Călători străini prin judeţul Hunedoara: „O mică Elveţie!”

Dacă maghiarii vedeau Ardealul drept „pana pălăriei lui Dumnezeu”, scriitorii descriu Hunedoara ca despre un Ardeal în miniatură.

 

 

Sute de călători români şi străini care au vizitat Transilvania s-au declarat, de-a lungul timpului, copleşiţi frumuseţea judeţului Hunedoara. De la la Ovid Densusianu, ba chiar şi Jules Verne, scriitorii care au trecut pe aici ne-au lăsat un splendid tablou al acestei zone, care adună „tot ce are Ardealul mai bun şi mai frumos”.

 

Ungurii: Ardealul, pana pălăriei lui Dumnezeu

În volumul „Cum învăţa a-şi cunoaşte ţara Măria Sa Mihai”, apărut în 1936, Ion Conea scrie: „În cadrul unui congres de geografie, ne înapoiam dintr’o excursie pe valea Crişului Negru. Fusesem la izvoarele acestui râu, apoi la Izbuc, şi vizitasem şi grandioasa «Poartă a Bihorului». Ne-am oprit, la înapoiere, în Beiuş. Şi s’a întâmplat atunci că unii din noi am petrecut un ceas de neuitat în casa protopopului ortodox de acolo. Tot timpul s’a vorbit despre structura şi variata mare frumuseţe a pământului Transilvaniei. Şi părintele protopop, ca să ne arate în ce grad – pe cât de înalt, pe atâta de just – preţuiau Ungurii frumuseţea acestui pământ în vremea când în stăpâneau, ne-a dat următoarea interesantă relaţie: «Am auzit mulţi Unguri spunând că Dumnezeu Însuşi, la anumite zile mari, poartă în cap pălărie ungurească – şi că această pălărie ar fi formată din trupul ţării Maghiarilor. Atâta de frumoasă îşi vedeau ei – şi poate pe drept cuvânt – ţara! Şi cum, pentru uUnguri, pălărie fără pană nu se poate, avea şi a lui Dumnezeu una. Ei bine, pana aceasta de la pălăria lui Dumnezeu o forma tocmai Transilvania. Înţelegeţi, acum, în ce fel preţuiau Ungurii frumuseţea Ardealului, ştiut fiind că pentru dânşii lucrul cel mai de preţ şi mai frumos la o pălărie este tocmai pana ei…»” Şi, continuă Ion Conea, „pe de margini, cum am spus, zidul de munţi se îndoaie şi o încinge ca un brâu, de jur-împrejur: în sud, din Strei şi până la Poarta de Fier, munţii Retezatului: în răsărit, munţii Sebeşului; spre apus şi miazănoapte, munţii Poiana Ruscăi.”

 

Jules Verne: „vechea ţară a dacilor, un fel de Elveţie”

În binecunoscutul său roman, „Castelul din Caraţi”, faimosul vizionar şi autor de nenumărate romane de aventură, celebrul scriitor francez Jules Verne descrie chiar inima judeţului Hunedoara, Ţara Haţegului: „La marginea unui podiş înverzit de la poalele Retezatului, care domină o vale fertilă, acoperită de copaci cu trunchiuri drepte şi îmbogăţită de holde mănoase, galernele, vânturile de nord-vest, trec iarna ca briciul unui bărbier peste podişul acesta înalt, deschis, lipsit de adăpost”. (…) Această descriere ţine de porţiunea cea mai sălbatică a Transilvaniei, cunoscută sub denumirea de comitatul Clujului. Ciudată fărâmă din imperiul Austriei, această Transilvanie, Erdely în limba maghiară, adică “ţara pădurilor”. Întinsă pe şaizeci de mii de kilometri pătraţi, deci pe şase milioane de hectare – e un fel de Elveţie, dar pe jumătate mai mare decât ţinutul helvetic, fără a fi mai populată. Cu podişuri potrivite pentru semănături, păşuni îmbelşugate, văi capricios desenate, cu piscuri severe, vărgată de ramificaţiile de origine plutonică ale Carpaţilor, Transilvania e brăzdată de numeroase cursuri de apă care sporesc Tisa şi mândra Dunăre (…) Aşa arată această veche ţară a dacilor, cucerită de Traian în primul veac al erei creştine.”

 

„Cele mai frumoase privelişti de poesie a pământului românesc”

Printre cei fermecaţi de magia acestor locuri se numără, desigur şi un nume grad şi familiar hunedorenilor, Ovid Densusianu: „Din drumul ce duce de pe Valea Streiului spre Haţeg, ori de pe coastele ce ascund Silvaşul, se vede desfăşurându-se una din cele mai frumoase privelişti de poesie a pământului românesc. Cu crestele lor conturate în linii blânde şi ridicându-se încet, încet, unele deasupra altora, munţii, priviţi de departe, nu au nimic din romantismul fantastic şi prea sălbatic al Elveţiei ori Norvegiei; sînt munţi ce par tovarăşi mai prietenoşi de viaţă şi din ei se desprinde o seninătate, o armonie ai putea zice clasică – şi desigur că acei ostaşi romani ce au trecut pe aici acum două mii de ani îşi vor fi adus aminte de pământul Italiei când li s’a deschis dinaintea ochilor această vale ce avea să fie întîiul sălaş al neamului nostru dincolo de Carpaţi”. O ieşire de iarnă într-o scurtă vacanţă de câteva zile devine, astfel, o ideea ideală de escapadă într-un spaţiu de vis. Asta mai ales, dacă ţinem cont că judeţul Hunedoara aşteaptă turiştii nu doar cu un peisaj de poveste, menit să-i inspire pe scriitori şi călători romantici, ci şi cu trei zone schiabile: Parâng, Straja şi Râuşor, care oferă oricui doza dorită de adrenalină şi aventură.

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

doi × doi =

ACTUALITATE
Doi ambasadori au venit la inaugurarea muzeului textilelor, fondat de Florica Zaharia         Tragedie pe Autostrada Deva – Orăștie         Cine sunt cei mai buni elevi ai promoției 2018         Absolvire la Liceul Tehnologic „Grigore Moisil” Deva         Absolvire în sărbătoare, la Liceul Teoretic „Téglás Gábor”         Elevii de la Colegiul Național Decebal au celebrat absolvirea         Crimă urmată de sinucidere într-un teribil accident rutier (GALERIE FOTO)         Directorul Complexului Energetic Hunedoara a demisionat         Accident mortal pe DN 76         Cetatea Deva a fost ecologizată de elevi de la Colegiul Național Decebal         Pasionații de mașini sunt așteptați la Deva Auto Show 2018         CONTROVERSE. Războiul pe numele lui Arsenie Boca a continuat la Mănăstirea Prislop         Campanie preventivă pe teme de educaţie rutieră         Doi ani de întârziere la Autostrada Lugoj – Deva         Accident mortal pe DN 7, cu motocicleta         Marius Surgent, deputat ALDE Hunedoara: „În coaliția PSD-ALDE nu s-a discutat niciodată despre modificări la Pilonul II de pensii”         Premii la Concursul Euroregional „Eugen Cuteanu”-Timişoara         Ștrandul din Hunedoara se deschide în 1 iunie         Cupa Ioan Corvin         Au început lucrările de reabilitare a Străzii Gheorghe Barițiu