REPORTAJ. Ţara Haţegului, din abisul oceanului, la carnivorii troodoni

Chiar dacă vacanţa s-a încheiat, splendidele sate haţegane aşteaptă în continuare turiştii, departe de forfota verii.

 

 

Pentru turiștii care ajung în județul Hunedoara, Ţara Haţegului este, de departe, una dintre cele mai frumoase zone și, poate, cea mai bogată în atracții turistice: dinozauri preistorici pe o insulă tropicală, gheţari, vulcani, bombe vulcanice, un tău „fără fund”, o plantă carnivoră şi „Castelul din Carpaţi”, făcut faimos de Jules Verne, sunt doar câteva dintre zecile de poveşti ale Ţării Haţegului, care ne aşteaptă să le descoperim. De altfel, sunt din ce în ce mai mulţi hunedorenii, dar şi turiştii, care ştiu că Ţara Haţegului era, în urmă cu 70-75 de milioane de ani, o insulă tropicală cu palmieri, ferigi uriaşe, vulcani activi, reptile şi zburătoare uriaşe, dar şi cu animale preistorice care, spre deosebire de dinozaurii din celelalte zone ale globului, erau foarte… mici! Era perioada în care uscatul începuse să se fragmenteze, iar din continente se desprindeau insule care „pluteau”, împinse de mişcările tectonice, în oceanul planetar Thetys. Specialiştii ne spun că insula unde astăzi se află Ţara Haţegului se afla, la acel moment, cam pe unde se află astăzi Marea Mediterană.

 

Carnivorii troodoni, cei mai inteligenţi dinozauri

Hrana, insuficientă în anumite perioade, a făcut ca dinozaurii să rămână mici, fenomenul fiind cunoscut sub termenul de nanism insular. Experţii de la Geoparc spun că situaţii similare pot fi întâlnite în cazul elefanţilor din Sicilia, care din cauza lipsei de hrană, ajunseseră de dimensiunea unei capre, al poneilor, cai sălbatici care s-au micşorat ca urmare a faptului că au rămas izolaţi pe Insulele Shetland şi al tigrilor pitici indonezieni, care abia ating 80 de centimetri, fiind ceva mai mari decât o pisică de casă. În aceste condiţii, cei mai mari dinozauri haţegani, din vremea când Ţara Haţegului era o insulă tropicală, erau aproape de mărimea unei girafe. Este cazul Magyarosaurului, cei mai mari dinozauri ierbivori de pe insulă, care atingeau 4 meri în înălţime, având o coadă şi un gât foarte lungi! Pe de altă parte, cei mai mici dinozauri, carnivorii Troodoni erau dinozaurii de mărimea unui curcan, vânatori nocturni de excepţie, consideraţi cei mai inteligenţi dinozauri.

Abisul oceanului, „aruncat” pe plaja preistorică la Densuş

Dacă veţi decide să vizitaţi unul dintre drumurile vulcanice din Ţara Haţegului (în Densuş, spre exemplu), văile Ţării Haţegului cu satele lor risipite vă vor deschide în faţa ochilor splendide panorame, dar veţi putea vedea şi corbii (Corvus Corax), şoimii şi acvilele. De asemenea, Ţara Haţegului poartă urmele ultimelor glaciaţiuni din Cuaternar, aşa că cea mai mare parte a peisajului pe care îl vedem astăzi ca turişti în zonă este rezultatul glaciaţiunilor şi topirii gheţarilor. Specialiştii Geoparcului precizează, însă, că gheţarii nu sunt alcătuiţi din gheaţă pură, precum sunt cuburile pe care le punem vara în băuturile răcoritoare, ci sunt formaţi din grămezi de zăpadă adunate după sute de ninsori şi compactate de propria lor greutate. Şi tot în Ţara Haţegului putem observa astăzi două lumi complet diferite: depuneri de pe fundul unui vechi abis oceanic, alături de roci formate pe vechea plajă preistorică, aduse laolaltă de mişcările tectonice. Traseele până la punctele de obseraţie durează între 15 minute şi o jumătate de oră, iar urcuşul este relativ ușor, putând fi parcurs chiar şi de copii.

