DE LA PACTUL RIBBENTROP – MOLOTOV LA “PARTIDUL UNIC”

La acest lucru o contribuţie importantă a avut-o şi dr. Petru Groza, originar din Băcia, primul premier  “roşu” al României

Ne place sau nu, trebuie să respectăm firul istoriei. Iar în istoria relativ recentă, un rol important l-a avut conjudeţeanul nostru, dr. Petru Groza, originar din Băcia, care a fost primul premier « roşu » al României, deşi nu a fost membru al partidului comunist.

Date care nu mint

Vă prezentăm, în rândurile ce urmează, o succintă trecere în revistă a evenimentelor care au dus la instaurarea partidului unic în ţara noastră.

groza 2

1939 – 23 august – La Moscova este semnat pactul Ribbentrop-Molotov privind împărţirea sferelor de influenţă între U.R.S.S. şi Germania. În actul adiţional secret se arată că „În ceea ce priveşte Europa de sud-est partea sovietică insistă asupra interesului ei pentru Basarabia. Partea germană a declarat că manifestă o totală lipsă de interes faţă de acest teritoriu”.
1 septembrie – Izbucneşte al doilea război mondial prin atacarea Poloniei de către Germania.
1940 – 26 iunie – Ultimatumul sovietic dat României de a-şi retrage imediat autorităţile din Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa. Acestea, cu o suprafaţă de 50.135 km pătraţi şi aproape 3,5 milioane locuitori, majoritatea de origine şi limbă romană, intră în componenţa U.R.S.S.
30 august – În urma arbitrajului-diktat-de la Viena (Ribbentrop+Ciano), este anexată la Ungaria, Transilvania de Nord, cu 43,492 km pătraţi şi 2,667,000 locuitori, din care românii reprezentau marea majoritate.
4 septembrie – Generalul Ion Antonescu este numit şef al guvernului.
6 septembrie – Regele Carol al II-lea este constrâns să abdice în favoarea fiului său Mihai I.
7 septembrie – La Craiova este semnat tratatul de frontieră româno-bulgar, prin care judeţele Durostor şi Caliacra ( Cadrilaterul ), cu o suprafaţă de 7.412 km pătraţi şi 378.344 locuitori, din care bulgarii reprezentau 38,3 %, sunt încorporate Bulgariei.
14 septembrie – Prin decret regal România devine „Stat naţional-legionar”, iar Ion Antonescu – conducător al statului.
octombrie – Unităţi ale Wehrmachtului nazist pătrund în România cu asentimentul guvernului român.
4 decembrie – Este semnat Acordul de colaborare economică româno-german, prin care partea română se obligă să livreze statului german petrol, cereale, carne, lemne, materii prime.
1941 – 21-23 ianuarie – Rebeliunea legionară, înăbuşită de armată.
22 ianuarie – Desfiinţarea „Statului naţional-legionar”.
27 ianuarie – Formarea noului guvern I. Antonescu, alcătuit din militari şi specialişti.
22 iunie – Trupele române şi germane trec Prutul şi încep operaţiuni militare împotriva Uniunii Sovietice.
6 decembrie – Marea Britanie şi dominioane ale sale declară război României.
7 decembrie – Japonia atacă flota americană de la Pearl Harboor.
12 decembrie – România declară război Statelor Unite.
17 decembrie – S.U.A. intră în război contra puterilor Axei.
1942 – Într-o telegramă cifrată, Churchill îi transmite lui Maniu : „Încetaţi propaganda ostilă împotriva U.R.S.S., la a cărei totală discreţie veţi fi foarte curând”.
20 noiembrie – Armata sovietică începe încercuirea de la Stalingrad.
1943 – 2 februarie – Capitularea trupelor germane şi române la Stalingrad. Începe contraofensiva Armatei Roşii.
martie – Aripa liberală de stânga (Gh. Tătărescu) se desprinde din P.N.L.
august – Primele contacte ale P.C.R. cu Palatul regal.
