RECUPERAREA SUFLETULUI ARDELEAN. Cum a fost vândut Crişan, eroul din Ţara Zarandului, pentru 300 de ducaţi

Sute de turişti care ajung în fiecare an în judeţul Hunedoara vizitează, printre altele, şi Casa memorială Crişan. Obiectivul cu istorie şi poveste din comuna Ribiţa, rămâne, totuşi, prea puţin cunoscut şi pus în valoare, aşteptându-şi oaspeţii pitit modest între colinele şi pădurile zărăndene.

 

Din şoseaua principală faci dreapta, iar asfaltul şerpuieşte printre poieni şi dealuri împădurite câteva minute bune. Apoi, în stânga rămâne Mănăstirea Crişan. Urci mai departe, mai sus, până în satul risipit prin văioagele zărăndene, la casa unde s-a născut Crişan. În faţa Casei memoriale, Marcel Olinescu a ridicat acum aproape 90 de ani o sculptură: bustul eroului. Dincolo de el, sub coama dealului, casa cu acoperişul ei înalt de paie rabdă ploile acestui început de iunie tomnatic şi îşi aşteaptă vizitatorii.

 

Casa, reconstruită acum 37 de ani

 

Casei originale a lui Crișan, i-a luat, astăzi, locul Casa memorială Crișan. Ea a fost reconstruită în 1979, după o fotografie publicată de istoricul Ioan Lupaș în anul 1934. Clădirea a păstrat aspectul casei țărănești din secolul al XVIII-lea, iar arhitectul a respectat structura specifică a începutului de secol: clădirea are fundația din piatră, iar cele două camere și cămara sunt din bârne de lemn. Acoperişul foarte înalt a fost acoperit cu paie, iar pentru reabilitarea acestuia a fost necesar un TIR întreg de material. Târnațul cu stâlpi cu arcade și acoperișul cu paie fac din „casa Crişan” o căsuţă de poveste, cu un farmec deosebit. Două camere, nu mai mult: prima, aerisită, înşiră doar pe pereţi date și documente legate de istoria locală, viaţa socială şi economia din Transilvania în preajma Răscoalei și principalele evenimente legate de aceasta. Povestea lui Crișan, ridicarea a românilor transilvăneni pentru drepturi sociale și naționale, și tragicul sfârșit al celor trei conducători – Horea, Cloșca și Crișan, sunt toate ilustrate, în text sau în imagini. Dincolo de prag, într-o odăiţă mai mică, crişenii au reconstituit, interiorul unei case: mobilier, un pat, cearşafuri şi scoarţe, lucrate de mâinile meştere ale femeilor, o sobă tradiţională cu oale şi ulcele, o poliţă-blidar din lemn, linguri, fotografii vechi şi ştergare cusute de mână pe post de draperii. O icoană argintată a Fecioarei cu pruncul veghează de deasupra laviţei, iar mai la dreapta o stampă în cerneală înfăţişează, încremenită în timp ca o insectă prinsă de vie într-un chihlimbar, prinderea răsculaţilor.

 

Era mândru, impunător şi sever”

 

Dorina Rus, reprezentanta Centrului local de informare din Ribiţa, spune că dacă Horea a fost conducătorul principal şi inspiratorul răscoalei ţărăneşti, Crişan a fost, fără îndoială, elementul de acţiune al acesteia. Fost militar în armata imperială, era o fire aprigă şi hotărâtă şi… se mai spune despre el că era mândru, impunător şi sever. În locurile unde s-au dat bătălii, confruntările dintre ţărani şi oamenii înarmaţi ai nobililor unguri au fost foarte violente. După ce Horea a hotărât întreruperea răscoalei în decembrie 1784, Crişan a încercat la rândul său să se ascundă, cu gândul ca în primăvara lui 1785 să reia lupta. Din păcate, a fost prins la 30 ianuarie 1785, spune-se – prin trădare, ca şi Horea şi Cloşca. Cei doi fuseseră deja capturaţi la 27 decembrie 1784, iar din primele zile ale anului 1785 se găseau încarceraţi la Alba Iulia. Se spune că Crişan ar fi fost trădat de către nouă ţărani din satul Cărpeniş şi din împrejurimile acestuia, în frunte cu popa Moise din acest sat. A fost prins pe drumul ce duce spre Ponor şi dus la închisoarea din Alba Iulia. Pe urmele lui Crişan se mai aflau locotenentul Nozdrovitzky din Regimentul de Vins şi sublocotenentul Neustätder din Regimentul Secuiesc, cu caporali, fruntaşi şi 50 de infanterişti din Regimentul de Vins, plus maiorul Pückler cu un caporal şi zece husari din Regimentul de Toscana.

