Cetatea dacică de la Hunedoara, aşezarea istorică din vecinătatea Castelului Corvinilor

Castelul Corvinilor uimeşte nu doar prin istoria sa de peste şase secole, dar şi prin cea a împrejurimilor lui. În vecinătatea cetăţii medievale de la Hunedoara a existat o aşezare antică, ale cărei secrete au rămas, în mare parte, nedescifrate. Ultimele cercetări arheologice întreprinse în grădina Castelului din Hunedoara şi pe Dealul Sânpetru au scos la iveală urmele unei cetăţi dacice întinse şi a unei necropole în care se aflau rămăşiţele a zeci de adulţi şi copii, ale căror trupuri au fost transformate în cenuşă sau îngropate în pământ, alături de obiectele lor de preţ.

Cetatea dacică de pe dealul Castelului Corvinilor ar fi existat din secolul al doilea î. Hr. Avea ziduri de piatră, şi structuri din lemn, iar în jurul ei au fost descoperite urmele unor locuinţe şi încăperi în care erau ţinute proviziile. Aşezări preistorice au existat şi în Ţinutul Pădurenilor, locul minelor de fier. Unii arheologi susţin că zona Hunedoarei poate fi comparată ca importanţă cu cea a Munţilor Orăştiei, unde se află cele mai mari cetăţi dacice, inclusiv Sarmizegetusa Regia.

Săpăturile efectuate de specialişti la începutul anilor 2000 în grădina castelului au dus la descoperirea cimitirului dacic, cu 30 de depuneri în care se aflau rămăşiţele a peste 50 de defuncţi, cei mai mulţi fiind copii. Potrivit arheologilor, mormintele datează din perioada dacică, de aproximativ 2.100 de ani, iar în unele cazuri s-a putut stabili sexul celor înhumaţi, prin metode antropologice: existenţa unor piese tipic feminine, cercei sau mărgele. Necropola prezintă o importanţă ridicată, susţine arheologul Sorin Tincu, director al Muzeului de Istorie, Arheologie şi Etnografie din Hunedoara, pentru că arată ambele moduri în care dacii îşi înhumau defuncţii: cel ce presupunea incinerarea cadavrelor şi cel al îngropării lor fără a mai fi arse.

Mormintele războinicilor daci
Tot în vecinătatea Castelului Covinilor au fost descoperite mormintele unor războinici daci, incineraţi şi înhumaţi alături de armele lora. Într-unul dintre morminte se afla o urnă cu cenuşă, îngropată alături de sica (pumnalul dacic) şi lancea defunctului. Istoricii susţin că zona vechii cetăţi dacice la poalele căreia ar fi fost ridicat Castelul Corvinilor a avut un rol strategic. Pe valea Zlaştiului şi a Govâjdiei şi în Munţii Poiana Ruscăi au fost exploatata încă din Antichitate zăcămintele de fier, iar localnicii care au prosperat de pe urma lor, aveau tot interesul în ale apăra.

“Pe Dealul Sânpetru s-a aflat un important centru dacic, în jurul căruia „pivotau” alte comunităţi. Dată fiind bogăţia şi necesitatea protejării bogatelor minereuri de fier este de aşteptat şi descoperirea unor cetăţi dacice în zonă. Sfârşitul locuirii pe Dealul Sânpetru şi încetarea practicării ritualurilor sacre din Grădina Castelului au avut loc, foarte probabil, cu prilejul războaielor daco-romane şi a instalării trupelor romane în zonă. Construcţia romană de pe Dealul Sânpetru şi inventarul descoperit în ea sunt dovezi concludente despre instalarea unor trupe romane acolo, acestea sesizând importanţa strategică a platoului în depresiunea Hunedoara”, se arată în lucrarea „Vestigiile dacice de la Hunedoara”, editată în 2007 de Biblioteca Brukenthal, în urma cercetărilor efectuate de Valeriu Sîrbu, Sabin Adrian Luca, Cristian Roman, Silviu Purece, Dragoş Diaconescu şi Nicolae Cerişer.

Aşezările preistorice de la Hunedoara
Potrivit arheologilor, pe teritoriul municipiului Hunedoara au fost descoperite urmele mai multor aşezări preistorice: pe Dealul Sânpetru, în zona cimitirul Bisericii Reformate, în Grădina Castelului şi în zona Biserica Sfântul Nicolae. Pe Dealul Sânpetru a existat o fortificaţie de pământ cu val şi şanţ. În acelaşi loc ar fi existat un turn de apă şi o conductă de coborâre. Arheologii au descoperit aici un număr impresionant de obiecte, datând din epoca bronzului şi din perioada dacică şi a Romei antice. În zona cimitirului reformat au fost scoase la iveală materiale ceramice aparţinând culturilor Turdaş, Coţofeni şi epocilor dacică, romană şi feudală. În Grădina Castelului au fost descoperite piese din neolitic, epoca bronzului, a fierului (inclusiv perioada dacică clasică) şi epoca medievală. În zona bisericii Sfântul Nicolae din Huendoara a fost descoperit mormântul unui războinic medieval, dar şi fragmente de piese din preistorie.

Potrivit arheologilor, de peste trei milenii zona Dealului Sânpetru a fost locuită, iar primele aşezări importante datează din secolele VIII – VII î. Hr., înainte de apariţia primelor informaţii despre geţi.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

18 − trei =

ACTUALITATE
Femeie ucisă de soț și incendiată: bărbatul a încercat apoi să se omoare         Demisie în spital, după moartea fetiței de un an și zece luni         PLATOUL VÂRTOAPELOR. Locul de unde ghioceii, ca nişte clopote ale tăcerii, ridică liniştea lumii la cer         Mămicile au protestat în Hunedoara, după moartea fetiței de un an și 10 luni         Spărgători din Hunedoara capturați de polițiști         ÎMPĂDURIRI. Peste 7.000 de arbori vor fi plantați pe „muntele sfânt al dacilor”         SECRETELE HUNEDOAREI. Mănăstirea Prislop supravegheată de securiști în anii 1950. Informator: „Se roagă să revină regele Mihai în țară”         Protestul mămicilor după moartea copilei de un an și 10 luni în spitalul din Hunedoara         Ca-n ţara comandantului Mocanu! Mai avem de aşteptat după rezultatul anchetei Corpului de Control al IGPR         Ziua Mondială a Apei, marcată în școli din mediul rural         Scandalul continuă: Angajaţii UM Orăştie ameninţă cu greva         Mircea Muntean reacţionează         Câinele salvat de pompieri din flăcări, îngrijit la adăpostul din Hunedoara         Un copil a furat o mașină și a ieșit cu ea la plimbare         Spărgător de automate de lapte prins în Deva         Incendiu în pădurea comunei Romos         Cum va fi celebrată Ziua Poliției în Deva și Petroșani         Fetiță decedată în spital         Cum a lovit „blestemul aurului dacic” satele din umbra Sarmizegetusei Regia         EXCLUSIV. Alpiniştii daţi dispăruţi: “Cea mai mare problemă a noastră a fost că nu am putut să comunicăm cu nimeni”