2 octombrie – Formarea Diviziei de voluntari „Tudor Vladimirecu” din prizonieri români aflaţi în lagărele din Uniunea Sovietică.
– Constituirea Frontului patriotic antihitlerist (P.C.R. , Frontul Plugarilor, Madosz-ul, Partidul-Socialist-Ţărănesc, Uniunea Patrioţilor şi organizaţii locale ale P.S.D.).
28 noiembrie – Întâlnirea Stalin-Roosevelt-Churchill la Teheran. Se exclude o debarcare anglo-americană în Balcani.
– Desfiinţarea Comintern-ului.
1944 – 12 aprilie – Reprezentantul sovietic la Cairo a comunicat lui I. Antonescu şi I. Maniu condiţiile minimale de armistiţiu formulate în consultare cu guvernele american şi britanic. Acestea prevedeau: ruperea completă cu Germania şi lupta comună a armatei române şi a celor aliate împotriva Germaniei, restabilirea frontierei ruso-române din 21 iunie 1941, plata de despăgubiri de război faţă de Uniunea Sovietică, eliberarea tuturor prizonierilor de război aliaţi, deplasarea nestingherită a Armatei Roşii pe teritoriul românesc, anularea Diktatului de la Viena şi sprijin sovietic pentru revenirea nordului Transilvaniei la România.
1 mai – Declaraţie privind realizarea Frontului unic muncitoresc ( P.C.R. şi P.S.D.).
15 mai – Antonescu respinge condiţiile de armistiţiu transmise de aliaţi, cerând unele ameliorări.
6 iunie – Debarcarea trupelor aliate în Franţa.
13-14 iunie – Întâlnirea conspirativă a reprezentanţilor P.C.R., Palatului regal şi armatei în vederea răsturnării guvernului Antonescu.
15 iunie – Reprezentantul P.C.R. a fost invitat la Palatul regal, confirmându-i-se că regele este de acord cu planul Comuniştilor de înlăturare prin forţă a regimului Antonescu.
20 iunie – Se constituie Blocul Naţional Democrat ( P.N.Ţ. , P.N.L., P.S.D., P.C.R. ). Declaraţia este semnată de Iuliu Maniu , Constantin I.C. Brătianu, Constantin Titel Petrescu şi Lucreţiu Pătrăşcanu.
2 august – Într-o cuvântare radiodifuză, Churchill invită România să trateze cu U.R.S.S. .
12-13 august – Gheorghe Gheorghiu Dej evadează din lagărul de la Târgu-Jiu.
20 august – Puternica ofensivă a armatei sovietice pe frontul Iaşi-Chişinău.
22 august – Iuliu Maniu refuză oferta lui Antonescu de a prelua şefia guvernului.
23 august – printr-o telegramă cifrată transmisă de la Stockholm lui I. Antonescu, Moscova acceptă unele modificări în condiţiile de armistiţiu. Iuliu Maniu reţine telegrama.
– Garda regală îl arestează pe mareșalul Ion Antonescu și membri ai guvernului, care în cursul nopții sunt preluați de un comando condus de Emil Bodnăraș și duși la o casă conspirativă din cartierul Vatra Luminoasă.
– La radio este transmisă Proclamația regelui, în care se anunță capitularea în condițiile propuse de aliați.
– Se formează un guvern condus de generalul Constantin Sănătescu, în care intră, ca Miniștri secretari de stat, reprezentanții partidelor componente ale B.N.D.
– Sunt emise decrete regale privind amnistia generală și desființarea lagărelor de concentrare.
24 august – Regele și regina mamă pleacă în refugiu la Dobrița Gorj.
– Puternic bombardament al aviației germane asupra Bucureștiului.
25 august – Guvernul Sănătescu declară război Germaniei.
27 august – Încetează operațiunile trupelor sovietice împotriva celor românești. În ultimele 3 zile circa 130.000 militari români au fost luați prizonieri și duși în U.R.S.S.
28 august – Este repusă în vigoare Constituția din 1923.
