Cele mai frumoase destinaţii turistice pentru iubitorii lumii antice. Hunedora se mândreşte cu cele două Sarmizegetusa

Ruinele aşezărilor dacice şi romane din România sunt pentru multe dintre comunităţile din zonele în care se află cele mai importante locuri pe care turiştii sunt invitaţi să le exploreze.

Iată prezentate mai jos câteva dintre cele mai cunoscute aşezări dacice şi romane de pe actualul teritoriu al ţării.

Sarmizegetusa Regia

Sarmizegetusa Regia a devenit capitala Daciei în secolul I î. Hr., la sfârşitul domniei regelui Burebista. Fostul oraş antic din Munţii Orăştiei, ale cărui ruine se află la circa 30 de kilometri de Orăştie şi 40 de kilometri de oraşul Călan, a fost o aşezare cosmopolită, dezvoltată economic, şi un centru religios important al dacilor. Era bine întărită şi apărată de sistemul de cetăţi creat în jurul ei, la Costeşti, Blidaru, Vârful lui Hulpe, Piatra Roşie şi Băniţa. Oraşul antic de pe Dealul Grădiştii se întindea pe o suprafaţă mai mare de trei hectare şi era format din trei părţi distincte: cetatea, incinta sacră şi cartierele unde se aflau construcţiile civile. Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia a fost inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. „Dar Sarmizegetusa n-avea în primul rând însemnătate strategică; spre deosebire de celelalte cetăţi care domină ţinutul dimprejur, aceasta, deşi se află la 1200 metri înălţime, este ea însăşi dominată de înălţimile înconjurătoare mai mari. E, prin urmare, o cetate de refugiu, menită să adăpostească numeroasa populaţie din împrejurimi. La Sarmizegetusa, locuinţele aşezării civile se întindeau în afara zidurilor cetăţii pe distanţa de vreo trei kilometri, înşirându-se pe terasele Dealului Grădiştii şi lăsând, pare-se, între ele adevărate străzi”, scria Hadrian Daicoviciu, în volumul „Dacii”, publicat în 1965. Sarmizegetusa Regia a capitulat în faţa armatelor romane la începutul secolului I. Cei mai mulţi dintre istoricii care au cercetat-o au stabilit că aşezarea a fost cucerită şi distrusă de romani în anul 106. După înfrângerea dacilor, cetatea a fost devastată, iar templele ei au fost incendiate. „La fel ca în celelalte situaţii, şi în cazul Sarmizegetusei gestul a avut motivaţii politice, economice, dar şi religioase. Se pare că rezistenţa armată a dacilor s-a fundamentat pe sentimentul religios, astfel că a fost distrus în totalitate centrul religios şi politic al acestora”, afirma cercetătoare Cristina Bodo, într-o lucrare dedicată aşezării din Munţii Orăştiei. Potrivit istoricilor, în ultimii ani ai existenţei sale, Sarmizegetusa Regia era un oraş cosmopolit, chiar o aşezare de lux. În prezent, este inclusă pe lista monumentelor aflate în patrimoniul cultural mondial UNESCO.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost întemeiată de împăratul Traian în anul 106 şi a fost transformată în capitala noii provincii cucerite de armatele romane. Vechile ruine ale aşezării care a devenit capitala provinciei Dacia ocupă o suprafaţă de peste 30 de hectare la poalele Retezatului şi ale Munţilor Poiana Ruscăi. Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost ţinta atacurilor armate la care participau dacii liberi şi alte popoare. Invaziile şi răscoalele au fost suprimate de armatele romane, iar în cinstea victoriilor în Ulpia Traiana au fost ridicate mai multe monumente de for public.

