PROCESUL DECENIULUI. Domeniul Kendeffy din Retezat, la ultimul termen de judecată

Procesul a început în 18 decembrie 2009, înregistrat ca litigiu de fond funciar. Pe parcursul celor şapte ani de judecată au apărut informaţii şi documente care schimbă fundamental datele problemei, în sensul că există înscrisuri care conduc la desfiinţarea titlului de proprietate dobândit de Mariei Kendeffy şi Elisabeth Pongracz. Miercuri, 18 ianuarie 2017, Judecătoria Haţeg a hotărât să judece cauza în 8 martie 2017 .

 

După şapte ani şi o lună, magistraţii Judecătoriei Haţeg au decis să pună capăt judecării pe fond în cazul retrocedării Domeniului Kendeffy care cuprinde în jur de 11.000 de hectare de teren în masivul Retezat. Actul de împroprietărire dobândit de la Prefectura Hunedoara în 2006, a fost îndelung contestat de-a lungul timpului. ZIARUL Hunedoreanului a urmărit povestea şi a publicat o serie de documente şi informaţii, pe parcursul ultimilor cinci ani. Urmare a numeroaselor sesizări, instanţa şi-a asumat rolul activ în proces şi a produs probe care zdruncină din temelii legalitatea actului de retrocedare a muntelui.

 

Nu avea cetăţenie română, nici drept la retrocedare

 

De cel puţin cinci ani, noi avertizăm că există dubii serioase în privinţa cetăţeniei române a celor două austriece care au primit Domeniul Kendeffy. Maria Kendeffy pretinda că ar fi obţinut cetăţenia română, la cerere, cu câteva luni înainte de a fi împroprietărită de Comisia Judeţeană. În acest sens apare la dosar un înscris (nr.4312 din 20 decembrie 2005) emis de Ambasada României de la Viena. Vigilenta comisie Vladu-Dezsi nu a verificat autenticitatea actului, deşi era vorba de 11.000 de hectare de teren ce urmau să fie înstrăinate din avuţia statului. Printr-o simplă solicitare la Direcţia Generală de Paşapoarte ar fi aflat că numita Kendeffy Maria nu era cetăţean român. Austriaca a primit cetăţenia română abia în 2009. Pe parcursul anului trecut, instanţa de fond a solicitat şi a primit de la Direcţia Generală de Paşapoarte un înscris în care se arată că pretinsele moştenitoare din Austria au obţinut cetăţenia română în 2009, la trei ani după ce intraseră în posesia celor 11.000 de hectare de teren din Reteza. Conform legilor în vigoare la data emiterii titlului de proprietate, cetăţenii străini nu aveau dreptul la retrocedări de teren. Acesta este in temei irefutabil de desfiinţare a titlului de proprietate emis de Prefectura Hunedoara.

 

Identitate dublă pentru Maria Kendeffy

 

Pe lângă datele legate de cetăţenie – tratate cu superficialitate de comisia „patronată” de Vladu-Dezsi – sunt actele de la Registrul Comerţului care pun sub semnul întrebării identitate Mariei Kendeffy, o identitate complet diferită de a Mariei Kendeffy care revendica muntele. Din dosarul retrocedării reiese că Maria a fost nora lui Gabor Kendeffy, cel care deţinuse Domeniul. Maria Gerliczy, după numele ei de fată, s-a născut la Budapesta în data de 25 iunie 1920 şi s-a căsătorit cu Nikolaus Kendeffy (presupus fiu moştenitor al lui Gabor) în 1939 la Oradea. După ce au primit muntele, „moştenitoarele” au înfiinţat o firmă, SC Rotunda SRL, în care a fost introdus Domeniul Kendeffy ca aport de capital social în natură, evaluat la 77.749.000 lei (peste 15 de milioane de euro).  Jumătate din părţile sociale ale firmei Rotunda SRL aparţin Mariei Kendeffy, dar patroana are cu totul alte date de identitate comparativ cu moştenitoarea. În Registrul Comerţului, Maria Kendeffy este cetăţean belgian (în actele de retrocedare e austriacă) şi s-a născut la Budapesta în 24 decembrie 1934 (în dosarul de moştenitor – 25 iunie 1920).

 

Nu-i aici, sfârşitul nu-i aici…

 

Aceste inadvertenţe au fost publicate de noi ianuarie anul trecut, iar în aprilie Judecătoria Haţeg a încuviinţat comisia rogatorie de la Vina. Rezultatul Comisii Rogatorii cu Judecătoria Oberster Gerichtshof (Osterreich) din Viena ajunsese miercuri, 18 ianuarie 2017, la dosarul cauze, urmând să fie tradus. La 8 martie, data judecării, topograful va trebui să depună raportul final al expertizei care a împotmolit cauza în stabilirea amplasamentelor din teren, o procedură greoaie şi inutilă, dacă se va dovedi că retrocedarea în sine s-a făcut către persoane care nu au calitatea de moştenitor.

Domeniul Kendeffy a fost retrocedat în 6 decembrie 2006. Mai bine de zece ani, mii de arbori din Retezat au fost raşi din drujbă şi expediaţi în Austria. De Ziua Femeii, se va sfârşi o primă parte dintr-o afacere răsunătoare, dar mai e mult până când voma afla tot adevărul despre pădurile din cea mai frumoasă minune naturală a Românei, Retezatul.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

8 − trei =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Clădirea Colegiului Iancu de Hunedoara va fi reabilitată pe fonduri UE         Gratuitate la bazinul de înot pentru familia lui Avram Iancu         Portret. Diana Beța – 10 curat la Evaluarea Națională!         Eleva de Nota 10 de la „Decebal”         Salvamont reface traseele din Retezat înaintea începerii sezonului turistic         Restricții pe autostrăzile A1 și A6 până în luna septembrie         Turiștii care vizitează Cetatea Devei au la dispoziție două sisteme de ghidare         Primăria a eliberat, astăzi, autorizația pentru instalația de desprăfuire de la ArcelorMittal         Accident cumplit de muncă în Deva         Amfiteatrul cu 5.000 de locuri, ridicat pe ruinele arenei din Ulpia Traiana Sarmizegetusa         Medalie de aur pentru muzeu, la Salonul Internațional de Invenții și Inovații „Traian Vuia”         Controversele nodului rutier de pe Autostrada Deva – Orăștie, după accidentul soldat cu patru morți         Poliția Locală din Deva a demarat o campanie împotriva celor care împrăștie gunoaiele din tomberoane         Ce soartă are drumul spre Râușor, devastat de viituri         A înfipt cuțitul în soțul ei după un conflict domestic         Rezultatele la Evaluarea Națională         Bazin de înot construit în Petrila         Ursici, satul din Munții Orăștiei unde oamenii trăiesc ca în vremea dacilor         ZILELE CREDINȚEI ȘI CULTURII LA DEVA, ediția a V-a, 25-29 iunie 2018         Drumuri stricate de camioanele încărcate cu lemne