29 august – Primele unități blindate sovietice își fac apariția la periferiile Capitalei, care era eliberată deja de armata română și formațiunile patriotice.
31 august – Ion Antonescu și colaboratorii săi sunt preluați de ocupanții sovietici și duși la Moscova.
septembrie – Începe epurarea elementelor fasciste și a colaboraționiștilor din armată și din aparatul de stat. Își încep activitatea ”Tribunalele poporului”.
9 septembrie – Regele revine în Capitală.
12 septembrie – Delegația română, condusă de Barbu Știrbei, semnează la Moscova Convenția de armistițiu dintre România și Națiunile Unite, consfințindu-se starea de fapt a ieșirii României din războiul anti-sovietic și întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste. În chestiunea Ardealului de Nord se prevedea revenirea acestuia la România în întregime sau a celei mai mari părți a lui.
29 septembrie – Constituirea Frontului Național Democrat (P.C.R. , P.S.D.), Frontul Plugarilor, Uniunea Patrioților, Uniunea Populară Maghiară, Sindicatele Unite, P.N.L. – Gh. Tătărescu, P.N.Ț.- Anton Alexandrescu.
9-10 octombrie – Încheierea acordului de procentaj Stalin-Churchill privind dominația în Europa răsăriteană. România intră în sfera sovietică în proporție de 90 %.
16 octombrie – Se dă publicității Programul de reforme al P.N.Ț. . Printre altele se prevedea: exproprierea proprietăților rurale de peste 50 ha, naționalizarea industriei grele și a altor industrii, încurajarea unui oarecare dirijism de stat, crearea de cooperative agricole, industrializarea bazată pe prelucrarea materiilor prime existente în țară.
18 octombrie – Cei doi miniștri reprezentând P.C.R. și P.S.D. se retrag din guvern.
19 octombrie – Lucrețiu Pătrășcanu, aflat în audiență la rege, îl propune pe Petru Groza pentru postul de vicepreședinte al guvernului.
– La cererea Comisiei Aliate de Control, guvernul Sănătescu începe arestarea tinerilor germani, cetățeni români, care sunt puși la dispoziția Comandamentului sovietic.
25 octombrie – Trupele române, în cooperare cu cele sovietice, desăvârșesc eliberarea întregii Transilvanii.
4 noiembrie – Se constituie al doile guvern Sănătescu. Petru Groza este numit vicepreședinte al Consiliului de Miniștri.
11 noiembrie – Instituirea administrației militare sovietice în Ardealul de Nord.
2 decembrie – Reprezentanții P.N.Ț.și P.N.L. se retrag din guvern.
– Discuție între reprezentanții F.N.D. și ai ”partidelor istorice”. Petru Groza îl propune pe Maniu să preia președinția Consiliului de Miniștri. Acesta refuză pe motiv de vârstă înaintată.
6 decembrie – Generalul Nicolae Rădescu devine șef al guvernului, iar Sănătescu șef al Statului Major al Armatei.
1945 – 9 ianuarie – o delegație a lui Tito cere lui Stalin sprijin pentru anexarea Banatului românesc la Iugoslavia.
25-26 ianuarie – Guvernul Rădescu începe trimiterea la munca în U.R.S.S. a cetățenilor români de etnie germană (sași și șvabi).
29 ianuarie – Sunt arestate peste 150 de personalități bănuite că ar fi comis crime de război sau că ar fi ”responsabile de dezastrul țării”. Printre cei arestați se aflau Mihail Manoilescu, Ion Gigurtu, Valer Pop, Ion Petrovici, Radu Gyr, Pamfil Șeicaru, Al. Brătescu-Voinești, Radu Lecca.
4-11 – februarie – Întâlnire Stalin-Roosevelt-Churchill la Yalta. U.R.S.S. se angajează să nu modifice regimul politic și structura socială în țările ocupate.
21 februarie – Miniștrii reprezentând F.N.D. părăsesc guvernul, cerând demisia lui Rădescu și a sprijinitorilor săi.
