Reportaj The New York Times din Valea Jiului: „Minele, oraşele şi locurile de muncă s-au stins”

The New York Times a publicat, în ediţia din 9 aprilie, un reportaj din Valea Jiului, în care prezintă declinului oraşelor miniere.

 

 

Articolul numit „Cum arată viaţa după cărbune” este însoţit de imagini sugestive din Lupeni şi Petroşani, din exploatările miniere şi din ruinele acestora. „Minele de cărbune au fost odată un flux sanguin pentru România, o sursă de vitalitate economică în zilele dominaţiei comuniste. Panglicile scoase pe coşurile de fum au fost o semnătură a unui stat modern din secolul al XX-lea, iar minele bogate din Valea Jiului au angajat zeci de mii de oameni, generând oraşe vibrante. Minele, oraşele şi locurile de muncă s-au stins”, scrie The New York Times. „Comunităţile prospere au fost construite în jurul minelor în timpul perioadei de glorie a cărbunelui. Locuitorii îşi amintesc că teatrul din Lupeni a fost realizat în perioada comunistă a României. Multe complexe miniere au avut propriile biblioteci şi cluburi”, scrie Kevin Granville, în The New York Times.

 

Efectul de domino al închiderii exploatărilor

Fotografiile au fost realizate de Kevin Faingnaert, un fotoreporter sosit în februarie 2018 în Valea Jiului. „Munca unui miner a generat multe altele în Valea Jiului: profesori de şcoală, comercianţi, medici şi asistente medicale. Şi spre sfârşitul secolului al XX-lea, minerii au fost reprezentaţi de o uniune agresivă a forţei de muncă. A fost o slujbă bine plătită; mulţi mineri câştigau dublul salariului mediu pentru acea zonă. Minele au fost subvenţionate de guvernul român. Dar aceste plăţi s-au încheiat în mare parte, fie din cauza constrângerilor bugetare, fie a angajamentelor asumate faţă de Uniunea Europeană, ceea ce a forţat închidera unităţilor. Mandatele UE privind aerul curat au determinat mai multe închideri. În următorii câţiva ani, se aşteaptă să rămână numai două mine. În timp ce cărbunele oferă acum aproape o treime din necesarul de energie al României, această cotă va scădea în anii următori, pe măsură ce centralele electrice vor trece la gazele naturale. În 1996, România a produs 7,2 milioane de tone de cărbune. Acum produce mai puţin de două milioane de tone”, informează The New York Times.

 

Din ce în ce mai mult lăsată la urmă

 

Prăbuşirea cărbunelui a aruncat un văl asupra oraşelor din Valea Jiului. Ca şi în alte regiuni postindustriale din întreaga lume, Valea este din ce în ce mai mult lăsată în urmă. Până în 1989, aproape 200.000 de oameni au numit regiunea casa lor. Acum, doar jumătate o mai numesc, scrie autorul articolului. „Unii locuitori din Valea Jiului au luptat împotriva distrugerii împrejurimilor. Ei susţin că aceste complexe abandonate de exploatare a cărbunelui oferă comunităţii o memorie şi o identitate colectivă. Mai mult decât atât, ele indică patrimoniul industrial al structurilor, acum simboluri ale altor vremuri”, informează autorii reportajului.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

20 − 1 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Spitalul județean de urgență amenajează o secție pentru RMN         Bărbat tâlhărit după ce a fost ademenit cu o noapte de sex         COSTEL AVRAM face minuni cu drumurile judeţene. Pe facebook şi din vorbe         ÎN APĂRAREA ŞEFULUI. Actori din Petroşani, cu jalba la „Împărăţie”         Incendiu în Deva         Accident grav pe DN 76, produs de o tânără de 19 ani         După 2.000 de ani… A apărut asfaltul până la poalele cetății dacice Piatra Roșie         Piatra romană descoperită sub cea mai veche biserică a Hunedoarei         Cum arată Parcul Dendrologic Simeria, la venirea primăverii         Tragedie lângă șantierul Autostrăzii Lugoj – Deva         Părintele Crăciun Opre a fost pomenit la 7 ani de la trecerea la cele veșnice         Crucea de Flori, tradiția de Florii din Hunedoara         Paștele la Biserica Romano-Catolică din Hunedoara         Prima fântână arteziană de pe noua pietonală a intrat în probe         O APRECIERE OFICIALĂ. Sarmizegetusa Regia, model de bună guvernare a monumentelor UNESCO         Cât a mai rămas de executat din Lotul trei al Autostrăzii Lugoj – Deva, după cinci ani de lucrări         ALDE HUNEDOARA. Michael Meltzer: „Viitorul termocentralei Mintia este pe gaz”         Femeie înșelată de o necunoscută         Centrul pietonal din Hunedoara va fi inaugurat de Ziua Europei         Cea mai vârstnică femeie din Deva a împlinit 105 ani