POVESTE DE VIAȚĂ. „Vraciul” din Munții Hunedoarei, pădurarul care a desoperit secretele plantelor de leac

Hunedoreanul Ruben Stănilă a rămas un adevărat vraci printre oamenii din Pojoga, un sat mic şi izolat, aflat la graniţa judeţelor Hunedoara şi Arad, un loc împărţit între Ardeal şi Banat. Fostul pădurar, în vârstă de 57 de ani, a coborât în Pojoga de la munte, din cătunele Ţării Moţilor, şi se distinge printre localnici prin graiului său arhaic şi portul său inspirat din viaţa monahală.

Nu doar barba de călugăr şi straiele populare îl fac un personaj aparte, ci, mai ales, pasiunea căreia i-a dedicat cea mai parte a vieţii. Moţul, după cum îi spun sătenii, a învăţat de mic să cunoască tainele florilor şi ale plantelor medicinale. Le ştie după numele lor vechi, ţărănesc, spune el, dar şi după denumirea latină.

Ruben Stănilă a urmat un liceu silvic în Timişoara, a lucrat apoi 10 ani ca brigadier silvic şi două decenii ca pădurar, iar în anii de muncă i-a plăcut să cutreiere pădurile şi munţii în căutarea leacurilor naturii. A strâns cărţi vechi despre însuşirile vindecătoare ale plantelor, a învăţat de la bătrânii satelor cu să le recunoască şi să le folosească şi şi-a trecut toate infomaţiile în jurnalele sale de care nu se desparte.

„Fiecare plantă are un timp al ei când trebuie culeasă. Este bine să culegem florile pe lună plină, atunci seva lor este mai concentrată, iar rădăcionoasele pe lună seacă”, spune Ruben.

Localnicii îl privesc ca pe un om misterios venit din alte vremuri, care s-a încăpăţânat să nu renunţe la tradiţiile vechi de pe vremea dacilor.

„Vraciul” are opt fete şi locuieşte cu familia într-o căsuţă modestă, dar primitoare, la marginea satului Pojoga. Nu are televizor sau internet, dar în podul ei a adunat o adevărată comoară: numeroase cutii de plante puse la uscat, din care face tincturi şi ceaiuri, pentru aproape orice boală. În casă, printre nenumăratele jucării de pluş cumpărate pentru cele mai mici fete ale sale, a adunat costume populare şi cărţi. Unele volume sunt vechi de două – trei secole, şi cuprind scrieri chirilice, pe care Ruben le desluşeşte cu uşurinţă. „Am învăţat să citesc de foarte mic, în litere chirilice, şi mi-am tot notat numele celor care au locuit în zona aceasta din secolele tecute, încă de pe vremea lui Horea”, povesteşte Ruben.

Din alte cărţi prăfuite de timp, dar preţioase pentru el, bărbatul a aflat tainele plantelor pe care le foloseau strămoşii noştri pentru a-şi alina durerile. În caietele sale, Ruben a trecut numele şi proprietăţile ierburilor pe care le cunoaşte, bolile pe care le pot alina, dar şi unele reţete vindecătoare pe care le-a conceput el şi le-a testat de-a lungul timpului.

„Am lăsat loc liber pe foile dedicate fiecărei plante, pentru că mai sunt multe de învăţat despre ele şi despre modul în care ele ne pot ajuta. De aceea când mai aflu ceva despre ele mă întorc la caiet şi fac completări”, povesteşte Ruben.

În prefaţa lucrărilor sale, empirice, săteanul a oferit un mesaj de luare aminte inspirat şi adaptat din scrierile autorului antic Platon.

„Vechii vraci daci erau vestiţi pentru aieste tratamente, a spus-o însuşi marele părinte al istoriei antice, atunci când scria despre Zamolxes: Întâi de toate trebuie vindecat sufletul şi după aceea trupul. Omul trebuie înainte de toate să îşi cureţe sufletul de ce este rău, să se purifice sufleteşte şi după aceea trupeşte, întrucât dacă sufletul omului este închis în ură, mânie, gelozie, leacurile nu sunt de mare folos. Credinţa este unul dintre cele mai puternice medicamente pe lângă celelalte pe care le-a lăsat Atotputernicul”, scrie Ruben.


O mulţime de oameni, localnici şi străini i-au trecut pragul în ultimii ani, pentru a-i cere sfaturi şi reţete naturiste. „Cu unii m-am trezit la poartă, veniţi de la celălalt capăt al ţării. Au stat la mine, i-am ascultat, mi-au vorbit despre suferinţele prin care au trecut, pentru că îşi pierduseră pe cei dragi. Unii au plecat plecat a doua zi liniştiţi, chiar fără a mai avea nevoie de leacuri. M-au sunat apoi, după o vreme, să îmi spună ce le-a făcut bine întâlnirea”, spune Ruben. Omul îi îndrumă pe oaspeţii săi să ţină cont de sfaturile medicilor, dacă au probleme de sănătate. El îi ajută cum poate, povestindu-le despre plante pe care bătrânii satelor le considerau preţioase pentru trup şi suflet.
„Sunt încă în satele noastre mulţi bătrâni care ştiu multe astfeld e remedii. De-i veţi căuta cu răbdare, de-i veţi cunoaşte cu blândeţe, veşi primi înţelepciune şi foarte multe sfaturi. Nu-i ignoraţi, nu-i uitaţi până nu va fi prea târziu. Ei se vor stinge cu tot ceea ce ştiu şi totul se va pierde”, este de părere Ruben.

Vraciul reuşeşte să îşi uimească oaspeţii nu doar cu cunoştinţele sale despre plante, dar şi cu povestirile sale neobişnuite. A fost, de-a lungul vieţii de pădurar, martor al unor întâmplări neobişnuite şi chiar supranaturale. Un lup s-a pripăşit la casa lui, în căutare de mâncare, pădurarul i-a dat un codru de pâine, iar animalul a plecat. Credinţele populare despre care vorbeşte săteanul spun că lupul putea fi un vârcolac, un om blestemat să se transforme în sălbăticiune în nopţile cu lună plină.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

unsprezece + 10 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
MAJORARE/ Taxele și impozitele locale de la Petroșani, în dezbatere publică         PARADOX/ Minele pe închidere și-au depășit planul. Cele ”viabile” sunt în urmă         Utilajele de deszăpezire au fost scoase pe drumurile județului         Prima ninsoare pe șoselele din Hunedoara         CEH nu are stocuri pentru iarnă. Care sunt cauzele         Omagiu minerilor și salvatorilor minieri, morți în explozia de la Petrila         Calvarul șoferilor de pe DN 7 ia sfârșit: se redeschide autostrada         Accident grav pe DN 7         Adolescenți prinși la furat         Poliţiştii hunedoreni sunt pe urmele unor indivizi care au înşelat un hunedorean         Exerciţii tactice antiteroriste în Deva         Trecerea de pietoni de la Sântandrei va fi semnalizată         Primăria Deva, pregătită pentru iarnă         Începe distribuirea tichetelor gratuite pentru transportul public local         Când va dispărea „clădirea fantomă” din Parcul Corvin         Adolescenta răpită şi torturată de fostul iubit a fost condamnată         OMAGIU/ Un monument și un muzeu al salvatorilor minieri, la 10 ani de la tragedia de la Mina Petrila         CONCURS. Salvatorii minieri și de suprafață se întrec la Petroșani         Elevă accidentată de microbuz, în Deva         Hoții de pe calea ferată