24 februarie – Manifestație antiguvernamentală în Capitală, soldată cu victime.
27-28 februarie – Sosit în grabă la București, emisarul sovietic A.I. Vâșinski cere regelui să-l demită pe Rădescu, acuzat că nu aplică prevederile Convenției de armistițiu, periclitând spatele frontului.
28 februarie – Demisia lui Rădescu.
1 martie – Miting în Piața Națiunii din Capitală. Comuniștii cer constituirea unui guvern condus de Petru Groza.
– Vâșinski insistă să fie format un guvern de largă concentrare democratică. Regele îl însărcinează pe prințul Barbu Știrbei să formeze noul guvern, compus din reprezentanții tuturor partidelor democratice. Acesta eșuează, deoarece comuniștii refuză participarea. Vâșinski îl informează pe rege că Petru Groza inspiră încredere guvernului sovietic, recomandându-l pentru șefia guvernului. În ciuda opoziției lui Maniu, regele îl însărcinează pe Groza să formeze guvernul. Acesta condiționează acceptarea postului de reinstaurarea imediată a administrației românești în Ardealul de Nord.
2 martie – Contactat telefonic de Vâșinski, Stalin aprobă condiția pusă de Groza.
3 martie – Groza prezintă lista noului guvern, dar regele o respinge, insistând să fie incluși reprezentanți ai P.N.Ț.și P.N.L. .
5 martie – La palat se întrunesc Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Dinu Brătianu și Gheorghe Brătianu, care-l sfătuiesc pe rege să reziste în fața presiunii sovietice, în vederea contactării guvernelor american și britanic în legătură cu încălcarea de către partea sovietică a acordurilor de la Ialta.
– Trimisul lui Stalin îl avertizează pe regele Mihai I că în cazul neacceptării până a doua zi a unui guvern condus de Petru Groza, el nu mai răspunde de continuitatea României ca stat independent.
6 martie – După mai multe variante respinse, în cursul serii regele aprobă lista noului guvern, care depune jurământul.
7 martie – La Moscova Molotov îl informează pe abasadorul american Averell Harriman că criza politică din România a fost rezolvată.
8-9 martie – Schimb de scrisori Groza-Stalin. Guvernul sovietic își exprimă oficial acordul pentru revenirea Ardealului de Nord sub administrație românească.
13 martie – Mari festivități organizate la Cluj pentru sărbătorirea evenimentului. Aici are loc prima ședință solemnă a guvernului.
22 martie – Guvernul Groza legiferează reforma agrară realizată în bună parte de către țărani. Sunt expropriate moșiile de peste 50 ha, fiind împroprietărite peste 900.000 familii de țărani. Moșierimea este desființată ca și clasă. Creșterea rapidă a efectivului Frontului Plugarilor care peste 1 an atinge 1,5 milioane membri.
martie – Ca urmare a rezistenței populației românești și demersurilor guvernului Groza, ocupanții sovietici renunță la tentativa de a anexa Maraureșul la R.S.S. Ucraineană.
5 aprilie – Prin decret regal, ostașii Diviziei de voluntari ”Tudor Vladimirescu” sunt integrați în armata română.
30 aprilie – Adolf Hitler se sinucide.
8 mai – Semnarea acordului sovieto-român privind explorarea în comun a bogățiilor României.
– Capitularea Germaniei.
9 mai – Sărbătorirea Zilei Victoriei.
15 mai – Semnarea la Moscova a Convenției româno-sovietice prin care se instituie oficiile economice județene, destinate colectării de produse agricole ce urmau să fie livrate U.R.S.S. în contul plății despăgubirilor de război.
19 iunie – Guvernul român promulgă decretul-lege privind trecerea industriei de război la producția de pace.
iulie – Liderii comuniști invită pe legionari să se înscrie în P.C.R. .
6 iulie – Regele Mihai I este decorat cu Ordinul sovietic ”Victoria”.
