URMARE A DEZVĂLUIRILOR ZHD, Judecători din Viena intervin în cazul retrocedării Retezatului

Ziarul Hunedoreanului publica, încă din luna ianuarie, un document care întăreşte ideea că aşa-zisele moştenitoare ale Domeniului Kendeffy au pus stăpânire fraudulos pe 11.000 hectare de pădure din Retezat. În urma dezvăluirilor noastre, magistraţii Judecătoriei Haţeg au încuviinţat o Comisie Rogatorie cu Judecătoria Oberster Gerichtshof (Osterreich) din Viena pentru a clarifica înscrisurile de identitate pe baza cărora Maria Kendeffy a fost împroprietărită cu un munte în România

De câteva ori în ultimele luni, judecătorul de caz ameninţa că ne reclamă la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pe motiv că ne-am amesteca în mod necuvenit în treburile justiţiei prin articolele publicate despre retrocedarea Domeniului Kendeffy din Retezat. Noi încă mai credem că suntem de aceeaşi parte a baricadei, că aflarea adevărului e mai presus de vanităţi sau orgolii, fie ele şi „inamovibile”. Prin investigaţiile făcute am încercat să atragem atenţia că retrocedarea muntelui s-a făcut fraudulos. La termenul din 27 aprilie 2016, judecătorul a luat în calcul această ipoteză, încuviinţând o comisie rogatorie cu magistraţi vienezi. (Comisia rogatorie internaţională este o procedură utilizată pentru administrarea unor dovezi de o altă instanţă decât aceea care judecă fondul litigiului.)

Şapte ani de judecată

Procesul dintre Academia Română şi moştenitorii Domeniului Kendeffy din Retezat e pe rolul instanţei din 2009. Cauza s-a împotmolit în stabilirea amplasamentelor din teren, cu măsurători şi expertize topografice, o procedură greoaie şi inutilă, dacă se va dovedi că retrocedarea în sine s-a făcut către persoane care nu au calitatea de moştenitor. Or, sunt cel puţin îndoielnice înscrisurile pe baza cărora a fost înstrăinat muntele de comisia prefecturală condusă de prefectul Cristian Marius Vladu şi subprefectul Attila Dezsi. Pe lângă datele legate de cetăţenie – tratate cu superficialitate de comisia „patronată” de Vladu-Dezsi – sunt acte de la Registrul Comerţului care pun sub semnul întrebării identitate Mariei Kendeffy, o identitate complet diferită de a Mariei Kendeffy care revendica muntele, după cum se poate vedea în documentul de mai jos.

facsimil ROTUNDA SRL-1

Magistraţii vienezi chemaţi în ajutor

Din dosarul retrocedării reiese că Maria a fost nora lui Gabor Kendeffy, cel care deţinuse Domeniul. Maria Gerliczy, după numele ei de fată, s-a născut la Budapesta în data de 25 iunie 1920 şi s-a căsătorit cu Nikolaus Kendeffy (presupus fiu moştenitor al lui Gabor) în 1939 la Oradea. După ce au primit muntele, „moştenitoarele” au înfiinţat o firmă, SC Rotunda SRL, în care a fost introdus Domeniul Kendeffy ca aport de capital social în natură, evaluat la 77.749.000 lei (peste 15 de milioane de euro).  Jumătate din părţile sociale ale firmei Rotunda SRL aparţin Mariei Kendeffy, dar patroana are cu totul alte date de identitate comparativ cu moştenitoarea. În Registrul Comerţului, Maria Kendeffy este cetăţean belgian (în actele de retrocedare e austriacă) şi s-a născut la Budapesta în 24 decembrie 1934 (în dosarul de moştenitor – 25 iunie 1920). Care să fie adevărata identitate a Mariei Kendeffy? Noi am paria pe varianta de la Registrul Comerţului fiindcă e greu de presupus să poată învârti cineva afaceri de peste 15 milioane de euro fără documente legale, corect întocmite. Apoi, identitatea patroanei e verificată ori de câte ori îşi încasează dividendele, pe când calitatea de moştenitor n-a mai cercetat-o nimeni cu atenţie de la faimoasa comisie Vladu-Dezsi încoace. De aceea era necesară o comisie rogatorie cu Judecătoria Oberster Gerichtshof (Osterreich) din Viena care să certifice identitatea moştenitoarei în contradicţie cu aceea a patroanei Maria Kendeffy. Şi seria plastografiilor nu se opreşte aici…

