Povestea furtului brățărilor dacice mica newyorkeză și mica pariziană

Mica newyorkeză și mica pariziană se numără printre primele artefacte de mare valoare recuperate de autoritățile române în anii 2000, după ce au fost sustrase din siturile arheologice din Munții Orăștiei și traficate în Occident. A trecut un deceniu de la momentul readucerii lor în țară, iar cei acuzați de traficarea celor două artefacte nu și-au aflat încă sentința finală, în dosarul comorilor dacice.

Procesul are loc la Curtea de Apel Alba Iulia, iar în dosarul judecat din anul 2008, au fost trimişi în faţa instanţei Ilic Ljubisa (cetăţean sârb), Radu Horia Camil, Daniel Jurcă, Călin Corhan, Ioan Bodea, Ilie Luncan, Viorica Luncan, Daniel Moc, Ovidiu Olah şi Remus Popa. Potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, cei zece inculpaţi au fost acuzaţi că în perioada 1998 – 2007, în urma acţiunilor ilegale de braconaj întreprinse în siturile arheologice din Munţii Orăştiei, în perioada 1998 – 2007, ar fi produs statului român pagube de mai multe milioane de euro. Bunurile sustrase, printre care mai multe brăţări dacice din aur masiv, au ajuns în Occident, fiind vândute pe piaţa neagră a antichităţilor. Potrivit anchetatorilor, la o acţiune a braconierilor, în vara anului 1999, în zona Dealului Grădiştii, (situl “Sub Munchea Cetăţii”, aflat la 40 de metri de incinta sacră a cetăţii Sarmisegetuza Regia), aceştia au descoperit un tezaur valoros, alcătuit din două brăţări dacice din aur masiv (cele care aveau să fie denumite mica newyorkeză și mica pariziană), 200 monede Lysimach din aur şi 500 tetradrahme din argint, comori care au ajuns în colecţiile private ale unor cetăţeni străini şi doar o mică parte din ele a mai fost recuperată.

Tezaurul a fost descoperit de Ioan Bodea, un muncitor forestier din Orăștie și Viorica Luncan, iar un an mai târziu au ajuns în posesia unui colecționar de antichități din Statele Unite ale Americii. Au fost recuperate de autoritățile statului român în perioada 2006 – 2007.

Iată cum descriu anchetatorii epopeea celor două brățări:

După cum se știe, braconajul arheologic a început în zona Munților Orăștie prin anii 1993 – 1994, dar atunci puține persoane posedau detectoare de metale. Printre primii care au avut astfel de aparate s-a numărat un localnic , D.D., cunoscut ca „Francezul”. Acesta era originar din Orăștie, dar locuia de mai mulți ani în Franța. Despre el, localnicii știau că umbla după comori, fiind călăuzit de un bătrân pe nume Burelu, care cunoștea bine zona cu vestigii arheologice. Ulterior s-a aflat că au descoperit un tezaur de kosoni, la Fețele Albe – Dealul Bodii, iar după valorificarea lui, cei doi au început să prospere. Descoperirea tezaurului din anul 1996 a făcut multă vâlvă printre oamenii simpli din zonă, dar și printre braconieri, toți interesați să descopere „comori dacice” în siturile arheologice, drept pentru care s-au făcut nenumărate săpături și detecții neautorizate, zona fiind apoi vizitată de numeroși „turiști”. Cel mai adesea, cei găsiți în zonele respective declarau că sunt „interesați” de istorie, de frumusețile naturii, de pescuit, de off-road, de culesul fructelor de pădure, de achiziționarea mierii de albine sau brânzeturi de la ciobanii din ținut.