17 iulie – 2 august- Conferința de la Potsdam. Se hotărăște întocmirea tratatelor de pace cu țările foste satelite ale Germaniei hitleriste.
iulie – Sosește în țară și este integrată în armata română Divizia de voluntari ”Horia, Cloșca și Crișan”, formată din prizonieri români pe teritoriul Uniunii Sovietice.
21 august – Sub motiv că guvernul nu este reprezentativ, la insistențele liderilor P.N.Ț.și P.N.L., regele refuză să mai semneze actele guvernamentale. Guvernul nu dă curs cererii de demisie și se declanșează ”greva regală”, care durează până la începutul anului 1946.
4-13 septembrie – Tratative guvernamentale româno-sovietice la Moscova. Stalin îl sfătuiește pe Groza să nu se înființeze colhozuri în România, iar munca plugarilor să fie ușurată prin mașinism.
URSS a acordat României un ajutor de 300.000 tone grâu și porumb pentru a face față urmărilor secetei. Ne-au fost restituite 15.000 vagoane, 115 locomotive, 18 vase de război și 23 vase comerciale, care fuseseră luate ca pradă de război. Cetățenilor originari din Basarabia li s-a dat dreptul de a alege după propria dorință să plece sau să rămână în România.
16-21 octombrie – Conferința Națională a P.C.R. . În centrul dezbaterilor: reconstrucția economiei naționale, industrializarea și electrificarea întregii țări, organizarea centrelor de mașini și tractoare pentru țărani, lichidarea analfabetismului, dezvoltarea pe baze democratice a învățământului, ameliorarea situației sanitare a populației. Gh. Gheorghiu-Dej a fost ales secretar general al C.C al P.C.R.
8 noiembrie – Demonstrație promonarhistă reprimată de autorități.
decembrie – La conferința miniștrilor afacerilor externe ai U.R.S.S. , S.U.A. și Marii Britanii, care se desfășoară la Moscova, se hotărăște recunoașterea guvernului Groza, după includerea în componența sa a câte unui reprezentant din partea P.N.Ț. și P.N.L. .
1946 – 1 ianuarie – În guvernul Groza sunt incluși ca miniștri fără portofoliu Mihail Romniceanu (P.N.L. – Brătianu) și Emil Hațieganu (P.N.Ț. – Maniu).
7 ianuarie – C.C. al P.C. (b) al U.R.S.S. adoptă hotărârea ca la Conferința de pace de la Paris, delegația sovietică să sprijine transmiterea definitivă a întregii Transilvanii către România.
4 februarie – S.U.A. și Marea Britanie recunosc guvernul Groza.
martie – Conferința extraordinară a P.S.D. . Gruparea C. Titel Petrescu se desprinde și alcătuiește P.S.D. Independent, încadrându-se în bătălia electorală alături de P.N.Ț. – Maniu și P.N.L. – Brătianu.
5-15 mai – Procesul ”Lotului Antonescu”. Tribunalul Poporului condamna la moarte pe 7 acuzați, printre ei numărându-se Ion și Mihai Antonescu.
17 mai – Constituirea Blocului Partidelor Democrate, care includea: P.C.R., P.S.D., P.N.L.-Tătărescu, P.N.Ț.-Anton Alexandrescu, Frontul Plugarilor, Partidul Național Popular. Alianța a fost constituită în vederea alegerilor parlamentare.
27 mai ¬– Regele îl decorează pe Groza cu Ordinul ”Serviciul Credincios” în grad de Colan.
1 iunie – După consultarea Comisiei Aliate de Control, regele comută pedeapsa capitală doar pentru C. Pantazi, Radu Lecca și Eugen Cristescu. Sunt executați prin împușcare Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Constantin Piky Vasiliu și Gheorghe Alexianu.
13 iulie – Guvernul promulgă noua lege electorală, care prevedea desființarea Senatului, votul universal, egal, direct și secret, drept de vot pentru noi categorii de cetățeni-militari, femei, unii funcționari publici, anularea ”primei electorale” (50 % din locurile din Cameră pentru partidul câștigător), vârsta minimă pentru votanți – 21 de ani.
