Procesul retrocedărilor abuzive din Retezat sare de şase ani în prima instanţă

Recuperarea pădurilor din Retezat a ajuns la capătul celui de al şaselea an de proces şi încă nu se întrezăreşte o sentinţă pe fondul cauzei. Miercuri, 23 septembrie 2015, magistraţii Judecătoriei Haţeg au mai dat o amânare. În timp ce procesul se târâie în instanţă, pădurile din Retezat sunt tăiate şi exportate în Ungaria şi Austria

Academia Română a contestat, în decembrie 2009, în instanţă Hotărârea nr.202/2006 prin care comisia judeţeană de fond funciar de la Prefectura Hunedoara a retrocedat peste 15.000 de hectare de teren din masivul Retezat la KENDEFFY MARIA şi PONGRACZ ELISABETH.

Dosarul este pe rolul Judecătoriei Haţeg care, din luna mai a acestui an, nici măcar nu mai fixează termene de judecată lunar, cum se târâie procesele de regulă în instanţele din România, ci se judecă din două în luni. Miercuri, instanţa a amânat cauza pentru luna noiembrie.

O paranteză

Un raport al Curţii de Conturi din 2013 arată că retrocedarea Retezatului a fost nelegală şi că titlul de proprietate emis de Prefectura Hunedoara ar trebui anulat. Interesant este faptul că unul dintre artizanii acestei controversate retrocedări – Attila Dezsi, subprefect la vremea respectivă – este acum inspector la Curtea de Conturi.

Argumentele Curţii de conturi

Auditorii Curţii de Conturi care au studiat documentele retrocedării susţin că sunt cel puţin trei motive pentru care ar trebui anulat titlul de proprietate. „Domeniul Retezat a aparţinut fraţilor Ludovic şi Gabriel Kendeffy. Primul a părăsit ţara şi a fost despăgubit în procesul optanţilor cu suma de 856.211 coroane-aur drept despăgubiri şi 14.844 coroane-aur daune pentru dezorganizarea exploataţiei, conform Deciziei TRIBUNALULUI ARBITRAL de la Paris. Gabriel Kendeffy, rămas în ţară, a respins ofertele de ieşire din indiviziune, declanşându-se un lung proces judiciar care nu s-a finalizat până în anul 1949. La fel a procedat şi în cazul demersurilor de expropriere începute în baza Legii nr. 213/1930 a monumentelor istorice care interzicea ca arii protejate de peste 10 ha să se afle în proprietate particulară dar, de această dată, în cazul exproprierii propriei jumătăţi indivize. Tehnica a funcţionat perfect şi anul 1949 vine fără a se ajunge la o hotărâre definitivă şi irevocabilă cu privire la cuantumul despăgubirii. Domeniul KENDEFFY a intrat în anul 1949 în proprietatea ACADEMIEI ROMÂNE fiind cea mai veche rezervaţie ştiinţifică din România. Reconstituirea este ilegală deoarece cetăţenii străini nu pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate şi, mai mult decât atât, pentru jumătate din domeniu se plătiseră despăgubiri”, scrie în raportul Curţii de conturi.

Judecată ardelenească: Numa’ încetuc…

Avocaţii Mariei Kendeffy au prezentat un document ca să susţină cetăţenia română a clientei lor. Este vorba de un act Ambasada României la Viena, înregistrat cu nr.4312 şi datat 20 decembrie 2005, în care se arată cu „numita Kendeffy Maria, născută la data de 25.06.1920 în Ungaria, domiciliată în Austria, este cetăţean român conform art. 34 din Legea 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”. Actul demonstrează, însă, că pretinsa moştenitoare a dobândit cetăţenia română la cerere şi că nu s-a născut pe pământ românesc. Din înscris reiese destul de limpede că Maria Kendeffy (născută în 1920 în Ungaria) este urmaş al acelei ramuri a familiei Kendeffy care a primit despăgubiri de la statul român prin Tribunalul Arbitrar de la Paris. În mod surprinzător, judecătorii au decis abia acum, după cinci ani de proces, să se aplece asupra actelor care au stat la baza retrocedării. Până acum procesul a alunecat în proceduri anevoioase de măsurători topografice a muntelui, fapt ce explică durata nepermis de lungă a cauzei în prima instanţă.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

2 × 3 =

ACTUALITATE
Nicolae Gherghin, colecționarul de timp         3.000 de sancţiuni au fost aplicate de Poliţia Locală Deva         Peste 30 de proiecte de hotărâre sunt supuse dezbaterii şi aprobării Consiliului Local Deva         Schi-alpinismul, recunoscut drept sport olimpic. Selecţia pentru lotul naţional, la finele lui ianuarie         Până acum, 820 de concurenţi vor alerga la înălţime. Pe 17 iunie, la Retezat SkyRace Intersport!         Tragedie pe un bulevard din Hunedoara. Un tânăr a fost implicat într-un accident mortal         Gealaţii lui Arion către secretarul general PNL Hunedoara: „Îţi sparg faţa şi maşina”         Mesajul lui Traian Berbeceanu către ministrul Justiției         Călători străini prin judeţul Hunedoara: „O mică Elveţie!”         Când va fi dată sentința în dosarul de proxenetism al lui Daniel Pleșcan         Peste 100 de jandarmi vor asigura ordinea în stațiunile Hunedoarei         Hoț arestat după ce a atacat paznicii unui transport de cărbune din Valea Jiului         AU DEPUS JURĂMÂNTUL. Poliția Hunedoara se întărește cu 60 de agenți         PROCESUL DECENIULUI. Domeniul Kendeffy din Retezat, la ultimul termen de judecată         Violatorul care și-a mutilat fosta iubită a cerut eliberarea         Tribunalul Hunedoara decide soarta fostului primar Cornel Resmeriță         Ce șanse mai au proiectele de restaurare din Hunedoara depuse la ADR VEST         DOSARELE „PETRU GROZA”. Răfuielile din presa hunedoreană a anilor interbelici         ÎNGRIJORĂTOR: Numărul diabeticilor nou depistaţi a crescut cu o treime în ultimii patru ani         Bibliotecarul Avram Iancu vrea să străbată înot cei 2.860 de kilometri ai Dunării