Cum a ajuns cetatea dacică Blidaru la un pas de a fi dotată cu un funicular de doi kilometri

Proiectul de conservare, restaurare și punere în valoare a cetății dacice de la Blidaru a fost elaborat în anul 1977 și prevedea lucrări ample, realizate după ce monumentul istoric a fost nominalizat în planul de măsuri aprobat de Plenara C. C. al PCR, din 26 – 27 octombrie 1977, „privind aniversarea a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat și independent”. Proiectul realizat de Institutul de Proiectări Hunedoara prevedea consolidarea zidurilor de incintă, a cazematelor și bastioanelor, a turnului locuință, curățarea cisternei antice de apă, realizarea unui circuit de vizitare prin amenajarea unor alei din piatră mărgăritar, amplasarea unor construcții de protecție a turnului – locuință, împrejmuirea așezării, efectuarea drenajelor și sistematizarea terenului pentru scurgerea apelor pluviale. O parte din lucrări au fost realizate în anii următori.
Cele mai mari greutăți întâmpinate de proiectanți au fost accesul dificil la cetatea Blidaru. Aşezarea antică se află pe una dintre crestele din Munţii Orăştiei, iar singurele căi de acces sunt potecile. Cea mai folosită dintre ele porneşte de la marginea satului Costeşti şi străbate o pădure de fag, impresionantă prin formele ciudate ale copacilor, şi apoi una de mesteacăn. Urcușul durează cel puțin o oră pentru călătorii neantrenați, iar în anii 1970 era și mai dificil. „Cetatea Blidaru se află pe un masiv muntos greu accesibil la cota 703 metri. Până în zona din apropierea cetății (50 de metri) se află un drum de care în lungime de 3,5 kilometri, care urcă din vale. Traseul drumului este brăzdat de torenți sau străbate zone de stâncărie. Declivitățile sale mari pe tot parcursul ating pe anumite sectoare pante de 50 la sută. Pentru accesul cu vehicule șenilate, singurele care ar putea accede la cetate, ar fi necesare lucrări de lărgire a platformei și desfășurări de traseu implicând derocări și defrișări, al căror cost ar fi foarte mare. Durata de execuție s-ar întinde pe doi ani. În această situație se poate recurge la transport samarizat sau cu carul cu boi pentru materialele mai ușoare”, arătau proiectanții.
Funicular până la Blidaru
Cea mai accesibilă soluție a fost însă realizarea unui funicular, întins de doi kilometri. „Soluția cea mai simplă și mai puțin costisitoare este însă instalarea unui funicular tip Wisson, utilizat curent în exploatările forestiere, având caracteristiciele: distanța de funcționare 2.000 de metri și sarcina utilă de transport în ambele sensuri de 1,5 tone. Panta admisibilă: 15 la sută. O garnitură de acest tip de funicular se compune dintr-un troliu Wisson, un motor S 18, un cablu purtător de 24 mm și un cablu tractor de 11 mm. Procurarea se face de KEMFMC, serviciul mecanizare, prin închiriere de la exploatările din zonă care pot asigura montarea și funcționarea funicularului pe toată perioada necesară”, se arăta în proiectul realizat de specialiștii Institutului de Proiectări Hunedoara. Amenajarea drumului de 3,5 kilometri era estimată la 3.000.000 de lei, în timp ce funicularul ar fi costat 750.000 de lei. „În acest caz rămâne ca drumul existent să fie folosit numai ca acces pietonier, greu prin lungimea sa, urmând să se îmbunătățească pe viitor”, informau specialiștii de la IPH.
Ideea construirii unui funicular la Cetatea Blidaru data încă de la înceutul anilor 1970, fiind propusă chiar de arheologi. Hadrian Daicoviciu a fost unul dintre ei. „Turnurile – locuinţă din cetăţuia Costeştilor au putut fi apărate cu acoperişuri de azbociment deoarece tractoarele au putut transporta până pe platoul dealului materialele necesare. Transportul cu asemenea mijloace este însă imposibil de realizat fără amenajarea unor drumuri la Blidaru, Căpâlna, Sarmizegetusa, iar transportul cu animale sau, dimpotrivă, cu mijloace foarte perfecționate, helicoptere, ar fi extrem de costisitor. Este adevărat însă că, în anumite cazuri, ar putea fi folosite liniile de funiculare construite în zonă pentru exploatarea pădurilor”, scria Hadrian Daicoviciu în 1971, într-un studiu privid situația cetăților antice din Munții Orăștiei.
Cetatea dacică Blidaru este una dintre cele şase fortăreţe dacice din Munţii Orăştiei care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO din România. Cetatea a fost construită în secolul I î.Hr. și avea, potrivit istoricilor, și un rol de a proteja Sarmizegetusa Regia împotriva cuceririi romane. Blidaru a fost una dintre cele mai puternice fortăreţe militare ale dacilor, dar în prezent ruinele – monument istoric aflat în patrimoniul UNESCO – au rămas doar o destinaţie pentru turiştii pasionaţi de excursii pe munte. La fel ca și alte așezări dacice, Blidaru are nevoie de lucrări de conservare și protejare.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

12 + 10 =

ACTUALITATE
O tânără s-a spânzurat în locuința ei din Deva         Profesorul Eli Androne Petru a câștigat procesul cu primăria         Situația celor două mari proiecte de infrastructură derulate în Hunedoara prin POR 2014 – 2020         Zeci de angajați ai fabricii Terpena au de suferit de pe urma dezastrului. S-au plâns la ITM Hunedoara         Concert de muzică populară în Piața Cetății         Copil de 12 ani rănit în accident         Au furat două motofierăstraie         Persoane bănuite de furt depistate de poliţiştii hunedoreni         ȘI TU POȚI DEVENI SALVATOR!         Evaziune de peste 22 de miliaone de lei. Români și chinezi implicați în afacerile ilegale         Ascensoare noi în Spitalui municipal Hunedoara         Noi mărturii în dosarul matriței din Sarmizegetusa Regia         Fitness în aer liber la poalele Cetății         Sorin Vasilescu participă la o întâlnire în Austria cu specialiști în arheologie         CEH pierde 300 de tone de huilă în fiecare zi         Turiștii din Parâng sunt așteptați cu un drum plin de gropi         A XVI-a ediție a Festivalului – Concurs „Tudorică Munteanu”, organizat în Orăștie         Proiect de lege important. Fermierii care vor fi scutiți de la plata taxelor pentru sănătate, șomaj și salarii         18 octombrie – ziua în care Huniazii au intrat în istorie         Monica Iacob Ridzi a depus o cerere de eliberare condiționată