– Regele avizează noua lege electorală.
Întâlnirea secretă Groza-Tito la Pancevo. Se convine ca Iugoslavia să nu ceară schimbarea graniței cu România. Guvernul Groza acordă cetățenia română unor maghiari expulzați din Voivodina.
29 iulie – 15 octombrie – Lucrările Conferinței de pace de la Paris. României nu i se acordă calitatea de cobeligerant și este obligată la plata unor împovărătoare despăgubiri de război. Țara noastră obține anularea Dictatului de la Viena și sprijin pentru a deveni membru O.N.U. .
15 august – Reforma monetară, care pune capăt inflației.
19 noiembrie – Alegeri parlamentare. B.P.D. obține 79,86% din voturi, respectiv 376 mandate în Camera Deputaților, din totalul de 414. Opoziția acuză falsificarea alegerilor.
1 decembrie – Își începe lucrările noul parlament – Adunarea Deputaților. Regele prezintă mesajul tronului.
20 decembrie – Adunarea Deputaților votează legea pentru etatizarea Băncii Naționale.
1947 – 10 februarie – Semnarea Tratatelor de pace de la Paris.
14 iulie – Arestarea fruntașilor țărăniști implicați în ”Cazul Tămădău”.
23 iulie – Excluderea deputaților țărăniști din parlament.
29 iulie – Adunarea Deputaților hotărăște dizolvarea P.N.Ț.-Maniu.
15 august – Stabilizarea monetară. Se schimbă 20.000 lei vechi pentru 1 leu nou.
15 septembrie – Comisia Aliată de Control, instituită prin Convenția de armistițiu, își încetează activitatea.
6 noiembrie – În urma unui vot de neîncredere dat de Adunarea Deputaților, reprezentanții P.N.L.-Tătărescu și-au dat demisia din guvern.
7 noiembrie – Prin decrete regale, Ana Pauker este numită ministru de Externe, iar Vasile Luca ministru de Finanțe.
noiembrie – Dizolvarea P.N.L. .
11 noiembrie – Condamnarea liderilor P.N.Ț. . Regele nu acordă grațierea.
24 decembrie – Prin decret regal, Emil Bodnăraș este numit minisru al Apărării Naționale.
29 decembrie – C.C. al P.C.R. adoptă planul de măsuri politice și de siguranță pentru înlăturarea monarhiei și proclamarea Republicii.
– Este aplicat Ordinul 50 pentru militari.
– Primul ministru Petru Groza invită familia regală pentru a doua zi la convorbiri în probleme de familie.
30 decembrie – Gh. Gheorghiu-Dej și Petru Groza, aflați în audiență la rege, îi prezintă acestuia, spre semnare, actul de abdicare.
– Ședință a Consiliului de Miniștri. Petru Groza comunică guvernului că abdicarea regelui s-a realizat prin bună învoială.
– Adunarea Deputaților, preluând denumirea de Marea Adunare Națională, proclamă în unanimitate Republica Populară Română.
– M.A.N. alege Prezidiul, avându-l ca președinte pe C.I. Parhon, iar ca membri pe Mihail Sadoveanu, Ștefan Voitec, Gheorghe Stere și Ion Niculi.
1948 – 3 ianuarie – Plecarea familiei regale din țară.
ianuarie – Unificarea Frontului Plugarilor cu P.N.Ț. – Anton Alexandrescu.
4 februarie – La Moscova este semnat Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală între România și U.R.S.S. . Cu același prilej la cererea guvernului sovietic, guvernul României a cedat către U.R.S.S. Insula Șerpilor. S-a evitat astfel transformarea porturilor Constanța și Sulina în baze militare sovietice pe timp nelimitat. Protocolul semnat nu a fost ratificat de Parlamentul român.
21-23 februarie – Congresul de unificare a P.C.R. cu P.S.D. , constituindu-se Partidul Muncitoresc Român.
13 aprilie – M.A.N. adoptă Constituția R.P.R. .
