Cum a crescut Deva de 60 de ori în ultimii 200 de ani

Reşedinţa judeţului Hunedoara şi-a început povestea ca un târguşor cu numai 1.300 de locuitori.

 

Potrivit studiilor de demografie istorică Transilvania medievală depăşea cu puţin 100.000 de kilometri pătraţi, iar populaţia era estimată la aproximativ 300.000 de locuitori, cifră comparabilă cu populaţia oraşelor Cluj-napoca sau a Timişoarei în zilele noastre.

 

Conform monografiei „Deva”, apărută chiar în cursul acestui an, la Editura Emia, cea mai veche evaluare numerică a populaţiei datează din 1733. Numărătoarea demonstrează că, la acel moment Deva era cât un sat mai mare al zilelor noastre, totalizând doar 290 de familii şi un număr de 1.300 de persoane. În volumul „Episcopul Ioan Inocenţiu Klein”, autorul Augustin Bunea remarcă faptul că Deva era o localitate unde populaţia românească trăia amestecată cu alte naţionalităţi. 33 de ani mai târziu, în 1766, când a fost făcut un recensământ al populaţiei româneşti de apartenenţă ortodoxă, numărul românilor care locuiau în Deva era mai mic de 1.300.

 

Deva pe timpul împăratului Iosif: un oraş de 17 ori mai mic!

Arhivele ne arată că recensământul cel mai important al populaţiei a fost făcut în vremea şi la ordinul împăratului Iosif al II-lea. Acesta a fost realizat între anii 1784 şi 1787, din nevoia autorităţilor Imperiului de a şti care este numărul total al populaţiei, pentru a putea face o estimare cât mai exactă a forţei de muncă, necesară pe timp de pace, şi a forţei militare, ncesară pe timp de război. Astfel, Deva înregistrează aproape 2.800 de locuitori consideraţi „populaţie de drept” (cei care îşi aveau domiciliul stabil în Deva) şi încă aproximativ 100 de străini, încadraţi la totalul de peste 2.900 de persoane populaţie „de fapt” (numărul total de persoane aflat la momentul recensământului  în oraş). Acelaşi recensământ „comandat” de împăratul Iosif al II-lea, ne arată că în tot comitatul Hunedoarei trăiau 86.200 de bărbaţi şi cu 5.000 de femei mai puţin. Dintre aceştia, puţin peste 1.400 de bărbaţi şi peste 1.370 de femei locuiau în Deva, iar raportul ne informează că peste 500 dintre locuitorii Devei erau copii, cu vârsta de până la 17 ani. Recensământul ne oferă şi câteva date despre „ocupaţiile” acelor vremuri: nobili, preoţi, funcţionari, orăşeni, meşteşugari, ţărani, jeleri şi militari eliberaţi.

 

Dezvoltarea industrială aduce mai mulţi străini la Deva

În perioada lui Iosif al II-lea în comitatul Hunedoarei erau o mulţime de nobili: numărul lor era de aproape 2.200 de persoane: dintre aceştia aproape 120 de nemeşi (nobili) locuiau în Deva, în timp ce în Hunedoara erau puţin peste 50 de nobili. Marea lor majoritate erau de găsit în satele haţegane. Astfel, în Râu Alb erau peste 50 de nobili, iar în Silvaşu de Jos mai bine 80! Existenţa lor este explicată de istorici prin expresia „nobili de un prun”, care, în majoritatea covârşitoare a cazurilor erau nobili numai cu numele, fiind, în fapt, chiar mai săraci decât unii dintre iobagi. Funcţionari, în judeţ erau peste 60, din care 15 la Deva şi 13 la Hunedoara. Pe de altă parte, la Deva erau doar doi ţărani şi trei militari lăsaţi la vatră. Mai târziu, în perioada neoabsolutismului, regăsim oraşul Deva alcătuit din cercurile Deva, Haţeg, Hunedoara, Pui, Orăştie şi Ilia. În 1850 numărul de case pe familie este foarte scăzut (unei familii îi revin, potrivit statisticilor, 0,86 de case), ca urmare a caselor incediate sau distruse în urma expediţiilor militare maghiare pe Valea Mureşului, dar şi în Zarand şi în Ţara Haţegului. Ulterior, dezvoltarea industrială a judeţului Hunedoara va duce la creşterea numărului de străini veniţi din alte zone ale imperiului, de la puţin peste 3.600 în anul 1.900, la peste 5.000, în anul 1910. Şi tot în anul 1.900  românii reprezentau aproape 85 la sută din totalul populaţiei.