Declinul Sarmizegetusei romane are loc la mijlocul secolului al treilea. Potrivit istoricilor, pe fondul atacurilor migratorilor şi al lipsei soluţiilor de a apăra Dacia, împăratul Aurelian a hotărât retragerea peste Dunăre a armatei şi funcţionarilor, care au fost urmaţi şi de proprietarii de pământ şi de sclavi, dar nu de marea masă a populaţiei. Oraşul a continuat să supravieţuiască cu o populaţie împuţinată şi modestă, care trăia în palatele părăsite şi care în caz de atac se adăpostea în amfiteatru, transformat într-o fortăreaţă rezistentă. Viaţa oraşului a încetat probabil odată cu năvălirea hunilor şi a popoarelor aduse de aceştia. Complexul arheologic se află în apropiere de Haţeg şi de vechile Porţi de Fier ale Transilvaniei, într-o zonă de importanţă strategică în care au avut loc de-a lungul secolelor mai multe bătălii sângeroase. Arheologii susţin că doar cinci la sută din suprafaţa oraşului antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost cercetată în detaliu.

Cetăţuia Costeşti

Cetatea Costeşti, veche de 2.100 de ani, a fost fort militar, dar şi reşedinţă de vară pentru căpeteniile dacilor. Se găseşte lângă satul Costeşti, comuna Orăştioara de Sus din judeţul Hunedoara. Numele din vechime nu este cunoscut. Era o cetate puternică, la baza căreia exista o mare aşezare civilă, iar unul dintre rolurile ei era acela de a apăra drumul spre cetatea Sarmizegetusa Regia. Cetatea a fost distrusă în 106 de romani şi nu a mai fost niciodată reclădită. De pe culmea dealului pe care a fost ridicată cetatea se devăluie priveliştea munţilor ce delimitează văile Grădiştii, Streiului şi Mureşului şi a pădurilor şi dealurilor din împrejurimi, o zonă salbatică, rămasă neschimbată de-a lungul timpului.

Tropaeum Traiani – Adamclisi

Tropaeum Traiani, de la Adamclisi (judeţul Constanţa), a fost ridicat între anii 106 şi 109, în cinstea împăratului Traian şi a victoriei romanilor asupra coaliţiei formate din geto – daci, buri şi sarmaţi, din anul 102 d.Hr. Monumentul a fost reconstituit în 1977, după unul dintre modelele ipotetice ale vechiului edificiu aflat în ruine. În muzeul adăpostit în interiorul acestuia se găsesc părţi din edificiul original. Ansamblul din care făcea parte monumentul cuprinde un altar funerar, pe ai cărui pereţi se aflau înscrise numele celor aproximativ 3.800 de soldaţi romani căzuţi probabil în lupta de la Adamclisi, şi de asemenea un mausoleu cu trei ziduri concentrice, în care se pare că a fost înmormântat comandantul care, cu preţul vieţii sale, a decis victoria din anul 102. Tropaeum Traiani se află în regiunea podişului Negru Vodă, lângă comuna Adamclisi, la 60 km sud-vest de Constanţa, pe drumul naţional Călăraşi – Constanţa.

Castrul roman Potaissa

Potaissa (Patavissa) a fost o aşezare dacică ridicată la rangul de municipium de împăratul roman Septimiu Sever (193 – 211) şi ulterior la cel de colonie. Potaissa, ale cărei ruine se află pe teritoriul municipiului Turda, s-a dezvoltat începând din 167 – 168, când s-a stabilit aici legiunea a V-a Macedonica. Castrul roman Potaissa a funcţionat până în anul 274, când legiunile romane au fost retrase din Dacia. A continuat să fie folosit de localnici, iar ruinele lui au rămas în picioare până târziu în Evul Mediu. Apoi, pietrele fasonate din castrul roman au fost folosite pentru construcţia a numeroase clădiri din centrul Turzii.

Germisara

Ruinele vechii aşezări se află în Geoagiu, iar în urmă cu aproape două milenii localitatea Germisara era cunoscută pentru apele cu efecte terapeutice, aici funcţionând „Thermae Germisara“ sau „Germisara cum thermis“. În anul 1935, la săparea bazinului mic din actualul ştrand cu ape termale, au fost dezgropate statuile reprezentându-i pe Esculap (Aesculap) şi Egeea (Hygeea), care stau mărturie vieţii intense din acele timpuri. Aici este atestat şi un templu dedicat Nymphaelor, dar şi depuneri de altare, statui, monede şi obiecte din metal preţios (şapte plăcuţe votive din aur). În Geoagiu pot fi vizitate ruinele castrului roman ce apăra drumurile dintre Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi oraşele Micia şi Apulum, dar şi ale drumului roman.

