Povestea singurei brățări dacice de aur recuperate în urma unei acțiuni în forță

Povestea celei mai spectaculoase operațiuni de recuperare a unei brățări dacice a început în toamna anului 2006, când anchetatorii au primit informații că obiectul prețios, de circa 1,2 kilograme de aur masiv, se afla în posesia hunedoreanului Călin Ciota. Bărbatul a primit spirala drept garanție, în anii 2002 – 2003, susțineau anchetatorii, pentru un împrumut pe care i l-a oferit unui membru al grupării traficanților de comori antice, Nedelcu Mugur Niu.

În 2005, când fusese audiat ca martor în dosarul comorilor dacice, Ciota nu a recunoscut că îi oferise împrumutul lui Nedelcu Mugur Niu. Ulterior, Niu a părăsit țara pentru a se stabili în Statele Unite ale Americii, iar Ciota a rămas în posesia brățării, pe care a încercat să o vândă. Client i-a fost însă un ofițer aflat sub acoperire, care a trebuit să se pretindă cetățean ucrainian.

Dosarul scoate la lumină amănunte mai puțin cunoscute despre operațiunea de recuperare a brățării dacice, pe care anchetatorii de la DIICOT o estimau la acea vreme la valoare de 500.000 de euro. S-a reţinut că inculpatul Călin Ciota avea legături bine stabilite şi determinate cu un grup infracţional organizat, care a sustras ilicit bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil şi care a sprijinit constant prin actele sale activitătile acesteia. De asemenea s-a reţinut că el deţinea ilegal o brăţară dacică spiralică sustrasă din situl arheologic Sarmizegetusa Regia din Munții Orăștiei, pe care intenţiona să o comercializeze ilicit în ţară sau în străinătate pentru o importantă sumă de bani, respectiv 110.000 euro. S-a precizat în rechizitoriu că la sfârşitul anului 1999 şi începutul anului 2000, rezervaţia arheologică a devenit ţinta grupărilor infracţionale organizate din zonă.

Prin rechizitoriul menţionat s-a reţinut că în luna mai 2001 un grup de traficanți și căutători de comori a descoperit cinci brățări dacice în punctul arheologic Căprăreața al sitului Sarmizegetusa Regia, clasat monument istoric. În perioada 20-31 mai 2001 membrii grupării au realizat detecţii neautorizate, în urma cărora, la poalele Căprăreaței, au localizat în situl arheologic o groapă sacră, amenajată cu lespezi de piatră, în care au descoperit două brăţări spiralice. În ziua următoare, precizau anchetatorii, pe panta culmii, au localizat alte trei brăţări din aur, pe care şi le-au însuşit şi le-au împărţit între ei, respectiv două au revenit lui Nedelcu Mugur Niu, două lui Zerkula Mihai și una a fost luată de Magda David.

Nu era străin de traficul de comori
S-a arătat în rechizitoriu că mai existau alte grupări infracţionale din aceeaşi zonă, preocupate de aceleaşi activităţi, care au efectuat operaţiuni similare încă din luna mai 2000, în acelaşi areal arheologic al sitului, de unde şi-au însuşit zece brăţări spiralice din aur masiv, pe care le-au împărţit între ei. Ulterior, a fost organizată traficarea şi valorificarea bunurilor respective de patrimoniu în state ale Uniunii Europene cu sprijinul altor persoane ce făceau parte din grupare. „În contextul arătat s-a retinut că inculpatul Călin Ciota nu era străin de activităţile grupărilor infracţionale respective şi că ar fi intrat în contact cu reţeaua condusă de numitul Iulian Ceia, cu care s-ar fi aflat în relaţie directă. S-a mai arătat că inculpatul se afla de mai mult timp în posesia unei brăţări dacice spiralice din aur, provenit din sustragerile ilicite din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, pe care intenţiona să o valorifice contra sumei de 110.000 euro”, informau anchetatorii.

Ca urmare a autorizării folosirii în cauză a unui investigator sub acoperire, precum şi a doi colaboratori acoperiţi ai acestuia, au avut loc trei întâlniri între Călin CIota şi investigatorul sub acoperire, respectiv la 3 martie 2007 la Arad, la 7 iunie 2007 în Deva şi ultima la 11 iunie 2007 la Hunedoara. „Astfel, la ultima întâlnire inculpatul a prezentat mai multe variante de a perfecta tranzacţia, respectiv de a face schimbul bani şi brăţară. S-a convenit ca el să vadă suma de 110.000 euro, condiţionând rămânerea însoțitorilor lui „J.” (n.r. ofițerul sub acoperire) în stradă, în faţa casei, şi a acceptat să intre în curte doar “J.” care să vadă din nou brăţara, după care inculpatul şi acesta să se prezinte la vehiculul aparţinând ucrainienilor rămas în stradă, unde să încaseze suma. Călin CIota a numărat în prezenţa investigatorului sub acoperire suma de 110.000 euro şi apoi a acceptat să intre în curte și cei care îl însoțeau”, se arată în dosar.

