Cum vedeau călătorii străini Cetatea Devei acum 400 de ani: „Cea mai bună din Europa. Pare construită de mâna lui Dumnezeu”

Urcăm astăzi cu telecabina în numai două minute, pentru a admira, de pe cetatea Devei, întreaga vale a Mureşului, însă puţini sunt şi hunedoreii care ştiu că primele descrieri ale sale datează de mai bine de 400 de ani! Prima şi cea mai veche descriere a cetăţii a fost făcută de italianul Giovan Andrea Gromo, care a ajuns în Transilvania în luna mai a anului 1564, unde a şi rămas aproape un an, în calitate de comandant al gărzii principelui Ioan Sigismund.

Din descrierea italianului reiese că cetatea de pe dealul Devei l-a impresionat cu adevărat, el menţionând fortăreaţa drept una dintre cele mai importante ale regiunii, mai ales că aceasta se afla într-o zonă de conjunctură a celor mai importante drumuri. Cu alte cuvinte, dacă inamicul ar fi reuşit cucerirea Devei, aceasta însemna drum deschis în tot principatul.

 

Cetate cu provizii pentru trei ani

Potrivit lui Giovan Andrea Gromo, cetatea domina (şi atunci, la fel ca şi acum, întreaga vale a Mureşului. Mai mult amplasarea ei în vârful dealului, făcea ca armele de artilerie să devină inutile. „Era atât de tare, încât nu se putea mina şi era aprovizionată cu tot ce îi trebuia, pentru o perioadă de trei ani şi chiar mai mult”, după cum este se precizează în cea mai recentă monografie a oraşului Deva, pu. Toate acestea făceau din cetatea Devei, în opinia comandantului gărzii principelui Ioan Sigismund, o fortăreaţă infialibilă, practic de necucerit. De altfel, tocmai din acest motiv, principele „Şinea aici, întotdeauna, ca garnizoană pe oamenii săi cei mai credincioşi şi îşi păstra acolo bogăţiile sale cele mai de preţ”, este precizat în volumul al doilea al operei „Călători străini despre ţările române”.

 

„Construită de mâna lui Dumnezeu”

Evliya Celebi, un călător turc care ajunge la Deva în 1660, odată cu expediţia pentru cucerirea cetăţii de la Oradea. El va scrie despre cetatea din reşedinţa judeţului Hunedoara precizând că aici erau cantonate „cinci mii de cătane ale împăratului german”, cetatea fiind „clădită pe malul râului Mureş, e o stâncă înaltă, ce se ridică până la cer, încât nu pot fi săpate subterane din nicio arte, şi nu poate fi ocupată deloc; doar să fie asediată şi silită să se predea prin înfometare”. În acea vreme, potrivit turcului Evlyia Celebi, care scrie o lucrare cu numele de „Cartea Călătoriilor” („Sezahatname”) cetatea avea „cinci colţuri cu donjon, turnuri şi creneluri, iar pe bastioanale sale stau turnuri bombardiere, care le împodobesc, ca acele unui arici”. Militarul turc confirmă, astfel, valoarea fortificaţiei devene, amintită anterior tot de un militar, comandantul gărzii principelui Ioan Sigismund. Impresionat, el scrie că fortăreaţa este „aşa de înaltă şi aşa de bine întărită, încât pare să fi fost construită de mâna lui Dumnezeu”. Evliya Celebi va mai nota că din acest punct de vedere, cetatea este unică în Transilvania. Interesant este că turcul va avea ocazia să vadă de două ori cetatea: odată când armata Otomană s-a îndreptate spre nord şi a doua oară la întoarcere. Notiţele călătorului întăresc, şi cu ce de-a doua ocazie, impresia avută la prima trecere pe aici: „Munţii din partea de vest sunt adevărate bastioane pentru această cetate; aceştia nu-i dăunează cu nimic şi nimeni nu se poate apropia de ea”.