Superficialitatea comisiei Vladu-Dezsi

Maria Kendeffy pretinde că ar fi obţinut cetăţenia română, la cerere, cu câteva luni înainte de a fi împroprietărită de Comisia Judeţeană. În acest sens apare la dosar un înscris (nr.4312 din 20 decembrie 2005) emis de Ambasada României de la Viena. Vigilenta comisie Vladu-Dezsi nu a verificat autenticitatea actului, deşi era vorba de 11.000 de hectare de teren ce urmau să fie înstrăinate din avuţia statului, a unui stat pe care se presupune că prefectul Cristian Marius Vladu şi subprefectul Attila Dezsi îl serveau la Prefectura Hunedoara. Printr-o simplă solicitare la Direcţia Generală de Paşapoarte ar fi aflat că numita Kendeffy Maria nu era cetăţean român. Austriaca a primit cetăţenia română abia în 2009. Această informaţie a venit după zece ani, timp în care mii de arbori din Retezat au fost raşi din drujbă şi expediaţi în Austria de patronii Domeniului Retezat. La data retrocedării, cetăţenii austrieci nu puteau fi împroprietăriţi cu terenuri în România. Documentele arată că Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz, ambele moştenitoare, aveau cetăţenie austriacă în 2006 când au fost puse în posesia muntelui şi au dobândit cetăţenia română în 2009.

O strânsură de acte adunate la potriveală

Dosarul de retrocedare al Domeniului Kendeffy din Retezat pare să fie opera unui plastograf care a însăilat acte culese de pe unde s-a putut ca să aducă a succesiune. Există indicii certe, nu doar „suspiciuni rezonabile”, în acest sens. Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz pretind că sunt nora şi, respectiv, nepoata de fiu ale lui Kendeffy Gabor. Cele două austriece nu au depus la dosar niciun certificat de moştenitor după niciunul dintre antecesorii după care au solicitat retrocedarea dreptului de proprietate. Nu există niciun document în vraful de acte ataşate, cu sau fără noimă, la dosar care să confirme, fără urmă de tăgadă, că Nikolaus Kendeffy a fost fiul lui Gabor. Mai mult, nu există acte care să îl apropie în vreun fel pe Nikolaus de Ţara Haţegului. Din documente, reiese că Nikolaus s-a căsătorit cu Maria Gerliczy în 1939, la Oradea. Pe cei doi soţi îi regăsim câţiva ani mai târziu la Sibiu, unde se naşte fiica lor Elisabeth, în anul 1943. Nimic despre Ţara Haţegului. La dosar nu există certificatul de naştere al lui Nikolaus Kendeffy, act care să confirme clar că el este fiul lui Gabor. Stupefiant este că procurorii care s-au aplecat asupra speţei de-a lungul timpului au soluţionat dosarul cu NUP – Neînceperea Urmăririi Penale.

 

 

 

 

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

10 − 3 =

ACTUALITATE
Furtunile au făcut pagube însemnate în nordul județului         Furtuna a distrus un drum din Retezat         TRAI PE VÂTRAI. Lefuri de opt ori mai mari decât plebea la Consiliul Judeţean         O VACANŢĂ ALTFEL. „E vremea cititului la Mărtinești”         DIPLOME DE EXCELENŢĂ. Elevele de 10 la Bacalaureat, recompensate de Consiliul Judeţean         Accident rutier pe o trecere de pietoni din Hunedoara         Misiune spectaculoasă de salvare a unui urs, prins într-un laț pus de braconieri         MOMENT SOLEMN. Subprefectul Dorel Bretean a depus jurământul de onoare         Apa Prod S.A. a lansat aplicaţia ApaProd pentru telefonul mobil         Imagini de poveste realizate pe un traseu dificil din Retezat         Sărbătoarea Greco-Catolicilor din Orăștie         Fii satului Văleni s-au strâns laolaltă         De jale și dor la Capela din Orăștie         FOTOGALERIE. Autostrada Lugoj – Deva: peste 170 de utilaje și 500 de municitori au fost mobilizați pe Lotul IV         Cine este tânărul condamnat pentru incendierea mașinilor șefilor din penitenicar         Motociclist rănit după ce a evitat un biciclist         Două femei rănite într-un accident rutier         A incendiat gospodăria vecinilor         FOTO. Carla’s Dreams a concertat în Hunedoara         DACFEST. „Sub semnul lupului” pentru a opta oară