 

Deva azi: sub presiunea emigraţiei şi-a îmbătrânirii

Un recensământ realizat de autorităţi la scurt imp după Marea Unire, în 1921, arată că Deva ajunsese la o populaţie de peste 8.600 de persoane, în timp ce Hunedara nu avea, încă, nici măcar 4.500 de locuitori. Între 1930 şi 1.941 Deva ajunge să aibă cu peste 5.000 de locuitori în plus: era vorba despre refugiaţii care veniseră aici în urma anexării Transilvaniei de nord-vest de către Ungaria hortistă. După al Doilea Război Mondial, odată cu revenirea Ardealului de Nord la România, cea mai mare parte a românilor refugiaţi la Deva se vor întoarce la casele lor. În 1966 Deva ajunsese să aibă puţin este 26.000 de locuitori. Un deceniu mai târziu populaţia se dublase, pentru a ajunge, în 1992, la maximul de peste 76.000 de locuitori. După acest an, populaţia a început să scadă numeric, odată cu reducerea activităţii economice. Între 1992 şi 2011, populaţia Devei a scăzut cu 15.000 de locuitori, iar sociologii au avertizat, în nenumărate rânduri, că fără o politică de susţinere a natalităţii, nu doar Deva, ci toate oraşele judeţului, vor fi grav afectate de sporul negativ şi îmbătrânirea îngrijorător de rapidă a populaţiei.

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

cinci × 3 =

ACTUALITATE
Accident rutier cu doi răniți la intrarea în Deva, pe Drumul Național 7         E ŞI ALDE LA GUVERNARE! Mircea Moloţ a reuşit să deblocheze proiectele europene din Ţara Haţegului         Fosta Școală 10 din Hunedoara a ajuns în paragină         DEPOUL DEVASTAT. Ultima „redută” a mocăniței din Hunedoara a fost ruinată         Tribunalul Hunedoara decide soarta spărgătorului de la Castelul Corvinilor         Sfârşit de săptămână cu Târgului European al Castelelor. VEZI Programul evenimentului         Dungi si flori in noua colectie Sense primavara-vara 2017         OMUL CU CEL MAI STUFOS CAZIER RĂMÂNE LIBER. Cu magistraţii la Judecata de Apoi         Ce soartă va avea Pasul Vâlcan, zona turistică pustie dotată cu telegondola de 33 de milioane de lei         Ludovic Orban: „Nu voi tolera coconul acela care se formează în jurul fiecărui lider”         Accident într-o intersecție din Deva         Povestea fostului securist din fruntea minerilor care a condamnat România la CEDO         Percheziții la traficanți internaționali de țigări         Un polițist a salvat un tânăr de la sinucidere         Povestea marii tragedii aviatice din 1940: „Erau peste tot morţi, mutilaţi în modul cel mai îngrozitor”         Șofer căutat de Poliție după un accident         Accident rutier pe Calea Zarandului         SĂPTĂMÂNA POMENILOR. Danii de peste patru milioane de lei pentru ONG-iştii hunedoreni         MICII DUMNEZEI DE LA ŢARĂ. Primarul Mihai Irimie (PNL) lasă Şoimuşul pe sec         HUNEDOARA LIRICĂ, SCHIMBARE ÎN PROGRAM. Municipiul Hunedoara va avea două seri de festival