Cum vedeau călătorii străini Cetatea Devei acum 400 de ani: „Cea mai bună din Europa. Pare construită de mâna lui Dumnezeu”

Urcăm astăzi cu telecabina în numai două minute, pentru a admira, de pe cetatea Devei, întreaga vale a Mureşului, însă puţini sunt şi hunedoreii care ştiu că primele descrieri ale sale datează de mai bine de 400 de ani! Prima şi cea mai veche descriere a cetăţii a fost făcută de italianul Giovan Andrea Gromo, care a ajuns în Transilvania în luna mai a anului 1564, unde a şi rămas aproape un an, în calitate de comandant al gărzii principelui Ioan Sigismund.

Din descrierea italianului reiese că cetatea de pe dealul Devei l-a impresionat cu adevărat, el menţionând fortăreaţa drept una dintre cele mai importante ale regiunii, mai ales că aceasta se afla într-o zonă de conjunctură a celor mai importante drumuri. Cu alte cuvinte, dacă inamicul ar fi reuşit cucerirea Devei, aceasta însemna drum deschis în tot principatul.

 

Cetate cu provizii pentru trei ani

Potrivit lui Giovan Andrea Gromo, cetatea domina (şi atunci, la fel ca şi acum, întreaga vale a Mureşului. Mai mult amplasarea ei în vârful dealului, făcea ca armele de artilerie să devină inutile. „Era atât de tare, încât nu se putea mina şi era aprovizionată cu tot ce îi trebuia, pentru o perioadă de trei ani şi chiar mai mult”, după cum este se precizează în cea mai recentă monografie a oraşului Deva, pu. Toate acestea făceau din cetatea Devei, în opinia comandantului gărzii principelui Ioan Sigismund, o fortăreaţă infialibilă, practic de necucerit. De altfel, tocmai din acest motiv, principele „Şinea aici, întotdeauna, ca garnizoană pe oamenii săi cei mai credincioşi şi îşi păstra acolo bogăţiile sale cele mai de preţ”, este precizat în volumul al doilea al operei „Călători străini despre ţările române”.

 

„Construită de mâna lui Dumnezeu”

Evliya Celebi, un călător turc care ajunge la Deva în 1660, odată cu expediţia pentru cucerirea cetăţii de la Oradea. El va scrie despre cetatea din reşedinţa judeţului Hunedoara precizând că aici erau cantonate „cinci mii de cătane ale împăratului german”, cetatea fiind „clădită pe malul râului Mureş, e o stâncă înaltă, ce se ridică până la cer, încât nu pot fi săpate subterane din nicio arte, şi nu poate fi ocupată deloc; doar să fie asediată şi silită să se predea prin înfometare”. În acea vreme, potrivit turcului Evlyia Celebi, care scrie o lucrare cu numele de „Cartea Călătoriilor” („Sezahatname”) cetatea avea „cinci colţuri cu donjon, turnuri şi creneluri, iar pe bastioanale sale stau turnuri bombardiere, care le împodobesc, ca acele unui arici”. Militarul turc confirmă, astfel, valoarea fortificaţiei devene, amintită anterior tot de un militar, comandantul gărzii principelui Ioan Sigismund. Impresionat, el scrie că fortăreaţa este „aşa de înaltă şi aşa de bine întărită, încât pare să fi fost construită de mâna lui Dumnezeu”. Evliya Celebi va mai nota că din acest punct de vedere, cetatea este unică în Transilvania. Interesant este că turcul va avea ocazia să vadă de două ori cetatea: odată când armata Otomană s-a îndreptate spre nord şi a doua oară la întoarcere. Notiţele călătorului întăresc, şi cu ce de-a doua ocazie, impresia avută la prima trecere pe aici: „Munţii din partea de vest sunt adevărate bastioane pentru această cetate; aceştia nu-i dăunează cu nimic şi nimeni nu se poate apropia de ea”.

 

„Cea mai mare şi mai tare din Europa”

Istoricii spun că este imposibil ca numărul soldaţilor (cele „cinci mii de cătane ale împăratului german”) care apărau fortificaţia să fie unul real, aceasta fiind, cel mai probabil o exagerare. De altfel, este evident că, deşi scrierile călătorilor străini prin regiunea Hunedoarei au valoare de document, este sunt, totuşi, nişte scrieri subiective: tocmai de aici majoritatea descrierilor admirative. O altă descriere de pe la 1.600 (mai exact sfţrşitul secolului al XVII-lea) o găsim în memoriile contelui Nicolae Bethlen: ”Cetatea Deva este cea mai mare şi cea mai bună fortificaţie din Transilvania, aş putea spune chiar că, până la descoperirea bombelor, a fost cea mai bună din Europa. Mergând în sus, pe un deal destul de abrupt, ajungem la primul post de pază, care este construit sub formă de turn, în care pot fi adăpostiţi cam 100 de oameni. (…) Apoi ajungem la al doilea post de pază, care este la fel cu primul. În sfârşit, ajungem printr-un tunel de piatră boltit, lung de vreo 20 de stânjeni, în curtea cetăţii. (…) În mijlocul curţii se află un rezervor de apă foarte mare, care serveşte la adăpatul cailor şi al vitelor şi în care se strânge apa din zăpadă şi din ploi. În afară de acestea mai sunt două fântâni, în dreapta şi în stânga rezervorului, în care apa este ridicată cu ajutorul unei roţi, trase de boi. (…) Terasa care acoperă clădirea întinsă este încă aşa de solidă şi completă, ca şi cum ar fi fost construită recent, cu toate că cetatea ar fi fost construită în vremuri imomoraile… Se crede că a fost construită în vremea lui Traian”, nota contele Nicolae Bethlen. Memoriile acestuia aveau să fie publicate la Amsterdam, de către Miklos Bethlen, la ani buni de la moartea sa, în 1736.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

treisprezece + 11 =

ACTUALITATE
FOTO. Carla’s Dreams a concertat în Hunedoara         DACFEST. „Sub semnul lupului” pentru a opta oară         DEZVOLTARE URBANĂ. Deva a primit bani europeni la mica înţelegere         JOCURI DE CULISE LA DEVA. Ovidiu Moş (PSD) a „premiat” consilierii PSRo care l-au făcut primar         Persoană rătăcită Pasul Vâlcan         Șeful Poliției Hunedoara despre cazul polițistului ucis în gara suceveană         Traian Berbeceanu, despre cazul șocant al polițistului ucis în gara suceveană         Accident pe Calea Zarandului         Adolescentă înșelată pe stradă         Prins la furat de cărbune         Căutări în noapte. O tânără s-a rătăcit în Masivul Retezat         Parada portului popular. Centrul vechi al Hunedoarei a fost animat de pădureni         Restricții pe drumurile Hunedoarei         Avertizare meteorologică         Statuia Regelui Ferdinand I, de la Orăștie         Accident rutier la ieșirea din Petroșani         Motociclist rănit într-un accident         Un tânăr s-a prăbușit cu parapanta la poalele Retezatului         Calendar rural. Zile de muncă și zile de sărbătoare         Soarta Cimitirului celor uitați de pe șantierul autostrăzii Lugoj – Deva