 

Marcu Giurgiu cere dreptate pentru românii din Ardeal

 

Marcu Giurgiu, cunoscut şi sub numele de Gheorghe Crişan, s-a născut în 1733 în localitatea Vaca. Astăzi, satul care se întinde de-a lungul dealurilor Zarandului, se numeşte Crişan, după numele eroului transilvănean care a cerut dreptate pentru românii din Ardeal, asupriţi de nobilimea maghiară a vremii. Fiul lui Petru Golda şi a fiicei preotului Giurgiu din satul Bulzeşti, după plecarea din satul natal, Macu Giurgiu s-a ales cu numele de Crişan, ca fiind de loc din ţinutul prin care trece Crişul Alb: de altfel, acestor localnici moţii, oameni de munte, le spun “crişeni”. După însurătoare, Crişan s-a stabilit în satul Cărpeniş, de unde era de fel şi Cloşca (Ioan Oargă). Împreună cu acesta, şi avându-l alături pe Vasile Ursu Nicola, cunoscut ca Horea, Crişan a fost unul dintre capii răscoalei țăranilor români din 1784 din Transilvania, conducând țăranii din Zarand, apoi din Câmpeni, Abrud și Cricău. Înfrânţi de superioritatea forței militare austriece, Crișan a fost prins pe 30 ianuarie 1785 și închis la Alba Iulia, urmând a fi judecat și condamnat la moarte.

 

Nepoţii eroului ar fi ajuns în Serbia

 

Imediat după ce a fost prins, Crişan a fost dus la Abrud, iar de aici la Zlatna, pentru ca în final să fie încarcerat la Alba Iulia. Deodată cu el au fost prinşi soţia şi fiul său, precum şi un om care îl ajuta, lucând pentru el. Ajuns la Abrud sub escortă militară tot în ziua de 30 ianuarie 1785, a fost interogat imediat de către maiorul Pückler, asistat de ofiţerii săi şi de magistratul oraşului Abrud. I s-au pus 30 de întrebări, în regim de „examen benevolum”, adică fără tortură, în condiţiile în care tortura la interogatorii era un fapt considerat normal în acea epocă. În ziua de 1 februarie 1785 a fost dus sub escortă militară la Alba Iulia, unde a ajuns în aceeaşi zi, fiind întemniţat în cazematele care se aflau sub clădirea gărzii mari, clădire care nu mai există în zilele noastre, fiind demolată în secolul al XVIII-lea. Aici a fost despărţit de soţia şi de fiul, care fuseseră şi ei duşi la Alba Iulia. Localnicii spune că despre cei doi nu s-a mai ştiut  nimic, până acum vreo doi ani, când o femeie care acum locuieşte în Serbia ar fi venit să viziteze Casa Memorială Crişan, după ce aflase, de la bunicii ei, că era strănepoata lui Crişan, ajunsă la a şaptea generaţie.

