Procesul marii retrocedări a Retezatului se prelungește în 2019

Judecarea dosarului celei mai controversate retrocedări de terenuri din județul Hunedoara a început în anul 2009 la Judecătoria Hațeg.

Atunci Academia Română a solicitat anularea a trei titluri de proprietate acordate presupușilor moștenitori ai familiei Kendeffy, pentru circa 10.000 de hectare de păşuni, păduri şi goluri alpine din Retezat revendicate de Maria Kendeffy (cetăţean austriac, decedată în 2016) şi fiica sa Elisabeth Pongracz. Judecătoria Hațeg nu a ajuns la o decizie și a prelungit procesul pentru anul 2019, unul dintre motive fiind nefinalizarea raportului de expertiză topografică privind terenurile. „Încuviinţează cererea de amânare formulată de reprezentantul pârâtei SC Rotunda SRL. Se va repeta adresa către expert Gavrilescu Gheorghe Marius, cu solicitarea de: – a întocmi partea finală a raportului de expertiză topografică, să răspundă la toate obiecţiunile formulate, să întocmească câte o schiţă topografică pentru fiecare titlu de proprietate la o scară convenabilă, să întocmească un tabel unde să fie înscrise identificarea parcelelor topografice din cărţile funciare vechi cu numerele topografice noi, cu indicarea suprafeţei şi a proprietarului, urmând ca avizarea de către OCPI să se efectueze după comunicarea raportului de expertiză”, se arată în decizia instanței, care a stabilit un nou termen de judecată la 16 ianuarie 2019.

În timp ce procesul durează de un deceniu, fiind prelungit de numeroase expertize, în 2006, când suprafețele imense din Retezat au fost atribuite presupușilor moștenitori ai nobililor Kendeffy, o comisie de pe lângă Prefectura Hunedoara a aprobat, în doar câteva luni de la depunerea cererilor, ca aceștia să fie împroprietăriți. În 24 noiembrie 2005, Maria Kendeffy şi fiica sa Pongracz Elisabeth au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, după antecesorii lor, Kendeffy Gabor, Kendeffy Suzana (născută Banffy), Kendeffy Ludovic şi Kendeffy Nikolaus. În 6 decembrie 2006, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Asupra Terenurilor, constituită în baza unui ordin al Prefectului, a emis titlurile de proprietate pe numele celor două solicitante, cu domiciliile în Viena, după ce a stabilit că familia Kendeffy a deţinut terenuri agricole şi forestiere în Sarmizegetusa (9 hectare teren arabil, fânaţ, curţi), Râu de Mori (6.148 hectare pădure, 118 hectare teren agricol, 13 hectare fânaţ, 2241 hectare stâncărie, 1.288 hectare neproductiv), Petrila (796 hectare pădure, 104 hectare păşune) şi Pui (310 hectare pădure şi 8,74 hectare păşune). Suprafaţa totală propusă pentru validare a fost de 7.254,28 hectare de pădure, 1.193, 49 hectare păşune, 3.530 hectare teren neproductiv şi 12,18 hectare de fânaţ.

Elisabeth Pongracz renunţase dinainte la atribuirea în proprietate a terenurilor în favoarea mamei sale, iar aceasta din urmă l-a mandatat pe ginerele ei, Vilmosz Pongracz (cetăţean austriac) să se ocupe de actele necesare retrocedărilor. Născută în anul 1920, Maria Kendeffy şi-a petrecut ultimii ani din viaţă într-un azil din Viena, iar în 2016 a murit. Nu s-a prezentat la niciunul din termenele procesului început în 2009, la Judecătoria Haţeg. În dosarul judecat, pe fond, la Judecătoria Haţeg, Academia Română a solicitat constatarea nulităţii absolute a trei titluri de proprietate prin care austriecele au primit în 2006 peste 9.000 de hectare de păduri şi păşuni în Retezat (comuna Râu de Mori şi comuna Pui). Titlurile de proprietate emise pe numele moştenitoarelor familiei nobiliare Kendeffy au fost contestate, iar unul dintre motivele invocate a fost că, la data la care Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz au fost împroprietărite, ele nu aveau cetăţenie română. În 2013, Curtea de Conturi a României a publicat „Sinteza Raportului de audit privind Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990 – 2012”, în care a arătat că reconstituirea dreptului de proprietate după solicitarea celor două moştenitoare ale familiei Kendeffy a fost nelegală, „deoarece cetăţenii străini nu pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate şi, mai mult decât atât, pentru jumătate din domeniu se plătiseră despăgubiri”.

Comentarii FB

comentarii


TAG


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

paisprezece − unu =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Proaspăt ieșit din PSD, Petru Mărginean a trecut la Partidul Umanist         Florin Oancea anunță că Deva se va alătura „Alianţei Vestului” în 2019         13 ani de închisoare pentru criminalul din Orăștie         Fiul lui Traian Berbeceanu s-a dedicat muzicii. Ce versuri a scris pentru familia sa         VIDEO. GALĂ DE EXCELENȚĂ ÎN EDUCAȚIE. Cei mai buni elevi și profesori din Deva au fost premiați de primărie         PRO-ECHITATE – UN PROIECT DE SUCCES AL UNIVERSITARILOR ALBAIULIENI DEDICAT PERFORMANȚEI SOCIO-PROFESIONALE A ELEVILOR ȘI STUDENȚILOR         Va fi lansat numărul 24 al revistei de etnografie și folclor Miorița         Colindători la Hunedoara         Proiect ”Deva 750”/ 750 de motive să sărbătorim orașul Deva și pe locuitorii săi         Intervenții pe drumurile județene         Donație de carte în limba română pentru comunitatea românească din Gyula (Ungaria)         Starea drumurilor județene, după primele ninsori abundente         Accident rutier grav pe DN 66         Constantin Jujan, numit director general al Salrom. Inadvertențe în CV-ul oficial         Turnicheții din curtea Castelului Corvinilor ar putea fi relocați         Comunicat de presă. Senatoarea PNL Carmen Hărău: “Cer intervenția urgentă a Guvernului!”         Gala Voluntariatului         Întâlnire româno-chineză la Primăria Municipiului Deva         România a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului Campionatului de karate din Slovenia         A nins în județul Hunedoara. Unde au acționat drumarii