Cetatea Blidaru

Cetatea dacică Blidaru este una dintre cele şase fortăreţe dacice din Munţii Orăştiei care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO din România. Cetatea a fost construită în secolul I î. Hr. cu rolul de a proteja Sarmizegetusa Regia împotriva cuceririi romane. Vechea cetate dacică de pe munte, aflată lângă satul Costeşti din judeţul Hunedoara, nu mai foloseşte de mult scopului în care a fost construită în urmă cu 2.000 de ani. Blidaru a fost una dintre cele mai puternice fortăreţe militare ale dacilor, dar în prezent ruinele – monument istoric aflat în patrimoniul UNESCO – sunt o destinaţie pentru turiştii pasionaţi de excursii pe munte, dar şi pentru cei care practică yoga şi alte astfel de activităţi.

Fortul Piatra Roşie

Veche de două milenii, cetatea dacică Piatra Roşie din Munţii Şureanu se dezvăluie călătorilor ca un loc misterios, aproape inaccesibil. Ruinele aşezării înfiinţată pe o stâncă, deasupra văilor Luncanilor şi Streiului, sunt ascunse sub covorul de vegetaţie şi de pământ, iar peste zidurile ei şi peste rămăşiţele drumului pavat antic al cetăţii au crescut fagi. Despre Piatra Roşie, istoricii susţin că a fost construită în vremea regelui Burebista. Fortăreaţa a dominat Platoul Luncanilor timp de un secol şi jumătate, fiind distrusă apoi de legiunile romane, în drumul lor spre Sarmizegetusa Regia. În Piatra Roşie au fost descoperite mai multe discuri din tablă de fier, împodobite cu reprezentări ale unor animale, despre care arheologii susţineau că erau scuturi.

Templele de la Feţele Albe

Feţele Albe este o veche aşezare dacică ruinată de aproape două milenii, ascunsă în prezent de o pădure despre care localnicii cred că ar fi bântuită de spiritele ielelor. Locul se află în vecinătatea oraşului antic Sarmizegetusa Regia, iar cetatea era, de fapt, potrivit istoricilor, un mare cartier al capitalei Daciei din vremea lui Decebal. La Feţele Albe există un complex de construcţii dacice, dispuse pe patru terase, însă toate au fost incendiate şi demolate în timpul celui de-al doilea război de cucerire a Daciei purtat de romani. De atunci vechea aşezare a rămas părăsită.

Roşia Montană

Roşia Montană (Alburnus Maior) a fost cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei, fiind amintită de Herodot, Pliniu, Titus Liviu. Potrivit istoricilor, aşezarea din Munţii Apuseni este una dintre cele mai vechi localităţi cu tradiţie în exploatarea metalelor preţioase din Europa. Roşia Montană a fost înfiinţată de romani în timpul domniei lui Traian ca oraş minier cu colonişti din Iliria. Primul document în care este atestată, cu numele de Alburnus Maior, este o tablă din ceară ce datează din 6 februarie 131. În ruinele fostei cetăţi, arheologii au descoperit locuinţe, morminte, galerii miniere, unelte pentru minerit, multe inscripţii în limba greacă şi latină şi 25 de table de ceară, iar o parte dintre descoperirile arheologice pot fi văzute în Muzeul Mineritului din Roşia Montană.

Porolissum

Porolissum a fost un oraş roman din Dacia. Stabilit ca tabără militară în anul 106 d. C. în timpul războaielor daco-romane ale lui Traian, oraşul s-a dezvoltat repede prin intermediul comerţului cu băştinaşii daci şi a devenit capitala provinciei romane Dacia Porolissensis în 124 d. C. Situl este unul dintre cele mai mari şi mai bine păstrate din România. Se găseşte pe Măgura Pomăt de pe teritoriul satului Moigrad-Porolissum, respectiv a comunei Mirşid, judeţul Sălaj. Complexul Arheologic Porolissum este situat pe limita de nord a Imperiului Roman şi include un castru roman, unde erau cantonaţi soldaţii care apărau frontiera.

