560 de ani de la moartea lui Ioan de Hunedoara. Legendele care vorbesc despre sfaturile pe care voievodul le-a dat fiilor săi de pe patrul de moarte

Ioan de Hunedoara şi-a petrecut ultimele clipe dinaintea morţii în tabăra de la Zemun, înconjurat de familie şi prieteni. Înainte de a muri, istovit de luptele de la Belgrad şi de o epidemie care cuprinsese tabăra, a lăsat, susţin istoricii vremii, o mărturie emoţionantă.

În 11 august 1456, la doar trei săptămâni după marea victorie a armatelor creştine împotriva otomanilor care au asediat Belgradul, Ioan de Hunedoara a murit în tabăra lui de lângă Zemun. Moartea voievodului transilvănean, susţin istoricii, a fost cauzată de epuizarea fizică şi de epidemia care cuprinsese tabăra militară, pustiită de armatele sale, după retragerea turcilor. Potrivit unor cronicari turci, Ioan de Hunedoara ar fi murit atins de o săgeată trasă de un turc, în timpul fugii acestuia din calea armatei creştine. Însă cea mai plauzibilă cauză a morţii marelui comandant de oşti al Ungariei este cea a epidemiei.

„Fizicul său slăbit şi eşafodat de puteri în urma marilor sforţări depuse n-a putut rezista la timp. Huniade încă din tabără primise microbii acelei boale periculoase. Simţindu-se din ce în ce mai rău, ceru să fie transportat la Semlin (Zimony). Acolo tovarăşul de arme de la Belgrad, vrednicul călugăr Capistran, cu lacrimi în ochi îl împărtăşeşte pe erou cu sfintele taine ale muribunzilor, în biserica de la Semlin. Ioan i-a chemat şi pe fiii săi Ladislau şi Matei şi i-a binecuvântat apoi şi-a dat nobilul suflet în mâinile Creatorului. Conform ultimei sale dorinţi rămăşiţele sale pământeşti au fost transportate încă a doua zi şi înmormântate în biserica din Alba Iulia, care fusese zidită de el”, afirma Teodor Popa, în cartea Iancu Corvin de Hunedoara (1928).

Bonfinius: “Cărarea cinstei nu este lipsită de spini”

Cronicarul Antonius Bonfinius, contemporan lui Ioan de Hunedoara şi lui Matia Corvin, a prezentat pe larg mărturia atribuită voievodului transilvănean dinaintea morţii, făcută călugărului Ioan de Capistran. „Sunt gata pentru drumul cel mare şi etern. Toată viaţa mea a fost o pregătire pentru primirea acelui prieten bun, care să mă conducă la tronul Atotputernicului meu Domn. L-am servit pe acesta între toate peripeţiile şi vitejiile vieţii, năzuindu-mă să umplu acel loc care mi-a fost încrediunţat. Sper, el va primi graţios pe luptătorul său obosit, care a servit cu credinţă şi-i va oferi odihna în locul păcii eterne, unde sufletul său ahtiază”, relata Bonfinius.  Potrivit cronicarului italian, Ioan de Hunedoara li s-a adresat celor doi fii ai săi, cerându-le să se teamă de Dumnezeu şi să îşi iubească patria. „Faptele şi exemplele părintelui vostru să se înrădăcineze şi să fructifice în inimile voastre. Fiţi constanţi şi înaintaţi fără şovăire pe cărarea cinstei şi a vredniciei, care ce e drept nu e lipsită de spini, dar este cea mai sigură cărare pe care a fost menirea principală a vieţii mele să merg, spre a vă indica şi vouă calea ce aveţi de urmat. Temerea de Dumnezeu şi iubirea de patrie este ceea ce vă las ca moştenire nepieritoare, celelalte ce le primiţi de la mine, toate, sunt numai darul norocului schimbăcios”, afirma Bonfinius, citat de autorul volumului Iancu Corvin de Hunedoara (Ioan Hunyadi).

Cronica lui Gaşpar Heltai: a murit de epuizare

Cărturarul transilvănean Gaşpar Heltai, din secolul al XVI-lea, a pus moartea lui Ioan de Hunedoara pe seama epuizării după bătălia de la Belgrad. „Şi din această oboseală a căzut în friguri, din a căror cauză s-a consumat de tot. Medicamentele doctorilor au fost zadarnice. Din această cauză i-au dat sfatul să schimbe aerul. Şi a pornit cu prietenii săi în Semlin, ca acolo, la aer nou, să-şi învioreze corpul său. Acolo erau ambii săi fii şi mai mulţi prieteni, cu Capistran dimpreună. Medicii erau îngrijoraţi asupra vieţii lui, deoarece temperatura nu mai înceta şi neîntrerupt îl mistuia. Şi Capistran a început a-l face atent, că aceasta este voinţa lui Dumnezeu, că voieşte să-l ducă din această viaţă mizerabilă, la fericirea eternă. Deci să se îngrijească de testament, să le rânduiască toate în ordine frumoasă şi bună şi să se gândeascăî şi de suflet ca şi un creştin bun”, afirma Heltai, potrivit autorului volumului Iancu Corvin de Hunedoara, publicat în 1928.