 

„Cea mai mare şi mai tare din Europa”

Istoricii spun că este imposibil ca numărul soldaţilor (cele „cinci mii de cătane ale împăratului german”) care apărau fortificaţia să fie unul real, aceasta fiind, cel mai probabil o exagerare. De altfel, este evident că, deşi scrierile călătorilor străini prin regiunea Hunedoarei au valoare de document, este sunt, totuşi, nişte scrieri subiective: tocmai de aici majoritatea descrierilor admirative. O altă descriere de pe la 1.600 (mai exact sfţrşitul secolului al XVII-lea) o găsim în memoriile contelui Nicolae Bethlen: ”Cetatea Deva este cea mai mare şi cea mai bună fortificaţie din Transilvania, aş putea spune chiar că, până la descoperirea bombelor, a fost cea mai bună din Europa. Mergând în sus, pe un deal destul de abrupt, ajungem la primul post de pază, care este construit sub formă de turn, în care pot fi adăpostiţi cam 100 de oameni. (…) Apoi ajungem la al doilea post de pază, care este la fel cu primul. În sfârşit, ajungem printr-un tunel de piatră boltit, lung de vreo 20 de stânjeni, în curtea cetăţii. (…) În mijlocul curţii se află un rezervor de apă foarte mare, care serveşte la adăpatul cailor şi al vitelor şi în care se strânge apa din zăpadă şi din ploi. În afară de acestea mai sunt două fântâni, în dreapta şi în stânga rezervorului, în care apa este ridicată cu ajutorul unei roţi, trase de boi. (…) Terasa care acoperă clădirea întinsă este încă aşa de solidă şi completă, ca şi cum ar fi fost construită recent, cu toate că cetatea ar fi fost construită în vremuri imomoraile… Se crede că a fost construită în vremea lui Traian”, nota contele Nicolae Bethlen. Memoriile acestuia aveau să fie publicate la Amsterdam, de către Miklos Bethlen, la ani buni de la moartea sa, în 1736.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

16 − nouă =

ACTUALITATE
Ce soartă va avea Pasul Vâlcan, zona turistică pustie dotată cu telegondola de 33 de milioane de lei         Ludovic Orban: „Nu voi tolera coconul acela care se formează în jurul fiecărui lider”         Accident într-o intersecție din Deva         Povestea fostului securist din fruntea minerilor care a condamnat România la CEDO         Percheziții la traficanți internaționali de țigări         Un polițist a salvat un tânăr de la sinucidere         Povestea marii tragedii aviatice din 1940: „Erau peste tot morţi, mutilaţi în modul cel mai îngrozitor”         Șofer căutat de Poliție după un accident         Accident rutier pe Calea Zarandului         SĂPTĂMÂNA POMENILOR. Danii de peste patru milioane de lei pentru ONG-iştii hunedoreni         MICII DUMNEZEI DE LA ŢARĂ. Primarul Mihai Irimie (PNL) lasă Şoimuşul pe sec         HUNEDOARA LIRICĂ, SCHIMBARE ÎN PROGRAM. Municipiul Hunedoara va avea două seri de festival         Fostul dealer al brățărilor dacice din Sarmizegetusa Regia a fost trimis în judecată         Ultimele pregătiri pentru deschiderea Ștrandului Corvina         Hoțul de la Castelul Corvinilor a cerut eliberarea         EVENIMENT. Dan Radu Ruşanu, ultima apariţie pe scena publică a judeţului Hunedoara         DAN RADU RUŞANU, ULTIMUL SFAT „Faceţi Conurbaţie. Altfel, ajungeţi în Ochiul Ciclonului, locul unde nu se întâmplă nimic”         Jaful din Castelul Corvinilor: trei săptămâni de anchetă, 1 la sută din prejudiciu recuperat         ANDRONACHE S-A ŢINUT DE VORBĂ. Hunedoara lirică ia locul locul Operei Nights         Câinele campion, dresat de un jandarm