Cum a crescut Deva de 60 de ori în ultimii 200 de ani

Reşedinţa judeţului Hunedoara şi-a început povestea ca un târguşor cu numai 1.300 de locuitori.

 

Potrivit studiilor de demografie istorică Transilvania medievală depăşea cu puţin 100.000 de kilometri pătraţi, iar populaţia era estimată la aproximativ 300.000 de locuitori, cifră comparabilă cu populaţia oraşelor Cluj-napoca sau a Timişoarei în zilele noastre.

 

Conform monografiei „Deva”, apărută chiar în cursul acestui an, la Editura Emia, cea mai veche evaluare numerică a populaţiei datează din 1733. Numărătoarea demonstrează că, la acel moment Deva era cât un sat mai mare al zilelor noastre, totalizând doar 290 de familii şi un număr de 1.300 de persoane. În volumul „Episcopul Ioan Inocenţiu Klein”, autorul Augustin Bunea remarcă faptul că Deva era o localitate unde populaţia românească trăia amestecată cu alte naţionalităţi. 33 de ani mai târziu, în 1766, când a fost făcut un recensământ al populaţiei româneşti de apartenenţă ortodoxă, numărul românilor care locuiau în Deva era mai mic de 1.300.

 

Deva pe timpul împăratului Iosif: un oraş de 17 ori mai mic!

Arhivele ne arată că recensământul cel mai important al populaţiei a fost făcut în vremea şi la ordinul împăratului Iosif al II-lea. Acesta a fost realizat între anii 1784 şi 1787, din nevoia autorităţilor Imperiului de a şti care este numărul total al populaţiei, pentru a putea face o estimare cât mai exactă a forţei de muncă, necesară pe timp de pace, şi a forţei militare, ncesară pe timp de război. Astfel, Deva înregistrează aproape 2.800 de locuitori consideraţi „populaţie de drept” (cei care îşi aveau domiciliul stabil în Deva) şi încă aproximativ 100 de străini, încadraţi la totalul de peste 2.900 de persoane populaţie „de fapt” (numărul total de persoane aflat la momentul recensământului  în oraş). Acelaşi recensământ „comandat” de împăratul Iosif al II-lea, ne arată că în tot comitatul Hunedoarei trăiau 86.200 de bărbaţi şi cu 5.000 de femei mai puţin. Dintre aceştia, puţin peste 1.400 de bărbaţi şi peste 1.370 de femei locuiau în Deva, iar raportul ne informează că peste 500 dintre locuitorii Devei erau copii, cu vârsta de până la 17 ani. Recensământul ne oferă şi câteva date despre „ocupaţiile” acelor vremuri: nobili, preoţi, funcţionari, orăşeni, meşteşugari, ţărani, jeleri şi militari eliberaţi.

 

Dezvoltarea industrială aduce mai mulţi străini la Deva

În perioada lui Iosif al II-lea în comitatul Hunedoarei erau o mulţime de nobili: numărul lor era de aproape 2.200 de persoane: dintre aceştia aproape 120 de nemeşi (nobili) locuiau în Deva, în timp ce în Hunedoara erau puţin peste 50 de nobili. Marea lor majoritate erau de găsit în satele haţegane. Astfel, în Râu Alb erau peste 50 de nobili, iar în Silvaşu de Jos mai bine 80! Existenţa lor este explicată de istorici prin expresia „nobili de un prun”, care, în majoritatea covârşitoare a cazurilor erau nobili numai cu numele, fiind, în fapt, chiar mai săraci decât unii dintre iobagi. Funcţionari, în judeţ erau peste 60, din care 15 la Deva şi 13 la Hunedoara. Pe de altă parte, la Deva erau doar doi ţărani şi trei militari lăsaţi la vatră. Mai târziu, în perioada neoabsolutismului, regăsim oraşul Deva alcătuit din cercurile Deva, Haţeg, Hunedoara, Pui, Orăştie şi Ilia. În 1850 numărul de case pe familie este foarte scăzut (unei familii îi revin, potrivit statisticilor, 0,86 de case), ca urmare a caselor incediate sau distruse în urma expediţiilor militare maghiare pe Valea Mureşului, dar şi în Zarand şi în Ţara Haţegului. Ulterior, dezvoltarea industrială a judeţului Hunedoara va duce la creşterea numărului de străini veniţi din alte zone ale imperiului, de la puţin peste 3.600 în anul 1.900, la peste 5.000, în anul 1910. Şi tot în anul 1.900  românii reprezentau aproape 85 la sută din totalul populaţiei.

