Cum a ajuns Orăştia la discreţia invaziilor tătare

Printr-o mai bună promovare şi cu ajutorul unor ghizi dedicaţi, oraşul, vechi de peste 1.000 de ani, ar putea să atragă mii de turişti, interesaţi de istoria antică şi medievală.

 

 

Pentru mulţi dintre cei care tranzitează judeţul Hunedoara spre graniţă sau dinspre vest spre est, Orăştie rămâne doar un orăşel de popas, unde se poate opri, pentru a servi o mâncare caldă. Puţini sunt cei care ştiu că oraşul este este atestat documentar de aproape 800 de ani! 1.224, anul atestării, este anul în care regele Andrei al II-lea acordă privilegii populaţiei saxone colonizată în Transilvania. Prin documentul care atestă scriptic existenţa Orăştiei, se acordă privilegii economice, militare şi sociale unei populaţii din partea de vest a Europei, adusă în sudul Transilvaniei pentru întărirea economică, dar şi a graniţelor acestei zone. Din cercetările arheologice, datarea medieval-timpurie coboară, însă, în timp, cu încă 400 de ani!

 

Observator european la Orăştie

Cercetările în zona cetăţii din Orăştie sunt începute în anul 1991. Ele au fost conduse (la acel moment) de cercetătorul la Institutul Socio-Uman al Academiei din Sibiu, Zeno Karl Pinter, preşedintele Comisiei Naţionale de Arheologie. Potrivit istoricului Mihai Căstăian, una dintre cele mai importante descoperiri, a fost rotonda din Orăştie, datând din anul 1.100, asemănătoare ca plan, dar şi ca dimensiune, cu rotonda de la Geoagiu, care este cel mai vechi monument medieval funcţional din Transilvania. O lance carolingiană trădează prezenţa unui „observator european”, un cavaler carolingian care supraveghea o înţelegere politică: embargoul sării împotriva statului moravian. După ce a murit, cavalerul ar fi fost înmormântat la Tărtăria. Lancea lui a ajuns la Orăştie, spada, la muzeul din Alba-Iulia, iar pintenii, la Muzeul din Cluj-Napoca.

 

Maghiarii găsesc aici un oraş

Cercetătorii spun că toponimul pe care Orăştia îl capătă, şi anume acela de „varoş” (din maghiară – trad. „oraş), arată faptul că, în momentul în care ajung în această zonă, maghiarii găsesc o structură urbană pe care o denumesc, simplu „oraş”. De jur împrejurul fortificaţiei şi în faţa muzeului, dar şi în alte locuri, arheologii au descoperit o serie de piese arheologice care demonstrează o vieţuire mai timpurie şi prezenţa unei astfel de aşezări într-un loc mlăştinos. În evoluţia fortificaţiei de la Orăştie există mai multe momente: în prima fază a fost o fortificaţie de lemn, care prezenta un oarecare grad de protecţie, iar în interiorul acestei fortificaţii a fost construită rotonda şi un turn donjon. În stâlpii palisadei a fost descoperită înfiptă şi o săgeată romboidală, ceea ce arată că spre anul 1.000, fortăreaţa a fost asediată de către maghiari. De altfel, în necropola maghiară cel mai înzestrat dintre luptători avea o săgeată cu aripioare înfiptă în ochi, ceea ce arată că a murit în luptă, probabil în confruntarea de aici.

 

Vechii „orăştieni”, la cheremul invaziilor tătare

Comunitatea care se stabileşte la Orăştie va intra sub jurisdicţia unui nobil şi acest lucru se vede prin prezenţa unui turn donjon, apanajul unui feudal. Din nefericire, interdicţia pe care o promovează regalitatea maghiară în ceea ce priveşte construirea de fortificaţii de piatră şi alungarea cavalerilor teutoni în Ţara Bârsei tocmai pe motiv că şi-au ridicat cetăţi de piatră, va avea consecinţe dramatice: la 1.242, în timpul marii invazii tătare, comunităţile ajung la discreţia acestor invadatori. Drept urmare, locuitorii zonei încep şi îşi fac cetăţi din piatră fără aprobare regală, ba mai construiesc şi cetăţi de refugiu, cum e şi situaţia Orăştiei, unde regăsim şi astăzi vechea fortificaţie, dar şi o altă cetate la Sibişel.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

cincisprezece + 13 =

ACTUALITATE
Restricții pe drumurile Hunedoarei         Avertizare meteorologică         Statuia Regelui Ferdinand I, de la Orăștie         Accident rutier la ieșirea din Petroșani         Motociclist rănit într-un accident         Un tânăr s-a prăbușit cu parapanta la poalele Retezatului         Calendar rural. Zile de muncă și zile de sărbătoare         Soarta Cimitirului celor uitați de pe șantierul autostrăzii Lugoj – Deva         Ziua Porților Deschise la Castelul Corvinilor         Dosarul morții lui Darius Șendroiu a ajuns în instanță         Oameni de lângă noi. La o șuetă cu scriitoarea Silvia Beldiman         Numire la Prefectură. Dorel Bretean (ALDE) este noul subprefect al județului Hunedoara         Trei ani de la înființarea postului de jandarmi din Vața de Sus         Vizită inopinată a ministrului Transporturilor pe șantierele autostrăzii Lugoj – Deva         Peste 200 de proiecte vor fi finanțate prin PNDL în județ. Cele mai multe se vor derula în Hunedoara         Drumul spre cetatea Piatra Roșie va fi modernizat         Calea ferată Simeria – Curtici intră în modernizare         Povestea inedită a Târgului de fete de pe muntele Găina         Zilele Hunedoarei: fotbal și opera rock Zrínyi 1566         ŞASE LUNI DE CREŞTERE CONTINUĂ LA AEROPORTUL INTERNAŢIONAL SIBIU