Ioan Bodea locuia în Luncani și auzise – ca mai toți din zonă – de kosonii descoperiți în anul 1996, motiv pentru care și-a încercat și el norocul. La acea vreme era angajat muncitor forestier la Grădiștea, fiind cazat în cabana forestieră din zona Tâmpu (cunoscută ca „blocul cu dormitoare” – loc strategic de cazare și centru operațional al grupării braconierilor din siturile arheologice, aflată în gestiunea Vioicăi Luncan și lucrând în aceeași brigadă cu soțul acesteia, Ilie Luncan. După ce au aflat despre găsirea tezaurului de monede Koson din punctul „Fețele Albe” – Dealul Muncelului (Dealul Bodii), de către „Francezul”, din dorința de a se îmbogăți rapid, Viorica Luncan și Ioan Bodea, au desfășurat o activitate sistematică de detecții și săpături neautorizate în siturile cetăților dacice de la Sarmizegetuza Regia și Costești – Blidaru.

Comoara de la Sarmizegtusa

În vara anului 1999, în timp ce efectuau detecții în punctul arheologic Dealul Grădiștii – Sub Muchea Cetății, în apropiere de incinta sacră de la Sarmizegetuza Regia, cei doi au localizat un tezaur alcătuit din două brățări dacice din aur, 200 monede Lysimach din aur și 500 tetradrahme din argint. Comoara a fost ascunsă la domiciliul soților Luncan. Aceștia au căutat apoi persoane ce puteau să le asigure valorificarea bunurilor pe piața neagră a antichităților, fără să realizeze însă importanța lor pentru patrimoniul național, considerându-le doar bunuri de o valoare economică ridicată și cerând pentru ele 80.000 mărci, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba iulia.

Anchetatorii susțin că brățările au ajuns la Radu Horia Camil, cunoscut de cei din zonă ca fiind „un dealer din Cluj” și despre care se știa că este un „cumpărător care plătește cele mai mici prețuri pe obiectele antice”. Inculpatul se deplasa frecvent în străinătate pentru a contacta dealerii de antichități de pe piața neagră internațională, unde valorifica artefactele din stocul impresionant colectat din Munții Orăștiei și depozitat la Cluj – Napoca, pe care apoi le scotea ilegal din țară.

Radu Horia Camil ar fi fost cel care le-a scos din țară, transportându-le în SUA. Brățările sunt autentice și au fost vândute cu factură de Radu Horia Camil prin firma sa din SUA chiar dacă atât el, cât și soții Luncan au negat că s-ar cunoaște, informau anchetatorii.

Conform declarației inculpatului Radu Horia Camil, în anul 2001, piesele se aflau deja la firma acestuia din SUA. Dar pentru a le vinde, acesta avea nevoie de un certificat de autenticitate și de confirmarea că nu fac parte dintr-un lot de bunuri furate. A găsit un specialist, Pieter Meyers, din Los Angeles, căruia i-a prezentat cele două brățări pentru a fi expertizate și le-a oferit documente de autenticitate.

Dealerul american l-a ales pe Pieter Meyers, din Los Angeles, California – SUA – persoană cu o bună reputație și recunoscut în domeniu – , drept pentru care la data de 27.12.2002 i-a prezentat acestuia cele două brățări pentru a fi expertizate.

„Examinându-le, acesta a concluzionat în raportul său de expertiză că cele două brățări sunt „spiralice cu corp și cap de șarpe”, sunt confecționate din aur de 22 de karate, prelucrate prin lovire cu ciocanul pentru a produce o bandă plată, de o lățime de până la 2 cm și grosime între 2,5 și 3 mm, sunt de origine tracică, datează din perioada I î.e.n., dar de proveniență nespecificată. Acesta a consemnat că una din bărțări în greutate de 682,4 gr., cu diametru 11,8 cm, lungime (netensionată) 11,5 cm, nr. spirale complete 5 3/4 , reprezentă un șarpe cu blană și elemente arboristice (trunchi și ramuri); iar cealaltă în greutate de 765,1 gr., cu diametru 11,8 cm, lungime (netensionată) 15,3 cm, nr. spirale complete 6 1/2 , reprezentă un șarpe cu corp în V și elemente geometrice (linii și cercuri)”, a informat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Scoase la vânzare pe e-bay

Ulterior, Radu Horia Camil a vândut brățara de 680 grame firmei „Ward & Company, Works of Art”, din New York, cu prețul de 40.000 USD. A doua brățară, de 760 gr. a fost transmisă aceleiași firme pentru a o vinde în regim de consignație cu prețul de 45.000 dolari SUA. Pentru că nu s-a reușit vânzarea ei, brățara a fost restituită lui Radu Horia Camil la data de 21.02.2005. Posterior, el a scos această brățară la licitație pe e-Bay, vânzând-o firmei „Ariadne Galleries” din New York, al cărui proprietar era dealerul de artă Torkom Demirjian, pentru prețul de 30.000 USD.