Tibiscum

Tibiscum a fost o aşezare dacică, apoi oraş în Dacia romană, cunoscut ca municipiu pe vremea împăratului Gallienus (253-268). Oraşul se găsea la ieşirea râului Timiş din munţi şi vărsarea râului Bistra, lângă Caransebeş, azi localitatea Jupa, judeţul Caraş-Severin. Turiştii pot vedea aici construcţii importante ale unor ateliere din castrul roman şi din aşezarea civilă romană Tibiscum. Aşezările romane de la Tibiscum au fost considerate de istorici cele mai importante vestigii ale antichităţii clasice din Banat.

Drobeta

Drobeta a fost prima cetate din piatră ridicată în Dacia (103 – 105) de împăratul Traian. A fost un centru militar şi politic important, iniţial fiind construit pentru a adăposti 500 de soldaţi care asigurau paza podului de peste Dunăre. La vest de castrul roman din Drobeta, pe malul Dunării, se văd ruinele termelor (băilor) romane; s-au găsit în ziduri cărămizi cu ştampila legiunii a V-a Macedonica, semn al datării construcţiei băilor în acelaşi timp cu construcţia castrului şi a podului. Templele castrului Drobetei sunt amintite în perioada Impăratului Gordian al III-lea ca unele dintre puţinele locuri unde în Dacia se practica, printre soldaţii legionari romani, misterele cultului lui Jupiter.

Apulum

Castrul roman Apulum a fost unul dintre cele mai importante centre ale stăpânirii romane de pe teritoriul Daciei. El a fost construit în zona fostei aşezări dacice Apoulon. Construirea castrului a fost determinată de cantonarea în această zonă a Legiunii a XIII-a Gemina (106 – 271), dislocată din Vindobona, actualul oraş Viena. Legiunea avea rolul de a păzi ţinutul aurifer şi drumul de transport al aurului către Roma. Castrul roman Apulum a fost reşedinta guvernatorului Daciei Superior şi apoi a Daciei Apulensis. În imediata vecinătate a castrului s-au dezvoltat aşezările romane Colonia Aurelia Apulensis, iar mai apoi Colonia Nova Apulensis.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

17 − 9 =

ACTUALITATE
Demisie în spital, după moartea fetiței de un an și zece luni         PLATOUL VÂRTOAPELOR. Locul de unde ghioceii, ca nişte clopote ale tăcerii, ridică liniştea lumii la cer         Mămicile au protestat în Hunedoara, după moartea fetiței de un an și 10 luni         Spărgători din Hunedoara capturați de polițiști         ÎMPĂDURIRI. Peste 7.000 de arbori vor fi plantați pe „muntele sfânt al dacilor”         SECRETELE HUNEDOAREI. Mănăstirea Prislop supravegheată de securiști în anii 1950. Informator: „Se roagă să revină regele Mihai în țară”         Protestul mămicilor după moartea copilei de un an și 10 luni în spitalul din Hunedoara         Ca-n ţara comandantului Mocanu! Mai avem de aşteptat după rezultatul anchetei Corpului de Control al IGPR         Ziua Mondială a Apei, marcată în școli din mediul rural         Scandalul continuă: Angajaţii UM Orăştie ameninţă cu greva         Mircea Muntean reacţionează         Câinele salvat de pompieri din flăcări, îngrijit la adăpostul din Hunedoara         Un copil a furat o mașină și a ieșit cu ea la plimbare         Spărgător de automate de lapte prins în Deva         Incendiu în pădurea comunei Romos         Cum va fi celebrată Ziua Poliției în Deva și Petroșani         Fetiță decedată în spital         Cum a lovit „blestemul aurului dacic” satele din umbra Sarmizegetusei Regia         EXCLUSIV. Alpiniştii daţi dispăruţi: “Cea mai mare problemă a noastră a fost că nu am putut să comunicăm cu nimeni”         ANGAJAŢII DE MEDIU, PROTEST SPONTAN. Aroganţa Guvernului PSD dinamitează atragerea de fonduri europene