 

Deva azi: sub presiunea emigraţiei şi-a îmbătrânirii

Un recensământ realizat de autorităţi la scurt imp după Marea Unire, în 1921, arată că Deva ajunsese la o populaţie de peste 8.600 de persoane, în timp ce Hunedara nu avea, încă, nici măcar 4.500 de locuitori. Între 1930 şi 1.941 Deva ajunge să aibă cu peste 5.000 de locuitori în plus: era vorba despre refugiaţii care veniseră aici în urma anexării Transilvaniei de nord-vest de către Ungaria hortistă. După al Doilea Război Mondial, odată cu revenirea Ardealului de Nord la România, cea mai mare parte a românilor refugiaţi la Deva se vor întoarce la casele lor. În 1966 Deva ajunsese să aibă puţin este 26.000 de locuitori. Un deceniu mai târziu populaţia se dublase, pentru a ajunge, în 1992, la maximul de peste 76.000 de locuitori. După acest an, populaţia a început să scadă numeric, odată cu reducerea activităţii economice. Între 1992 şi 2011, populaţia Devei a scăzut cu 15.000 de locuitori, iar sociologii au avertizat, în nenumărate rânduri, că fără o politică de susţinere a natalităţii, nu doar Deva, ci toate oraşele judeţului, vor fi grav afectate de sporul negativ şi îmbătrânirea îngrijorător de rapidă a populaţiei.

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

nouă + 16 =

ACTUALITATE
Nicolae Gherghin, colecționarul de timp         3.000 de sancţiuni au fost aplicate de Poliţia Locală Deva         Peste 30 de proiecte de hotărâre sunt supuse dezbaterii şi aprobării Consiliului Local Deva         Schi-alpinismul, recunoscut drept sport olimpic. Selecţia pentru lotul naţional, la finele lui ianuarie         Până acum, 820 de concurenţi vor alerga la înălţime. Pe 17 iunie, la Retezat SkyRace Intersport!         Tragedie pe un bulevard din Hunedoara. Un tânăr a fost implicat într-un accident mortal         Gealaţii lui Arion către secretarul general PNL Hunedoara: „Îţi sparg faţa şi maşina”         Mesajul lui Traian Berbeceanu către ministrul Justiției         Călători străini prin judeţul Hunedoara: „O mică Elveţie!”         Când va fi dată sentința în dosarul de proxenetism al lui Daniel Pleșcan         Peste 100 de jandarmi vor asigura ordinea în stațiunile Hunedoarei         Hoț arestat după ce a atacat paznicii unui transport de cărbune din Valea Jiului         AU DEPUS JURĂMÂNTUL. Poliția Hunedoara se întărește cu 60 de agenți         PROCESUL DECENIULUI. Domeniul Kendeffy din Retezat, la ultimul termen de judecată         Violatorul care și-a mutilat fosta iubită a cerut eliberarea         Tribunalul Hunedoara decide soarta fostului primar Cornel Resmeriță         Ce șanse mai au proiectele de restaurare din Hunedoara depuse la ADR VEST         DOSARELE „PETRU GROZA”. Răfuielile din presa hunedoreană a anilor interbelici         ÎNGRIJORĂTOR: Numărul diabeticilor nou depistaţi a crescut cu o treime în ultimii patru ani         Bibliotecarul Avram Iancu vrea să străbată înot cei 2.860 de kilometri ai Dunării