Povestea neştiută a Castelului Corvinilor din secolul al XIX-lea

La mijlocul secolului XIX, Castelul Corvinilor din Hunedoara, la acea vreme lăsat în paragină după incendiul din 1854, a fost propus pentru a fi restaurat şi transformat în sediu administrativ al judeţului Hunedoara. În cazul în care solicitarea autorităţilor din Hunedoara îndreptată spre împăratul Franz Joseph ar fi fost aprobată, Hunedoara devenea reşedinţa administrativă a judeţului, în locul Devei, susţin istoricii hunedoreni.

„În 1867, din gazeta de Cluj aflăm că la iniţiativa lui Benedikt Lajos, ca urmare a unei adrese trimise de autorităţile hunedorene, ministrul regal ar fi intervenit pe lângă împărat în favoarea castelului şi propunând transferarea după finalizarea lucrărilor de restaurare şi a reparaţiilor acestuia în proprietatea fiscului regal Huneodra şi să fie utilizat ca sediul autorităţilor judeţene. Această iniţiativă nu a avut viaţă lungă deoarece în acelaşi an la o adunare de la Cluj se propune ca monumentul să fie restaurat din fonduri de stat în aşa fel încât să devină una din reşedinţele de vânătoare ale familiei regale din Transilvania, care oricum nu avea nici o reşedinţă de vacanţă aici, iar locul atât din perspectivă istorică cât şi vânătorească era potrivit, mai ales că propunerea anterioară făcută trena, iar castelul oricum de mult timp era proprietatea fiscului”, afirmă Ioan Bodochi, cercetător la Muzeul Castelului Corvinilor.

Maria Carolina, impresionată de castel

În ultimele trei decenii ale secolului al XIX-lea au avut loc lucrări importante de restaurare la Castelul Corvinilor. Curtea regală de la Viena a recunoscut importanţa cetăţii ridicate în vremea lui Ioan de Hunedoara şi a finanţat reabilitarea acesteia. Lucrări de renovare au avut loc şi înainte de incendiul din 1854, susţin unii cronicari, după ce monumentul a intrat în atenţia împărătesei Maria Carolina a Austriei. „Castelul Hunedoara (Hunyadopolis) a fost construit pe o stâncă abruptă de viteazul voievod al Transilvaniei şi guvernator al Ungariei Iancu Huniade Corvin în anul 1448. O mică parte înspre răsărit a fost construită mai târziu de principele Gabriel Bethlen. Castelul, acum renovat, oferă, ca un castel cavaleresc înzestrat cu tunuri, rondele şi poduri mobile, o panoramă interesantă. Maiestatea sa, împărăteasa Carolina, a fost impresionată de stilul măreţ al castelului şi a determinat renovarea unui edificiu care a fost locuit de unul dintre cei mai mari şi virtuoşi eroi”, afirma istoricul Joseph Adalbert Krickel, în 1828, citat în volumul „Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea” (Editura Academiei Române, 2005).

Un trăznet ar fi mistuit castelul

Incendiul care a mistuit Castelul Corvinilor a avut loc în 13 aprilie 1854. Potrivit istoricilor hunedoreni, incendiul a avut loc la ora 23, fiind cauzat cel mai probabil de un trăznet. „A distrus acoperişul care era din şindrilă şi restul structurii din lemn a castelului, dar şi tocuri de uşă, geamuri, grinzile de susţinere ale plafoanelor din lemn şi ale scărilor de lemn care predominaseră până atunci în castel. De acest incendiu a scăpat numai uşa închisorii care are o mare valoare, fiind considerată singura uşă originală din lemn a castelului. Poarta aceasta are o vechime de peste cinci secole”, ne informează castelulcorvinilorhd.ro.

Lăsat un deceniu în paragină

Timp de peste un deceniu, după incendiu, Castelul Corvinilor a fost lăsat în paragină. Călătorii străini care ajungeau în Hunedoara, deplângeau soarta monumentului care a impresionat-o pe împărăteasa Maria Carolina. „Încăperile castelului sunt în mare parte distruse, fie de incendiul care l-a mistuit în urmă cu câţiva ani, fie din cauza neglijării lor care i-a urmat acestuia. Sala mare şi camerele alăturate, coridoarele frumoase sunt sortite prăbuşirii şi se află într-o stare periculoasă. Castelul aparţine Guvernului. Mr. Paget, gentelmanul care m-a adus să îl vizitez, a locuit în castel înainte de incendiul din anii trecuţi şi a fost angajat al Guvernului. Mi-a vorbit cu interes despre fiecare ruină a acestuia”, scria David Thomas Ansted, un geolog englez, care şi-a publicat impresiile despre zona Hunedoarei, în volumul „A short trip in Hungary and Transylvania in spring of 1862”.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

7 + 16 =

ACTUALITATE
ADEVĂR ŞI PROVOCARE. Împădurim Kogaionul împreună         AFACERI LÂNGĂ MORMÂNTUL LUI ARSENIE BOCA. De ce nu a dispărut talciocul de la Mănăstirea Prislop         Peste 140 de hectare în flăcări         Peste 250 de arbori plantați în Călan         Copil rănit grav într-un accident         Turiștii amendați pentru comportament indecent în Sarmizegetusa Regia „salvați” de magistrați         VIDEO Cea mai frumoasă stradă din Hunedoara a „înflorit”         Armăsar în agonie abandonat pe marginea unei străzi din Orăștie         De Ziua Poliției Române. Dacian Vonu, polițistul anului         Buna Vestire la Mănăstirea Prislop: cozi interminabile la mormântul părintelui Arsenie Boca         Femeie ucisă de soț și incendiată: bărbatul a încercat apoi să se omoare         Demisie în spital, după moartea fetiței de un an și zece luni         PLATOUL VÂRTOAPELOR. Locul de unde ghioceii, ca nişte clopote ale tăcerii, ridică liniştea lumii la cer         Mămicile au protestat în Hunedoara, după moartea fetiței de un an și 10 luni         Spărgători din Hunedoara capturați de polițiști         ÎMPĂDURIRI. Peste 7.000 de arbori vor fi plantați pe „muntele sfânt al dacilor”         SECRETELE HUNEDOAREI. Mănăstirea Prislop supravegheată de securiști în anii 1950. Informator: „Se roagă să revină regele Mihai în țară”         Protestul mămicilor după moartea copilei de un an și 10 luni în spitalul din Hunedoara         Ca-n ţara comandantului Mocanu! Mai avem de aşteptat după rezultatul anchetei Corpului de Control al IGPR         Ziua Mondială a Apei, marcată în școli din mediul rural