Procesul retrocedărilor abuzive din Retezat sare de şase ani în prima instanţă

Recuperarea pădurilor din Retezat a ajuns la capătul celui de al şaselea an de proces şi încă nu se întrezăreşte o sentinţă pe fondul cauzei. Miercuri, 23 septembrie 2015, magistraţii Judecătoriei Haţeg au mai dat o amânare. În timp ce procesul se târâie în instanţă, pădurile din Retezat sunt tăiate şi exportate în Ungaria şi Austria

Academia Română a contestat, în decembrie 2009, în instanţă Hotărârea nr.202/2006 prin care comisia judeţeană de fond funciar de la Prefectura Hunedoara a retrocedat peste 15.000 de hectare de teren din masivul Retezat la KENDEFFY MARIA şi PONGRACZ ELISABETH.

Dosarul este pe rolul Judecătoriei Haţeg care, din luna mai a acestui an, nici măcar nu mai fixează termene de judecată lunar, cum se târâie procesele de regulă în instanţele din România, ci se judecă din două în luni. Miercuri, instanţa a amânat cauza pentru luna noiembrie.

O paranteză

Un raport al Curţii de Conturi din 2013 arată că retrocedarea Retezatului a fost nelegală şi că titlul de proprietate emis de Prefectura Hunedoara ar trebui anulat. Interesant este faptul că unul dintre artizanii acestei controversate retrocedări – Attila Dezsi, subprefect la vremea respectivă – este acum inspector la Curtea de Conturi.

Argumentele Curţii de conturi

Auditorii Curţii de Conturi care au studiat documentele retrocedării susţin că sunt cel puţin trei motive pentru care ar trebui anulat titlul de proprietate. „Domeniul Retezat a aparţinut fraţilor Ludovic şi Gabriel Kendeffy. Primul a părăsit ţara şi a fost despăgubit în procesul optanţilor cu suma de 856.211 coroane-aur drept despăgubiri şi 14.844 coroane-aur daune pentru dezorganizarea exploataţiei, conform Deciziei TRIBUNALULUI ARBITRAL de la Paris. Gabriel Kendeffy, rămas în ţară, a respins ofertele de ieşire din indiviziune, declanşându-se un lung proces judiciar care nu s-a finalizat până în anul 1949. La fel a procedat şi în cazul demersurilor de expropriere începute în baza Legii nr. 213/1930 a monumentelor istorice care interzicea ca arii protejate de peste 10 ha să se afle în proprietate particulară dar, de această dată, în cazul exproprierii propriei jumătăţi indivize. Tehnica a funcţionat perfect şi anul 1949 vine fără a se ajunge la o hotărâre definitivă şi irevocabilă cu privire la cuantumul despăgubirii. Domeniul KENDEFFY a intrat în anul 1949 în proprietatea ACADEMIEI ROMÂNE fiind cea mai veche rezervaţie ştiinţifică din România. Reconstituirea este ilegală deoarece cetăţenii străini nu pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate şi, mai mult decât atât, pentru jumătate din domeniu se plătiseră despăgubiri”, scrie în raportul Curţii de conturi.

Judecată ardelenească: Numa’ încetuc…

Avocaţii Mariei Kendeffy au prezentat un document ca să susţină cetăţenia română a clientei lor. Este vorba de un act Ambasada României la Viena, înregistrat cu nr.4312 şi datat 20 decembrie 2005, în care se arată cu „numita Kendeffy Maria, născută la data de 25.06.1920 în Ungaria, domiciliată în Austria, este cetăţean român conform art. 34 din Legea 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”. Actul demonstrează, însă, că pretinsa moştenitoare a dobândit cetăţenia română la cerere şi că nu s-a născut pe pământ românesc. Din înscris reiese destul de limpede că Maria Kendeffy (născută în 1920 în Ungaria) este urmaş al acelei ramuri a familiei Kendeffy care a primit despăgubiri de la statul român prin Tribunalul Arbitrar de la Paris. În mod surprinzător, judecătorii au decis abia acum, după cinci ani de proces, să se aplece asupra actelor care au stat la baza retrocedării. Până acum procesul a alunecat în proceduri anevoioase de măsurători topografice a muntelui, fapt ce explică durata nepermis de lungă a cauzei în prima instanţă.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

treisprezece − 8 =

ACTUALITATE
Preşedintele Bobora se ascunde după fusta unui directoar administrativ în cazul abuzului de la Sanatoriul Geoagiu         Cursuri gratuite la Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva         Ziua Unirii Principatelor Române – Programul complet al manifestărilor         Cele opt hectare de teren de la marginea Hunedoarei au fost vândute         Ce soartă va avea ultima școală din Bulzeștii de sus: șapte copii mai învață aici         Patru statui noi în Hunedoara         Mărturii în dosarul matriței din Sarmizegetusa Regia         Elevă călcată de mașină pe trecerea de pietoni         Podul rutier peste Strei, din orașul Călan, va fi refăcut         Prins la furat de lemne cu camioneta         L-au acuzat degeaba. Medicul Bende Barna Gavril a câștigat procesul cu ANI         TEATRU LA PRIMARIA DEVA. Oancea vs. Mareş, „Ce formidabilă harababură”         Femeie rănită grav de mașina scăpată de sub control, care a intrat pe trotuar         Încă un an eșuat pentru furnalul de la Govâjdia, cel mai vechi din România         Localnicii își bat joc de cea mai spectaculoasă cascadă cu ape termale         Atenție! Se montează parapeți pe DN 7, la ieșirea din Deva și în Mintia         Agresiune într-o școală din Călan         Hunedoreni reținuți în dosarul jafului vagoanelor de cărbune         Peste 100 de candidați pe posturile de ofițeri și agenți de poliție         Gestul motocicliștilor care au schimbat viaţa „bunicului Victor“