ştiu că trebuia să vă scriu mai devreme, dar gândul că poate mă voi învrednici să vă văd m-a făcut să tac cu scrisoarea. Acum văzând iarăşi că altele mă împiedică a vă vedea, măcar prin scris am dorit a vorbi”, relata călugărul Ilie Cleopa, la începutul scrisorii din vara anului 1950.

Îl ruga să viziteze mănăstirea

Acesta îi adunea mulţumiri duhovnicului de la Prislop, pentru dragostea cu care i-a îndrumat pe unii dintre ucenicii săi, să se îndrepte către Mănăstirea Slatina, pentru a sluji ca monahi.
Ilie Cleopa îl ruga pe părintele de la Prislop să îi viziteze, sau măcar să le scrie. „La încheiere dorim din tot sufletul a ne cerceta pe noi păcătoşii, iar dacă pentru această nu suntem vrednici, măcar ne mângâia prin scrisoare”, îi scria stareţul. Epistola a fost păstrată la ACNSAS, fond Informativ, dosar 2637, vol. III, f. 248-249.
A doua epistolă
O altă scrisoare trimisă de Ilie Cleopa către duhovnicul Arsenie Boca datează din 30 octombrie 1950, cu mai puţin de trei luni înainte ca Arsenie Boca să fie ridicat de la mănăstirea Prislop şi trimis în închisoare. Ilie Cleopa îşi cerea iertare pentru că întârziase să îi scrie călugărului de la Prislop.
“Părintele meu, mai intâi, cu smerite metanii, vă rog să mă iertaţi pe mine păcătosul că din cauza lenevirii mele şi a nepăsării am lăsat sa treacă un timp indelungat de când nu am scris, arătând prin aceasta şi oarecare lipsă de dragoste. Cauza este reaua mea aşezare sufletească şi întunecarea puterii de discernământ a părţii cei socotitoare a sufletului meu cel robit şi incurcat de patimile cele din voinţă şi din simţire”, scria stareţul de la Mănăstirea Slatina.
Scrisoarea primită cu recunoştinţă
Ilie Cleopa îl mulţumea pentru că acesta îi trimise o scrisoare, prima adresată de Arsenie Boca mănăstirii din Moldova. „Ceea ce m-a făcut a tresări puţin din nepurtare de grijă a fost sosirea în smerita noastră obşte a unui frate, pe care P.C. Voastră, arătându-vă dragostea, l-aţi trimis la noi, prin luna mai, iar el a ajuns aici abia acum, în luna octombrie, din motive, după cât se vede, binecuvântate. Acest frate pe lângă bucuria că a sosit la noi, ne-a adus şi iconiţa cu bunul şi marele păstor şi Mântuitorul sufletelor noastre. Lângă iconiţă, a adus şi o scrisoare a P.C. Voastre, care văzând şi auzind că este scrisă chiar de P. C. Voastră m-am bucurat foarte mult. Iconiţa şi scrisoarea le păstrez cu multă evlavie şi de câte ori îmi aduc aminte de P.C. Voastră le citesc şi mă mângâi cu ele”, mai scria Ilie Cleopa. În aceeaşi epistolă, stareţul de la Mănăstirea Slatina îşi arăta dorinţa de a-l primi în vizită pe Arsenie Boca.
A urmat prigoana comunistă
În primele zile ale anului 1951, Arsenie Boca a fost însă arestat. „La ora 5 dimineaţa, părintele Arsenie Boca a fost ridicat de un grup de 10 oameni din partea autorităţii. Nu ni s-a prezentat nici un ordin. Procedeul a fost brutal. Au intrat în chiliile surorilor, vorbind necuviincios. Toate acestea, fără nici o motivare”, se arăta într-o scrisoare din 26 ianuarie 1951, trimisă de părintele Dometie către Episcopia Ortodoxă Română a Aradului. Arsenie Boca a fost acuzat atunci că ar fi ajutat câţiva fugari legionari şi a fost închis până în primăvara anului 1952. Ulterior, Securitatea şi-a inflitrat, între timp informatorii la Prislop. „Începând cu anul 1951, în jurul Mănăstirii Prislop avea să se dezvolte o reţea informativă care urmarea cunoaşterea şi supravegherea activităţii religioase din acest asezământ. Astfel, avea să intre în funcţiune o întreagă reţea informativă, întreţinută de informatorii: „Valea fetelor“, „Inf. 15“, „Inf. GI“, „Inf. Prislop“ şi surse ocazionale”, susţine Adrian Nicolae Petcu, în studiul „Părintele Arsenie Boca în Dosarele Siguranţei şi Securităţii”.
Între timp, părintele Ilie Cleopa se afla, de asemenea în atenţia Securităţii. Între 1952-1954, urmărit, el se retrage în Munţii Stănişoarei, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc. Abia după doi ani este readus în mănăstire, din dispoziţia Patriarhului Justinian.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

trei × 2 =

ACTUALITATE
Numire la Prefectură. Dorel Bretean (ALDE) este noul subprefect al județului Hunedoara         Trei ani de la înființarea postului de jandarmi din Vața de Sus         Vizită inopinată a ministrului Transporturilor pe șantierele autostrăzii Lugoj – Deva         Peste 200 de proiecte vor fi finanțate prin PNDL în județ. Cele mai multe se vor derula în Hunedoara         Drumul spre cetatea Piatra Roșie va fi modernizat         Calea ferată Simeria – Curtici intră în modernizare         Povestea inedită a Târgului de fete de pe muntele Găina         Zilele Hunedoarei: fotbal și opera rock Zrínyi 1566         ŞASE LUNI DE CREŞTERE CONTINUĂ LA AEROPORTUL INTERNAŢIONAL SIBIU         MOMENT FESTIV. Nicu Covaci, cetăţean de onoare al municipiului Hunedoara         Tânăr în stare gravă după ce s-a prăbușit cu tiroliana         PE BANI EUROPENI. Drumul judeţean Sântuhalm – Hunedoara – Călan intră la modernizare         PROGRAMUL COMPLET. Festivalul Virșlilor – Piața Cetății, 28-30 iulie 2017         AVERTISMENT. Fermierii care dau foc miriştilor vor fi „arşi” la buzunar         Școala de Vară de Astronomie – ediția 2017         Drumul istoric din Pasul Vâlcan este transformat într-o șosea de poveste         Turiști blocați zeci de minute în telecabina Cetății Devei         Accident rutier. Doi răniți în mașina care a lovit un copac         Concert al orchestrei de tineret din Haga la Castelul Corvinilor         S-au scurs 435 de ani de la tipărirea „Paliei de la Orăștie”