 

Capul lui Crişan, expus public în ţeapă

 

În 7 februarie 1785 vestea prinderii lui Crişan a ajuns la împăratul Iosif al II-lea, care a dispus recompensarea celor care l-au prins cu suma de 300 ducaţi. Pentru a nu ajunge de ocară prin torturile care urmau să-i fie aplicate în văzul ţăranilor pe care-i condusese în luptă, dar şi pentru a păstra secretele mişcării ţărăneşti împotriva asupritorilor, Crişan a hotărât să-şi ia singur viaţa. Eroul hunedorenilor s-a sinucis în celula sa într-o zi friguroasă de februarie, sugrumându-se cu nojiţele de la opinci. „Ştiind ce avea să urmeze, Crişan s-a spânzurat de gratiile ferestrei de închisoare, în data de 13 februarie 1785. Trupul i-a fost mărunţit de călău în bucăţi, iar acestea au fost trimise şi puse în văzul tuturor, în mai multe sate: Abrud, Bucium, Brad şi Mihăileni, de unde erau ţăranii care se răsculaseră. Capul său a fost pus într-o ţeapă în faţa propriei case. În acest fel nobilimea maghiară spera să-i îngrozească pe săteni, astfel încât aceştia să nu se mai ridice împotriva nobilimii maghiare din Transilvania. Dacă doriţi să vizitaţi Casa memorială „Crişan” ar fi bine să ştiţi că programul de vizitare este cuprins, de luni până vineri, între orele 9 şi 19, iar sâmbăta şi duminica, între orele 10 şi 19. Tarifele de vizitare sunt de 2 lei pentru elevi şi studenţi, 4 lei pentru adulţi şi 3 lei pentru pensionari.

Comentarii FB

comentarii




2 Răspunsuri la “RECUPERAREA SUFLETULUI ARDELEAN. Cum a fost vândut Crişan, eroul din Ţara Zarandului, pentru 300 de ducaţi

  1. Daniel

    Trebuie făcută dreptate pentru acest brav apărător al ortodoxiei care a dat foc împreună cu bravii lui prieteni caselor tuturor ereticilor din Abrud care nu se închinau grecește.

    Răspuns
  2. FLORIN

    Cum s au jertfit inaitasi nostri pentru ca noi sa fim neatirnati de straini si noi bicisnici ne daduram toata avutia tari pe nimic,cui, tot austriecilor.

    Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

16 + 5 =

ACTUALITATE
SCĂLDĂTOAREA DEVEI. Aqualand, patria politrucilor mufaţi la banul public         Marius Isfan le arată hunedorenilor Deva frumoasă         Hoţii îşi fac de cap în „ţara comandantului Mocanu”. Farmacii şi magazine prădate la Lupeni         Alin Simota se află pe lista interlopilor fugari de un an         Proiect pentru un parc tematic în jurul Castelului Corvinilor         Reparații pe șoseaua Deva – Lugoj         Asigurații nu mai au nevoie de adeverințe de la Casa de Asigurări de Sănătate pentru a beneficia de servicii medicale         Trei incendii au avut loc în Hunedoara         Povestea Râușorului, micul paradis al schiorilor din Retezat         Caritas Petroşani, proiect pentru oamenii străzii         Elevii îngheaţă de frig la o şcoală din Vaţa. Primarul şi fochistul se acuză reciproc         PROBLEMELE CETĂȚEANULUI. Scandal pe locurile de parcare în Deva         TRADIŢII UITATE: Săptămâna de mijloc și „Trecerile Mari”         Tânărul care a abuzat sexual șase fete s-a arătat nemulțumit de condamnare         Spărgători de case prinși de polițiști         Cum au explicat drumarii mizeria din refugiile Autostrăzii Deva – Orăștie         Recorduri la Castelul Corvinilor: 10.000 de euro pentru trei zile de filmări         Cinci incendii au avut loc în weekend         REACŢIA OPOZIŢIEI. Liberalii cer eliminarea impozitului la toate pensiile şi salarii majorate la primari         VIOREL ARION A PIERDUT ŞI ŞEFIA PARTIDULUI. Vasilică Potecă preia organizaţia municipală PNL Hunedoara