COPILĂRIA REGELUI MIHAI. Imagini inedite de la vizita familiei regale la Ulpia Traiana Sarmizegetusa și în Hunedoara anului 1934

Regele Carol al doilea şi fiul său Mihai, cel care avea să îi urmeze la tron, au vizitat Hunedoara în toamna anului 1934. Castelul Corvinilor şi Ulpia Traiana Sarmizegetuza au fost locurile de interes pentru familia regală, întâmpinată de un număr impresionant de localnici.

Carol al II-lea şi fiul său Mihai, atunci în vârstă de 13 ani, au ajuns în judeţul Hunedoara la începutul lunii septembrie 1934. Au vizitat în principal ruinele fostului oraş antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi Castelul Corvinilor din Hunedoara. În Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Carol al doilea a dat, simbolic, prima lovitură de târnăcop pe şantierul arheologic pe lucrările urmau să fie reluate. Atît regele cât şi fiul său Mihai, atunci voievod şi urmaş la tron, au fost ovaţionaţi de mulţimea care a ocupat zona fostei aşezări romane. În cinstea vizitei membrilor familiei regale, în Ulpia Traiana Sarmizegetusa au avut loc serbări populare, iar localnicii au purtat straie tradiţionale de sărbătoare. Prim-ministrul Gheorghe Tătărescu şi istoricul Constantin Daicovici, care conducea lucrările arheologice, au ţinut discursuri în faţa mulţimii. Familia regală şi-a continuat vizita în judeţul Hunedoara la Castelul Corvinilor. Şi aici a fost întîmpinată de un număr mare de localnici, cu flori şi portretele ale voievodului Mihai, atunci un personaj răsfăţat de presa vremii. Ilustraţiile rare ale vizitei regelui Carol al doilea şi a fiului său Mihai au fost publicate în numărul din septembrie 1936, al publicaţiei interbelice Realitatea Ilustrată, aflată în patrimoniul Bibliotecii Metropolitane a Bucureştilor.

Primul oraș roman din Dacia

În anii 1930, ruinele oraşului antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa erau scoase la iveală în cea mai mare campanie de cercetare arheologică desfăşurată până la acea vreme. Povestea luxoasei colonii romane din Dacia a început însă cu aproape două milenii mai devreme, la sfâșitul războaielor daco-romane.

Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost întemeiată de împăratul Traian, în anul 106, şi a fost transformată în capitala noii provincii cucerite de armatele romane. Vechile ruine ale aşezării din inima Daciei ocupă o suprafaţă de peste 30 de hectare la poalele Retezatului şi ale Munţilor Poiana Ruscăi. Ele amintesc de un oraş cosmopolit cu clădiri luxoase şi temple impunătoare. Potrivit arheologilor, oraşul în formă patrulaterică era înconjurat de un zid de aproape cinci metri, construit din blocuri de piatră cioplite. Porţile de pe laturile paralele erau legate între ele prin două străzi principale, care străbăteau cetatea dintr-o parte în alta. Piaţa era în centrul oraşului, în care se mai aflau clădirile administrative şi religioase. În afara cetăţii erau case, temple, construcţii diverse şi cimitire. În secolul al doilea, Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost ţinta atacurilor armate la care participau dacii liberi şi alte popoare. Invaziile şi răscoalele au fost suprimate de armatele romane, iar în cinstea victoriilor în Ulpia Traiana au fost ridicate mai multe monumente de for public.

Cum a fost ruinat oraşul antic

Declinul Sarmizegetusei romane a avut loc la mijlocul secolului al treilea. Pe fondul atacurilor şi al lipsei soluţiilor de a apăra Dacia, împăratul Aurelian a hotărât retragerea peste Dunăre a armatei şi funcţionarilor, care au fost urmaţi şi de proprietarii de pământ şi de sclavi. „Oraşul a continuat să supravieţuiască cu o populaţie împuţinată şi modestă, care trăia în palatele părăsite şi care, în caz de atac, se adăpostea în amfiteatru, transformat într-o fortăreaţă rezistentă. Viaţa oraşului a încetat probabil odată cu năvălirea hunilor şi a popoarelor aduse de aceştia“, afirma arheologul Gică Băeştean, reprezentantul secţiei muzeale a sitului.

Complexul arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa se află în apropiere de Haţeg şi de vechile Porţi de Fier ale Transilvaniei, într-o zonă de importanţă strategică în care au avut loc de-a lungul secolelor mai multe bătălii sângeroase. Anual, aici au loc cercetări arheologice, însă, potrivit reprezentanţilor secţiei muzeale din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, doar cinci la sută din suprafaţa oraşului antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost cercetată în detaliu. Turiştii care ajung în Ulpia Traiana Sarmizegetusa s-ar putea pierde în prezent prin mulţimea ruinelor, dar şi pe ogoarele, grădinile şi livezile care alternează în diversitatea peisajului cu urmelele fostelor monumente antice. Pe drumurile din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, prin sit, încă trec căruţele localnicilor care au terenuri în zonă.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

cincisprezece + șaptesprezece =

ACTUALITATE
ADEVĂR ŞI PROVOCARE. Împădurim Kogaionul împreună         AFACERI LÂNGĂ MORMÂNTUL LUI ARSENIE BOCA. De ce nu a dispărut talciocul de la Mănăstirea Prislop         Peste 140 de hectare în flăcări         Peste 250 de arbori plantați în Călan         Copil rănit grav într-un accident         Turiștii amendați pentru comportament indecent în Sarmizegetusa Regia „salvați” de magistrați         VIDEO Cea mai frumoasă stradă din Hunedoara a „înflorit”         Armăsar în agonie abandonat pe marginea unei străzi din Orăștie         De Ziua Poliției Române. Dacian Vonu, polițistul anului         Buna Vestire la Mănăstirea Prislop: cozi interminabile la mormântul părintelui Arsenie Boca         Femeie ucisă de soț și incendiată: bărbatul a încercat apoi să se omoare         Demisie în spital, după moartea fetiței de un an și zece luni         PLATOUL VÂRTOAPELOR. Locul de unde ghioceii, ca nişte clopote ale tăcerii, ridică liniştea lumii la cer         Mămicile au protestat în Hunedoara, după moartea fetiței de un an și 10 luni         Spărgători din Hunedoara capturați de polițiști         ÎMPĂDURIRI. Peste 7.000 de arbori vor fi plantați pe „muntele sfânt al dacilor”         SECRETELE HUNEDOAREI. Mănăstirea Prislop supravegheată de securiști în anii 1950. Informator: „Se roagă să revină regele Mihai în țară”         Protestul mămicilor după moartea copilei de un an și 10 luni în spitalul din Hunedoara         Ca-n ţara comandantului Mocanu! Mai avem de aşteptat după rezultatul anchetei Corpului de Control al IGPR         Ziua Mondială a Apei, marcată în școli din mediul rural