Ioan de Hunedoara: “nimic nu este mai glorios ca onestitatea”

Auzind sfatul călugărului franciscan, Ioan de Hunedoara i-a răspuns: „Nebun este omul acela care îşi amână lucrurile testamentului său pentru timpul din urmă, deoarece nu ştie când va veni ceasul ultim. Mai bine în fiecare moment să fie acesta înaintea noastră. Din această cauză, părinte Capistran, demult mi-am făcut deja testamentul. Nu am lăsat acest lucru, ca fiii mei să poarte de grijă de sufletul meu”, scria Heltai, citând-ul pe Ioan de Hunedoara. Fostul voievod al Transilvaniei li s-a adresat apoi fiilor săi, aflaţi la căpătiul său.

„Mai departe, voi iubiţii mei fii şi prieteni nu vă supăraţi că mă scap de mizeriile acestei lumi. Aici toate lucrurile sunt trecătoare. Aici nimic nu este statornic, niciun bun sigur nu este aici, numai umbre sunt toate. Destul, ba prea destul ne-am luptat aici. Răsplata muncii noastre o aşteptăm în altă lume, unde bunurile sunt etern durabile. Dacă veţi fi cuminţi şi nu vă va înşela iubirea muritorilor, invidiaţi mai bine norocul meu, în loc de a mă compătimi. Să nu vă fie cu întristare plecarea mea, ci suferiţi-o cu resemnare. Dacă voiţi să îmi faceţi o plăcere la plecarea mea, iubiţii mei fii, urmaţi exemplele tatălui vostru, cu bunătatea şi cu gloria tatălui vostru să vă înarmaţi. Veţi vedea atunci că veţi ajunge acolo, unde eu nu m-am putut apropia din cauza morţii mele”, a fost mărturia lui Ioan de Hunedoara, potrivit cronicarului Gaşpar Heltai.

Istoricul Nicolae Iorga îl omagia astfel pe voievodul hunedorean: „Şi în pragul bătrâneţii, moartea l-a atins şi pe dânsul, dar nu acasă în cetăţuia de pe Zlaştiu, ci departe, în corturile de supt cetatea Belgradului sârbesc, dinaintea căreia el făcuse să fugă un sultan, unul dintre cei mai mari pe cari i-a avut Turcimea”, scria Nicolae Iorga, în volumul „Neamul Românesc şi Ţara Ungurească”.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

doi + 7 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Accident rutier grav în Deva         (P) We are more than work! – Falk Pruscha, fost CEO al Star Transmission şi Star Assembly, ne împărtăşeşte impresiile experienţei sale în România         Retrocedarea terenurilor din Retezat a dus la închiderea complexului Pietrele         Accident grav în Deva, produs la beție         Ambasadorul SUA a primit cheia municipiului Hunedoara         Telecabina de la Cetatea Devei rămâne oprită         Primarul Florin Oancea propune Deva în „Alianța Vestului”         Reabilitarea centrului istoric al Devei – fază finală de aprobare a PUZ         Motivarea sentinței în dosarul comorilor dacice. Cum a scăpat de închisoare interlopul sârb care a traficat brățările de aur         VIDEO Momente groaznice la meciul de kick-boxing dintre Endre și Tolea Ciumac         Topul petrecerilor „de sezon” pe bani publici: tocana împărțită de primar și recitaluri costisitoare         Capră neagră braconată în Parâng de doi cetățeni străini și doi români!         Cu softul în probe. Recalcularea pensiilor mai așteaptă încă o săptămână         Învățământ ”european”. Foi xerocopiate și mape de plastic în loc de Abecedare!         Două noi telescaune în Straja         Conducta de transport gaz Mintia – Brad poate intra în șantier         Portofel cu bani găsit de un jandarm și predat proprietarului         Exercițiu al pompierilor alpiniști pe stâncile Dealului Cetății din Deva         ADR Vest a declarat eligibile proiectele de 30 de milioane de euro din Hunedoara         Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost printre cele mai vizitate monumente istorice din județ