28 aprilie – Este arestat Lucrețiu Pătrășcanu.
22 mai – Guvernul român retrage cetățenia ex-regelui Mihai. Toate bunurile Casei regale sunt trecute în proprietatea statului român.
mai – Un mare număr de legionari sunt excluși din P.M.R., o parte din ei fiind întemnițați.
11 iunie – Naționalizarea principalelor intreprinderi industriale, miniere, bancare, de transport și de asigurări.
28 iunie – La București se desfășoară Consfătuirea Biroului informativ al partidelor comuniste și muncitorești. Gh. Gheorghiu-Dej prezintă raportul ”Partidul Comunist din Iugoslavia în mâinile unor trădători și asasini”.
iulie – Petru Groza împiedică aplicarea planului convenit de unii lideri comuniști privind executarea tuturor deținuților politici din România.
decembrie – Unificarea Bisericii greco-catolice cu Biserica ortodoxă.
1949 – 25 ianuarie – România devine membru al C.A.E.R. .
3-5 martie – Plenarea C.C. al P.M.R. hotărăște trecerea la colectivizarea agriculturii.
30 martie – Restul din moșiile neexpropriate în 1945 trec în proprietatea statului.
1950 – 20 aprilie – Naționalizarea unei mari părți a fondului locativ din orașe.
1951 – În urma conflictului Stalin-Tito și a deteriorării relațiilor cu Iugoslavia, autoritățile sovietice de ocupație obligă guvernul român să ia măsuri de strămutare a unor familii de sârbi din Banat în Bărăgan.
1952 – 26-27 mai – Plenara C.C. al P.M.R. a înlăturat din conducerea partidului pe Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Gheorghescu și adepți ai acestora. Ulterior aceștia au fost eliminați și din guvern.
2 iunie – Petru Groza este ales Președinte al Prezidiului M.A.N., iar Gh. Gheorgiu-Dej președinte al Consiliului de Miniștri.
1953 – Autodizolvarea Frontului Plugarilor. P.M.R./ P.C.R. devine ”partid unic” până în 1989.
Prof. Ioachim Lazăr

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

5 × 2 =

ACTUALITATE
Accident rutier cu doi răniți la intrarea în Deva, pe Drumul Național 7         E ŞI ALDE LA GUVERNARE! Mircea Moloţ a reuşit să deblocheze proiectele europene din Ţara Haţegului         Fosta Școală 10 din Hunedoara a ajuns în paragină         DEPOUL DEVASTAT. Ultima „redută” a mocăniței din Hunedoara a fost ruinată         Tribunalul Hunedoara decide soarta spărgătorului de la Castelul Corvinilor         Sfârşit de săptămână cu Târgului European al Castelelor. VEZI Programul evenimentului         Dungi si flori in noua colectie Sense primavara-vara 2017         OMUL CU CEL MAI STUFOS CAZIER RĂMÂNE LIBER. Cu magistraţii la Judecata de Apoi         Ce soartă va avea Pasul Vâlcan, zona turistică pustie dotată cu telegondola de 33 de milioane de lei         Ludovic Orban: „Nu voi tolera coconul acela care se formează în jurul fiecărui lider”         Accident într-o intersecție din Deva         Povestea fostului securist din fruntea minerilor care a condamnat România la CEDO         Percheziții la traficanți internaționali de țigări         Un polițist a salvat un tânăr de la sinucidere         Povestea marii tragedii aviatice din 1940: „Erau peste tot morţi, mutilaţi în modul cel mai îngrozitor”         Șofer căutat de Poliție după un accident         Accident rutier pe Calea Zarandului         SĂPTĂMÂNA POMENILOR. Danii de peste patru milioane de lei pentru ONG-iştii hunedoreni         MICII DUMNEZEI DE LA ŢARĂ. Primarul Mihai Irimie (PNL) lasă Şoimuşul pe sec         HUNEDOARA LIRICĂ, SCHIMBARE ÎN PROGRAM. Municipiul Hunedoara va avea două seri de festival