Virşli de Sălaş, zâne fermecate şi „urieşi”

Cine coboară spre sud, către Râu de Mori, poate vizita schitul monahal cu hramul “Duminica tuturor Sfinţilor”, construit în secolul al XIV-lea. Biserica din Suseni, cunoscută şi sub numele ce mănăstirea Colţ, se află pe DJ 686, la intrarea pe Valea Râuşorului, la trei kilometri de comuna Râu de Mori şi la 22 de kilometri de Haţeg. Râu de Mori este o veche aşezare cnezială, locul de origine al familiei Cândea, cunoscută nu doar în în Ţara Haţegului, ci în întreaga Transilvanie. Bătrânii satului povestesc că, odinioară, pe Pârâul Râuşor, care curge pe lângă biserica Colţ, erau amplasate mai multe mori de apă. Biserica a fost construită între anii 1310-1315, iar călugării care s-au aşezat aici în a doua jumatate a secolului al XV-lea, au întemeiat o comunitate monahală cunoscută sub numele de “Râul de Mori”. Mai mult, oamenii spun că o vale din apropiere chiar poartă acest nume: „Valea Călugărilor”, monahii de aici respectând rânduiala duhovnicească de la Prislop. Din păcate, în prima jumătate a secolului al XVII-lea, după alungarea calugărilor vremii de către calvini, mănăstirea a ajuns o ruină, iar în perioada comunistă lăcaşul de cult a fost transformat în grajd. Abia după 1989 Episcopia Aradului a decis să reia regimul de viaţă monahală la Cetatea Colţ. În 1995 aici au reînceput să vieţuiască primii călugări, noua obşte a înălţat zidurile bisericii, din care în picioare rămăsese doar turnul, apoi lăcaşul de cult a fost refăcut. Chiar vizavi de biserică, pe culmea unui deal se află cetatea cnezială Colţ, o veche fortăreaţă din piatră, cunoscută mai ales datorită faptului că este descrisă în amănunt de Jules Verne în celebrul său roman „Castelul din Carpaţi”. Traseul din şosea până la cetate durează cel mult o jumătate de oră, iar pensiunile din zonă vă aşteaptă, în această perioadă, cu vin, ţuică de casă şi celebrii virşli de Sălaş, cu poveşti despre făpturi stranii, strigoi, vrăjitoare, „urieşi”, dar şi cu frumoasele zâne ale Retezatului.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

nouă + șapte =

ACTUALITATE
Numire la Prefectură. Dorel Bretean (ALDE) este noul subprefect al județului Hunedoara         Trei ani de la înființarea postului de jandarmi din Vața de Sus         Vizită inopinată a ministrului Transporturilor pe șantierele autostrăzii Lugoj – Deva         Peste 200 de proiecte vor fi finanțate prin PNDL în județ. Cele mai multe se vor derula în Hunedoara         Drumul spre cetatea Piatra Roșie va fi modernizat         Calea ferată Simeria – Curtici intră în modernizare         Povestea inedită a Târgului de fete de pe muntele Găina         Zilele Hunedoarei: fotbal și opera rock Zrínyi 1566         ŞASE LUNI DE CREŞTERE CONTINUĂ LA AEROPORTUL INTERNAŢIONAL SIBIU         MOMENT FESTIV. Nicu Covaci, cetăţean de onoare al municipiului Hunedoara         Tânăr în stare gravă după ce s-a prăbușit cu tiroliana         PE BANI EUROPENI. Drumul judeţean Sântuhalm – Hunedoara – Călan intră la modernizare         PROGRAMUL COMPLET. Festivalul Virșlilor – Piața Cetății, 28-30 iulie 2017         AVERTISMENT. Fermierii care dau foc miriştilor vor fi „arşi” la buzunar         Școala de Vară de Astronomie – ediția 2017         Drumul istoric din Pasul Vâlcan este transformat într-o șosea de poveste         Turiști blocați zeci de minute în telecabina Cetății Devei         Accident rutier. Doi răniți în mașina care a lovit un copac         Concert al orchestrei de tineret din Haga la Castelul Corvinilor         S-au scurs 435 de ani de la tipărirea „Paliei de la Orăștie”