sarmizegetusa (29)Acțiune în forță

Pe terasa casei sale din Hunedoara, Ciota a prezentat din nou brăţara dacică, căreia i s-a făcut un test şi după ce brăţara a ajuns în posesia investigatorului sub acoperire, care s-a îndreptat spre ieşirea din curte, inculpatul a încercat să-l imobilizeze, pentru a-l împiedica, şi l-a îmbrâncit, susțineau anchetatorii. „Deoarece în aceste condiţii investigatorul sub acoperire şi-a declinat calitatea de poliţist, somându-l pe inculpat să se predea, acesta i-a aplicat o lovitură în faţă, după care a fugit pe proprietatea vecinilor şi s-a refugiat într-un imobil, unde a intervenit echipa operativă a Serviciului Acţiuni Speciale şi Intervenţie din cadrul I G.P.R., care l-a surprins pe inculpat şi l-a somat regulamentar să rămână pe loc. Cu acel prilej s-a reţinut că inculpatul şi-a dat datele sale de identitate şi a declarat că la data respectivă a stabilit cu un anume “J.” să se întâlnească pentru a-i vinde o brăţară din aur despre care cunoştea că este confecţionată din vremea dacilor”, se arăta în dosar.

002_Bratara_dacica_de_aur_nr._13._MNIR-Marius_AmarieCălin Ciota a declarat în instanță că a fost contactat în septembrie 2002 la Hunedoara de Nedelcu Mugur Niu, pe care îl cunoştea de 4-5 ani pentru că i-a vândut un autoturism BMW, şi care i-a solicitat 20.000 de dolari cu titlu de împrumut pentru șase luni, lăsându-i în garanţie o brăţară în greutate de un kilogram şi jumătate, pe care la rândul său a cumpărat-o. De asemenea a relatat că a fost arestat în aprilie 2003 şi apoi liberat din penitenciar în luna iunie 2004, astfel că a aflat din mass-media că brăţara pe care o avea în posesie ar face parte dintr-un tezaur. A afirmat că l-a căutat pe debitorul său să-i restituie banii şi să-i predea bunul lăsat în garanţie.

„Deşi persoana respectivă l-a amânat să-i restituie suma împrumutată, i-a propus să-i găsească un cumpărător, însă inculpatul nu a fost de acord, iar ulterior în anul 2006 acesta a plecat în SUA., deoarece şi-a pierdut casa şi o parte din avere la jocuri de noroc”, se aratî în dosar. Ciota a mai declarat că nu a predat brăţara organelor abilitate deoarece aflase că ar putea fi condamnat la pedeapsa închisorii şi s-a hotărât după plecarea lui Niu din ţară în anul 2006, să o valorifice prin intermediul unei persoane, care i-a spus că va fi contactat de către un cumpărător din Ucraina, cu care s-a întâlnit ulterior pentru a tranzactiona.

Artefactul compus din cinci spirale incomplete a fost lucrat dintr-un aliaj de aur, nerafinat. Brățara a fost predată Muzeului Naţional de Istorie al României. Călin Ciota a fost condamnat în 2008, la patru ani de închisoare pentru tăinuire.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

paisprezece + șapte =

ACTUALITATE
ANDRONACHE S-A ŢINUT DE VORBĂ. Hunedoara lirică ia locul locul Operei Nights         Câinele campion, dresat de un jandarm         Accident grav pe DN 76, provocat de un tânăr         Accident mortal pe Drumul Național 7         O tânără și-a pierdut fiul de cinci ani în Deva         MINIVACANŢĂ CU LĂUTARI. Zilele Devei, programul celor patru zile de zaiafet         CU DOTĂRILE ÎN STRADĂ. Poliţiştii „comunitarii” îşi arată priceperea în centrul Devei         Tinere speranțe ale fotbalului hunedorean. Juniorii D de la C. S. CFR Simeria sunt campionii județului Hunedoara         Dan Radu Rușanu și-a lansat cartea „Mai sunt judecători la BERLIN”         Premiere la Castelul Corvinilor, în cea mai aglomerată noapte din an         Febra alegerilor locale în Lupeni, orașul „confiscat” de familia Resmeriță         Natalia Intotero (PSD): „Criza lemnului de foc a fost evitată”         Carmen Hărău (PNL): „S-a rupt prima scoarţă a Programului de guvernare PSD”         Apa Serv Valea Jiului a prins o finanţare de 90 milioane de euro         Eveniment cultural Titu Maiorescu – o efigie a culturii române         Accident rutier grav pe DN 66: nouă persoane au fost rănite         Accident grav pe autostradă, provocat de un șofer bulgar         Dan Radu Ruşanu îşi lansează cartea la Deva         Alertă cu bombă într-un hotel din Deva         Family Day by STC