Radu Horia Camil l-ar fi asigurat pe cumpărător că brățara a fost introdusă în SUA în anul 2001, că țara de origine e Albania și pentru a verifica autenticitatea ei poate apela la expertul Pieter Meyers. Ulterior, noul posesor a expus-o la Paris la Expoziția Bienală a Anticarilor organizată la Grand Palais. În luna septembrie 2006, autoritățile judiciare române s-au sesizat, din oficiu, despre faptul că această brățară era expusă spre vânzare la standul firmei „Ariadne Galleries” din New York, drept pentru care s-au făcut demersurile necesare, fiind sesizate, prin cerere de comisie rogatorie internațională în materie penală, autoritățile judiciare franceze care, la data de 20 septembrie 2006, au procedat la ridicarea și indisponibilizarea piesei. În luna decembrie 2006, organele judiciare franceze au ordonat o expertiză muzeografică a acestei brățări la Centrul de Cercetare și Restaurare al Muzeelor din Franța, Louvre.

Recuperate după șapte ani

Pe baza acestor concluzii, organele judiciare franceze au restituit brățara (denumită de experți “Mica Pariziană” și identificată cu nr. 5) autorităților judiciare române care au predat-o la data de 24.01.2007 Muzeului Național de Istorie a României din București.

În februarie 2007, firma din New York, aflând adevărata provenienţă a brăţării-pereche, de 683 gr, a sesizat organele judiciare române, punând la dispoziţie fotografiile, facturile şi raportul de expertiză privind cele două brăţări. Brăţara a fost trimisă pentru examinare la Cabinetul expertului Barbra Deppert Lippitz, din Frankfurt pe Main de unde, după confirmarea originii, a fost recuperată, prin comisie rogatorie internaţională de autorităţile judiciare române. Ministerul Culturii şi Cultelor, ca reprezentant al Statului Român a achitat firmei din New York, cu titlu de compensaţie echitabilă, suma de 52.000 USD. La 2 august 2007, brăţara-pereche a fost predată în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

1 × unu =

ACTUALITATE
Furtunile au făcut pagube însemnate în nordul județului         Furtuna a distrus un drum din Retezat         TRAI PE VÂTRAI. Lefuri de opt ori mai mari decât plebea la Consiliul Judeţean         O VACANŢĂ ALTFEL. „E vremea cititului la Mărtinești”         DIPLOME DE EXCELENŢĂ. Elevele de 10 la Bacalaureat, recompensate de Consiliul Judeţean         Accident rutier pe o trecere de pietoni din Hunedoara         Misiune spectaculoasă de salvare a unui urs, prins într-un laț pus de braconieri         MOMENT SOLEMN. Subprefectul Dorel Bretean a depus jurământul de onoare         Apa Prod S.A. a lansat aplicaţia ApaProd pentru telefonul mobil         Imagini de poveste realizate pe un traseu dificil din Retezat         Sărbătoarea Greco-Catolicilor din Orăștie         Fii satului Văleni s-au strâns laolaltă         De jale și dor la Capela din Orăștie         FOTOGALERIE. Autostrada Lugoj – Deva: peste 170 de utilaje și 500 de municitori au fost mobilizați pe Lotul IV         Cine este tânărul condamnat pentru incendierea mașinilor șefilor din penitenicar         Motociclist rănit după ce a evitat un biciclist         Două femei rănite într-un accident rutier         A incendiat gospodăria vecinilor         FOTO. Carla’s Dreams a concertat în Hunedoara         DACFEST. „Sub semnul lupului” pentru a opta oară